Despre desfranarea intre sot si sotie

[anna21]

În prealabil postat de andreicozia

Irina, nu a spus nimeni ca-ti urasti sotul. In mod voalat toate doamnele de aici ti-au mai spus ca esti de-a dreptul penibila cu acest post impus sotului. Nu-i nevoie sa ne asculti pe noi ci intreaba-ti duhovnicul care sunt repercursiunile acestei exagerari si ai sa vezi ce-ti va recomanda.

Spune-mi Simona, dragule, spune-mi Simona.

[andreicozia]

În prealabil postat de anna21

Spune-mi Simona, dragule, spune-mi Simona.

Simonico-crestinico!
Asa este mai bine?
Fereste-te de ispite Irino! ! !
Fi principiala si serioasa , nu mai bate cimpii cu tot felul de exagerari si aberatii!..parerea mea!

Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati > Despre desfranarea intre sot si sotie

În prealabil postat de andreicozia

Simonico-crestinico!
Asa este mai bine?
Fereste-te de ispite Irino! ! !
Fi principiala si serioasa , nu mai bate cimpii cu tot felul de exagerari si aberatii!..parerea mea!

[dobrin7m]

În prealabil postat de anna21

Ai inceput asa de frumos.. ca apoi sa vad ca sunt eu acuzata de ura sotulu?!

1. Unde m-am certat vehement? Arata-mi.
2. Am duhovnic.. crezi ca poti tu sfatui mai bine? De fapt asta am si afirmat: fiecare sa intrebe duhovnicul. (ca vad ca aici ne dam unii altora dezlegare)
3. Daca insisti.. Daca nu refuzi sotul, acela nu se numeste pacat? (Asta e intrebarea mea.)
4. Registrul trairilor intre soti este mult mai larg decat iubire (si sexul, care se pare ca tot aia e ) si ura. Dar evident, daca pe tine te ajuta sa te simti bun crestin, poti considera ca eu imi urasc sotul.. fie cum crezi tu..

Draga mea, eu am intrebat ce simte femeia, ura sau iubire? De ce te-ai oprit la ura? Au fost doua variante. Trebuia sa zici iubire. Atitudinea vehementa poate sa se manifeste prin diverse moduri. Asta nu inseamna ca exista doar prin cearta. Atitudinea vehementa o are si habotnicul care prin gesturi si fapte vrea sa impuna dreptatea lui celor care poate nu il inteleg la momentul acela.
Eu am vorbit la general, in general familia de astazi. Tu te-ai vazut pe tine in postul meu. Inseamna ca exista o problema la voi, la familia voastra. Asa ca ma adresez acum tie draga mea:
Daca cu adevarat iti iubesti sotul, esti trup si suflet cu el si el cu tine atunci calea de rezolvare nu este impunerea ta in fata lui, impunerea dorintelor tale in functie de credinta sau simtitiri. Nu. De aceea am zis ca trebuie pornit cu inceputul. Incearca usor sa iti duci sotul la biserica, totul se face treptat, treapta cu treapta, intai biserica, apoi cititi impreuna din Biblie, cititi impreuna despre pacat in general si consecintele lui, mergeti impreuna la duhovnic, se va spovedi si el si apoi isi va da seama singur, fara impunerea ta, cum e bine.
Dar crede-ma ca sunt pacate care atarna mult mai greu in taler decat nerefuzul tau. Acesta a ramas ultimul de rezolvat? oare nu prin asta iti faci alte pacate mai grele? Nu stiu, eu zic sa te analizezi pe tine si familia ta, dar sa faci asta cu inima plina de iubire. Eu nu cred ca duhovnicul tau ti-a zis : nu faci asta si asta si cu asta basta. ca sa nu faci asta trebuie sa stii cum sa nu faci atunci cand implica si o a a doua persoana. Mai ales cand a doua persoana este jumatatea ta, barbatul tau.
Eu mi-am spus doar o parere, fireste ca duhovnicul e important si primordial in fata altor oameni. Dar important mai e si cum punem in aplicare sfaturile duhovnicului. Daca nu stii cum sa faci si nu vrei sa asculti de alti oameni, intreaba tot duhovnicul. Parinte, nu stiu cum sa fac, cum ma sfatuiti?

Ai intrebat asa: daca insisti, daca nu refuzi sotul acela nu este pacat?
Parerea mea e urmatoarea: daca tu nu refuzi sotul, dar tu lucri deja spre rezolvarea acestei probleme (cititi Biblia, mergeti impreuna la Biserica si duhovnic,) nu , nu este pacat. Pentru ca altfel cazi in pacatul neascultarii de barbat, pentru ca femeia trebuie sa asculte de barbatul ei.

Corinteni cap. 11
7. Căci bărbatul nu trebuie să-şi acopere capul, fiind chip şi slavă a lui Dumnezeu, iar femeia este slava bărbatului.

8. Pentru că nu bărbatul este din femeie, ci femeia din bărbat.

9. Şi pentru că n-a fost zidit bărbatul pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.

10. De aceea şi femeia este datoare să aibă (semn de) supunere asupra capului ei, pentru îngeri.

Marcu cap. 10
8. Şi vor fi amândoi un trup; aşa că nu mai sunt doi, ci un trup.


Tu spui ca registrul trairilor intre soti e mult mai larg decat iubire. Dar sotii sunt unul, un trup. Ca sa fii unul , un singur trup trebuie sa existe numai iubire. Acolo nu incape nimic altceva decat iubire. Atunci cand femeia iubeste barbatul ei si barbatul iubeste femeia sa, devin un trup. Atunci cand sunt un trup, atunci sexul nu mai e sex, ci dragoste si iubire. La care participa sufletele lor, prin care se impletesc sufletele lor.
Faceti totul impreuna, in ceea ce priveste sufletele voastre, si veti rezolva si aplicarea legilor crestine.

Eu nu cred ca iti urasti sotul. Eu cred ca tu nu stii cum sa faci sa inteleaga si sotul tau ce vrei de fapt.
Atunci cand spui cuiva sa faca un anumit lucru si nu vrea, inseamna ca nu intelege importanta acelui lucru. Nu e pregatit sa inteleaga. Atunci te inarmezi cu rabdare si incepi lucrarea: acea lucrare prin care il faci sa inteleaga. Analizeaza unde sunteti voi in acest context si vei vedea singura ce ai de facut.
Doamne ajuta tie si tuturor din familia ta.

[anna21]

În prealabil postat de dobrin7m

Draga mea, eu am intrebat ce simte femeia, ura sau iubire? De ce te-ai oprit la ura? Au fost doua variante. Trebuia sa zici iubire.

"trebuia"? Asteptai un raspuns evident ca discutia sa mearga in directia dorita de tine.
Iti recomand sa citesti topicul despre iubirea gresit inteleasa.

Atitudinea vehementa poate sa se manifeste prin diverse moduri. Asta nu inseamna ca exista doar prin cearta. Atitudinea vehementa o are si habotnicul care prin gesturi si fapte vrea sa impuna dreptatea lui celor care poate nu il inteleg la momentul acela.

cuvinte, cuvinte, cuvinbte...
tu ai folosit "cearta vehementa", am preluat expresia ta.

Eu am vorbit la general, in general familia de astazi. Tu te-ai vazut pe tine in postul meu. Inseamna ca exista o problema la voi, la familia voastra. Asa ca ma adresez acum tie draga mea

evident.. sunt singura de pe thread care am sustinut absinenta (desi indirect), spunand sa nu va culcati pe o ureche ca acela nu-i pacat.

Daca nu-i pacat.. il spovediti sau nu?

Ca primiti usor dezlegare sau nu primiti canon.. ca gasiti intelegere, asta este cu totul altceva!

Daca cu adevarat iti iubesti sotul, esti trup si suflet cu el si el cu tine atunci calea de rezolvare nu este impunerea ta in fata lui, impunerea dorintelor tale in functie de credinta sau simtitiri. Nu. De aceea am zis ca trebuie pornit cu inceputul. Incearca usor sa iti duci sotul la biserica, totul se face treptat, treapta cu treapta, intai biserica, apoi cititi impreuna din Biblie, cititi impreuna despre pacat in general si consecintele lui, mergeti impreuna la duhovnic, se va spovedi si el si apoi isi va da seama singur, fara impunerea ta, cum e bine.
...........

Ai intrebat asa: daca insisti, daca nu refuzi sotul acela nu este pacat?
Parerea mea e urmatoarea: daca tu nu refuzi sotul, dar tu lucri deja spre rezolvarea acestei probleme (cititi Biblia, mergeti impreuna la Biserica si duhovnic,) nu , nu este pacat. Pentru ca altfel cazi in pacatul neascultarii de barbat, pentru ca femeia trebuie sa asculte de barbatul ei.

Glumesti, nu?

Citeste despre ce inseamna ascultare in familie.
De ex. sotul poate ca ma vrea fardata, poate ca vrea sa port fuste mini, poate ca vrea sa mergem in club in timpul postului etc.. Aia este ascultare?

Tu spui ca registrul trairilor intre soti e mult mai larg decat iubire. Dar sotii sunt unul, un trup. Ca sa fii unul , un singur trup trebuie sa existe numai iubire. Acolo nu incape nimic altceva decat iubire. Atunci cand femeia iubeste barbatul ei si barbatul iubeste femeia sa, devin un trup. Atunci cand sunt un trup, atunci sexul nu mai e sex, ci dragoste si iubire. La care participa sufletele lor, prin care se impletesc sufletele lor.
Faceti totul impreuna, in ceea ce priveste sufletele voastre, si veti rezolva si aplicarea legilor crestine.

Eu nu cred ca iti urasti sotul. Eu cred ca tu nu stii cum sa faci sa inteleaga si sotul tau ce vrei de fapt.
Atunci cand spui cuiva sa faca un anumit lucru si nu vrea, inseamna ca nu intelege importanta acelui lucru. Nu e pregatit sa inteleaga. Atunci te inarmezi cu rabdare si incepi lucrarea: acea lucrare prin care il faci sa inteleaga. Analizeaza unde sunteti voi in acest context si vei vedea singura ce ai de facut.
Doamne ajuta tie si tuturor din familia ta.

Mai multe cuvinte..
Chiar ca ti-ar folosi sa vezi topicul lui Traditie despre iubirea gresit inteleasa.

[Fani71]

În prealabil postat de anna21

2. Am duhovnic.. crezi ca poti tu sfatui mai bine? De fapt asta am si afirmat: fiecare sa intrebe duhovnicul. (ca vad ca aici ne dam unii altora dezlegare)

Chestia cu duhovnicul spui chiar tu ca e cu doua taisuri, deci nu cred ca e un argument bun venind din partea ta: in alta parte spui ca duhovnicul, daca il intrebam, ne spune ce am avea noi chef sa facem. Spuneai asta unei doamne care zicea ca duhovnicul a sfatuit-o sa nu ii impuna sotului post.

In aceasta chestiune delicata, dupa parerea mea, nici duhovnicul nu are prea multe de zis, ci fiecare ar trebui sa hotareasca dupa constiinta proprie.

[dobrin7m]

În prealabil postat de anna21

"trebuia"? Asteptai un raspuns evident ca discutia sa mearga in directia dorita de tine.
Iti recomand sa citesti topicul despre iubirea gresit inteleasa.
.

Am spus trebuia sa te opresti la iubire si nu la ura si nu pentru ca as dori ca discutia sa mearga intr-o directie dorita de mine. Ia sa vedem. Ce directie as fi vrut eu tinand cont ca era vorba de familia ta? Am spus iubire pentru ca asa era firesc si normal. e firesc sa iti iubesti sotul , iar atunci cand il iubesti esti alaturi de el chiar daca nu intelege importanta postului. Atunci ti-am recomandat firesc sa mergeti impreuna la duhovnic, nu doar tu separat, ca si cum ai complota impotriva pacatosului. ti-am recomandat sa cititi impreuna biblia, impreuna sa dezbateti subiectul ``pacat``. Impreuna sa intelegi importanta postului sub toate aspectele. Ca sa realizezi abstinenta, intr-un cuplu, e nevoie de doi, nu doar de unul ca sa existe armonie.

Ce este iubirea, si cand este iubirea prost inteleasa in legatura cu jumatatea noastra?
Atunci cand interesele sotilor nu mai sunt aceleasi, nu mai sunt identice, mai putem spune ca e iubire? Tu doresti o viata crestina riguroasa el doreste altceva. Ti-ai pus intrebarea de ce? Poate el nu are educatia crestina, poate nu e ceea ce trebuia sa fie, poate nu intelege cum trebuie credinta ? Si lista de ``poate`` poate continua.
Spui ca sotul te vrea cu fusta mini, si vrea sa mergeti la club in zile de post. pai in acest caz nu are educatie crestina. ce ai facut tu in acest sens? Ati fost la biserica impreuna, ati fost la duhovnic impreuna, ati citit impreuna ce inseamna credinta ortodoxa si cum trebuie sa traiesti in credinta? sau te-ai separat oarecum de el, sufleteste vorbind, ai pornit pe calea asta a credintei singura si ai descoperit ce e bine si ai incercat sa impui anumite reguli? In familie nimeni nu impune nimic. In familie, impreuna cu dragoste muti muntii din loc darmite sa aplici impreuna regulile crestine. daca tu il iubesti pe el, atunci gasesti si calea sa il faci sa inteleaga ce e bine din pdvr crestin. Daca el te iubeste pe tine, e alaturi de tine in biserica, acasa si in post.

[dobrin7m]

În prealabil postat de anna21

"evident.. sunt singura de pe thread care am sustinut absinenta (desi indirect), spunand sa nu va culcati pe o ureche ca acela nu-i pacat.

Daca nu-i pacat.. il spovediti sau nu?

Ca primiti usor dezlegare sau nu primiti canon.. ca gasiti intelegere, asta este cu totul altceva!

Glumesti, nu?

Citeste despre ce inseamna ascultare in familie.
De ex. sotul poate ca ma vrea fardata, poate ca vrea sa port fuste mini, poate ca vrea sa mergem in club in timpul postului etc.. Aia este ascultare?


Mai multe cuvinte..
Chiar ca ti-ar folosi sa vezi topicul lui Traditie despre iubirea gresit inteleasa.

Si eu sustin abstinenta conform religiei. Dar mai sustin ca e nevoie ca aceasta sa fie inteleasa de ambii parteneri daca vrei armonie in familie. Daca nu e inteleasa de unul dintre cei doi (de regula barbatul dar sunt cazuri si invers) atunci celalalt se inarmeaza cu rabdare si il face sa inteleaga. are toate mijloacele la indemana. In tot acest timp continui sa nu il refuzi, sa nu bruschezi relatia, pentru ca, cu siguranta va veni si ziua cand va spune: ai avut dreptate. E important postul. Altfel se ajunge la cearta, la adulter si fara sa vrei apar alte pacate mai grele in familia ta.
Absolut tot ce faci in legatura cu sufletul tau si al sotului tau trebuie spus la duhovnic. El sa va calauzeasca.

Acele mai multe cuvinte ale mele sunt foarte importante in relatiile interumane. Atunci cand spui cuiva sa faca un lucru si nu il face inseamna ca pentru el nu e important ceea ce pentru tine e foarte important. In clipa in care tu alegi calea contrazicerii (in vorbe sau fapte) deja apare o ruptura . Subtila la inceput mai adanca mai tarziu.
Ceea ce e de folos pentru mine, eu stiu prea bine. Am citit topicul cu iubirea, si in legatura cu iubirea eu am pararea mea personala bine conturata. Daca esti curioasa sa o afli spune-mi.

[windorin]

Spre a intelege corect acest aspect al vietii trebuie sa se porneasca de la crearea primilor oameni si de la caderea in pacat.

Starea de din'nainte de pacat este starea naturala si fireasca a omului.
Caderea in pacat a alterat toate aspectele vietii umane.
Adam "a cunoscut'o" pe Eva dupa caderea in pacat.
Apropierea trupeasca este un pogoramant facut omului, din marea iubire a lui Dumnezeu.
Cand toate se folosesc dupa randuiala, in buna'cuviinta si cu masura, atunci nu poate fi vorba de pacat.

Cand unul dintre soti nu intelege rolul si adevarata greutate a trupului, atunci va fi mai greu de cel de'al doilea.
Pentru neputinta celui dintai insa, cel de'al doilea nu are voie sa'l lipseasca de cele dorite.
Dupa casatorie, fiecare devine stapan pe trupul celuilalt.

Cat de minunat este insa atunci cand amandoi simt la fel. Acesta cred ca este un har de la Dumnezeu.
Atunci cand nici unul nu vrea mai mult decat celalalt, iar cand vrea unul, sa se bucure si celalalt.

[dobrin7m]

În prealabil postat de windorin

Spre a intelege corect acest aspect al vietii trebuie sa se porneasca de la crearea primilor oameni si de la caderea in pacat.

Starea de din'nainte de pacat este starea naturala si fireasca a omului.
Caderea in pacat a alterat toate aspectele vietii umane.
Adam "a cunoscut'o" pe Eva dupa caderea in pacat.
Apropierea trupeasca este un pogoramant facut omului, din marea iubire a lui Dumnezeu.
Cand toate se folosesc dupa randuiala, in buna'cuviinta si cu masura, atunci nu poate fi vorba de pacat.

Cand unul dintre soti nu intelege rolul si adevarata greutate a trupului, atunci va fi mai greu de cel de'al doilea.
Pentru neputinta celui dintai insa, cel de'al doilea nu are voie sa'l lipseasca de cele dorite.
Dupa casatorie, fiecare devine stapan pe trupul celuilalt.

Cat de minunat este insa atunci cand amandoi simt la fel. Acesta cred ca este un har de la Dumnezeu.
Atunci cand nici unul nu vrea mai mult decat celalalt, iar cand vrea unul, sa se bucure si celalalt.

Adevarat. Frumos spus. Asta este esenta.