Despre Taina Sfintei Impartasanii

[catalin2]

În prealabil postat de Rodica50

Poate ca gresesc , dar nu Hristos este piatra cea din capul unghiului, pe care nu au bagat-o in seama ziditorii?

Tot in afara topicului. Din ce stiu BC spune ca si papa este piatra din capul unghiului. Bineinteles, considera ca si Iisus este piatra din capul unghiului. Nu stiu cum au ajuns la aceasta concluzie, ca sa-mi dau cu parerea probabil tinand-o cu citatul acela pe care isi intemeiaza dogma primatului si-au dat seama ca de fapt piatra e numai una, piatra din capul ungiului care e Iisus. Asa ca au inventat conceptia ca exista o piatra vazuta, papa, si una nevazuta, Iisus.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

E normal ca la voi sa fie ceva simbolic, pentru ca nu aveti har si orice ati face painea si vinul tot paine si vin raman, nu se transforma in Trupul si Sangele Domnului.

Nici la voi nu se transformă în carne și sânge, aceasta ține doar de concepția și credința fiecărui participant la împărtășanie. Chiar și apostolii, după binecuvântare "frângeau pâinea", nu frângeau Trupul Domnului. Trupul Domnului a fost frânt pe cruce o singură dată și sângele Lui a curs pentru noi o dată pentru totdeauna:

"El nu are nevoie să aducă zilnic jertfe, ca arhiereii: întâi pentru păcatele lor, apoi pentru ale poporului, căci El a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, aducându-Se jertfă pe Sine însuşi." (Evrei 7,27)

"Întru această voinţă suntem sfinţiţi, prin jertfa trupului lui Iisus Hristos, o dată pentru totdeauna." (Evrei 10,10)

În prealabil postat de catalin2

Dar noi nu discutam de asta, ci de faptul ca de Paste evreii mancau miel, pentru aducere aminte. Dar mielul nu era absolut necesar pentru mantuire, cum spune Iisus de Trupul si sangele Sau.

Pentru mântuirea (salvarea) de la moartea adusă de îngerul nimicitor, era absolut necesar ca să se sacrifice mielul, să se ungă ușa cu sângele lui și să se mănânce carnea. La fel, pentru mântuirea noastră este necesară acceptarea jertfei adevăratului Miel al lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii. Atât cina pascală, cât și Cina Domnului sunt necesare și sunt pentru amintirea, "pomenirea" acestui eveniment. Nu putem eluda acest adevăr.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Nici la voi nu se transformă în carne și sânge, aceasta ține doar de concepția și credința fiecărui participant la împărtășanie.

La ortodocsi, jertfa liturgica se savarseste fara sa tina cont de credinta celor din biserica. Oricine mananca si bea din Sfantul Potir se impartaseste cu Trupul si Sangele Lui Hristos, indiferent daca el crede sau nu. Daca se impartaseste si nu crede, vai lui, caci osanda isi aduna:

1 Corinteni 11
28. Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar.
29. Căci cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind trupul Domnului.
30. De aceea, mulţi dintre voi sunt neputincioşi şi bolnavi şi mulţi au murit.

Ceea ce zici tu este caracteristic altor credinte, am mai auzit-o si cu alta ocazie (poate de la catolici).

În prealabil postat de tricesimusquintus

Chiar și apostolii, după binecuvântare "frângeau pâinea", nu frângeau Trupul Domnului. Trupul Domnului a fost frânt pe cruce o singură dată și sângele Lui a curs pentru noi o dată pentru totdeauna:

"El nu are nevoie să aducă zilnic jertfe, ca arhiereii: întâi pentru păcatele lor, apoi pentru ale poporului, căci El a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, aducându-Se jertfă pe Sine însuşi." (Evrei 7,27)

Aici se face referire la jertfele de animale din VT, savarsite in Templu de arhierei. Da, Jertfa a fost unica, Mijlocitorul este Unul intre noi si Tatal, insa tot Hristos Insusi ne indeamna sa participam la jertfele liturgice nesangeroase [la vedere], in care vinul si painea devin in chip tainic chiar Trupul si Sangele Lui varsat pe Cruce o data pentru totdeauna pentru cine crede:

Ioan 6:
53. Şi le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi.
54. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi.
55. Trupul este adevărată mâncare şi sângele Meu, adevărată băutură.
56. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el.

În prealabil postat de tricesimusquintus

"Întru această voinţă suntem sfinţiţi, prin jertfa trupului lui Iisus Hristos, o dată pentru totdeauna." (Evrei 10,10)

Ioan 6:
60. Deci mulţi din ucenicii Lui, auzind, au zis: Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte?
61. Iar Iisus, ştiind în Sine că ucenicii Lui murmură împotriva Lui, le-a zis: Vă sminteşte aceasta?
62. Dacă veţi vedea pe Fiul Omului, suindu-Se acolo unde era mai înainte?
63. Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi sunt viaţă.
64. Dar sunt unii dintre voi care nu cred. Căci Iisus ştia de la început cine sunt cei ce nu cred[...]

[andreicozia]

Nu se mai intelege nimic.

Cind trebuie sa iei recomandarile lui Hristos in mod LITERAL si cind sa le consideri SIMBOLICE sau analogii???

Se pare ca este in functie de religie si ce isi imagineaza fiecare.

In cazul de mai sus, al trupului si singelui este clar ca este SIMBOLIC, din moment ce Hristos nu a spus sa i se manince trupul si sa i se bea singele nici la CINA si nici dupa MOARTE.
Deci clar este vorba de impartirea frateasca a piinii si a vinului IN NUMELE LUI, si nu de o jertfa singeroasa si o METAMORFOZA deoarece asa li s-a parut primilor crestini.

Vorba aceea daca nici macar cu El de fata piinea nu s-a transformat in carne si vinul in singe, atunci la noi in lipsa prezentei lui in persoana nici atit.

Dar in fine, defilam cu ce am mostenit!

[doctor_faustus]

Metropolitan KALLISTOS - Eucharistic Sacrifice - Who offers What to Whom?
http://video.google.com/videoplay?do...4375465237722#

Aici se poate vedea o expunere a adevăratei învăţături despre Preasfânta Euharistie a Trupului şi a Sângelui Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, expunere a Mitropolitului Kallistos Ware, convertit de la anglicanism la Ortodoxie. Mitropolitul Kallistos explică şi reala prezenţă a lui Hristos în Euharistie, precum şi legătura tainică fundamentală care există între Jertfa sângeroasă de pe crucea de pe Golgota a lui Iisus Hristos, Jertfa fără de sânge pe care Hristos o aduce pe Altarul Ceresc ca Mare Preot şi Mijlocitor unic înaintea lui Dumnezeu şi Jertfa Euharistică adusă de preoţii Bisericii şi comunitatea de credincioşi ai Sfintei Biserici a lui Hristos.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de doctor_faustus

Metropolitan KALLISTOS - Eucharistic Sacrifice - Who offers What to Whom?
http://video.google.com/videoplay?do...4375465237722#

Aici se poate vedea o expunere a adevăratei învăţături despre Preasfânta Euharistie a Trupului şi a Sângelui Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, expunere a Mitropolitului Kallistos Ware, convertit de la anglicanism la Ortodoxie. Mitropolitul Kallistos explică şi reala prezenţă a lui Hristos în Euharistie, precum şi legătura tainică fundamentală care există între Jertfa sângeroasă de pe crucea de pe Golgota a lui Iisus Hristos, Jertfa fără de sânge pe care Hristos o aduce pe Altarul Ceresc ca Mare Preot şi Mijlocitor unic înaintea lui Dumnezeu şi Jertfa Euharistică adusă de preoţii Bisericii şi comunitatea de credincioşi ai Sfintei Biserici a lui Hristos.

Da, asa am inteles si eu Jertfa Fiului, ca fiind eterna. Jertfa este practic fara inceput, pentru ca Dumnezeu-Fiul este atotstiutor. Inca de la ideea Tatalui de a crea lumile, Fiul accepta dorinta Tatalui si proiecteaza temeliile Universului, stiind ce va urma. Cu toate acestea, El raspunde afirmativ acceptand sa faca voia Tatalui, atunci incepand jertfa Sa, din eternitate. Sacrificiul de pe Cruce este proiectia in timp a jertfei din iubire si care este acelasi cu sacrificiul de pe Altarul Ceresc, identic cu sacrificiul liturgic care se desfasoara sub timp.

Iata cum Hristos Isi intinde mainile cuprinzand istoria, prezentul si viitorul comprimand cele sase ere sau milenii de la izgonirea din Rai pana la Apocalipsa in cele sase ore petrecute in agonie. Iata cum El constientizeaza toate pacatele omenirii de la Adam la Antihrist, traindu-le prin prezenta concreta oricand si oriunde, iar apoi luandu-le asupra Sa. Deci intelegem cum Hristos Cel de pe Cruce este prezent intr-un mod cat se poate de real, acum si aici, iar Jertfa se produce in continuu, pana la Judecata de Apoi. Asa putem intelege Jertfa Euharistica de la Sfintele Liturghii ca participare in afara timpului la Rastignirea Lui Hristos de acum doua milenii. Deci Sfintele Liturghii nu reprezinta comemorari ale Jertfei unice si irepetabile, ci sunt chiar ele insele Jertfa cea unica ce se produce intr-un mod continuu in acel ASTAZI care este timpul prezent divin, mai degraba in atemporalitatea Lui Dumnezeu.

Deci fratilor, cand pacatuim, noi chiar ca Ii prelungim agonia Fiului si tristetea Tatalui si jertfa Duhului care face posibila fara sa vrea voia noastra cea impotrivitoare Lui Dumnezeu. Ceea ce este foarte grav, mai ales atunci cand constientizam Jertfa Fiului care se produce astazi, in al saselea mileniu, in ultima ora de suferinta a Lui Iisus Hristos pe Cruce pentru a noastra mantuire de cei rai.

Daca ne gandim mai bine, Jerta Lui Dumnezeu se continua si dupa Judecata, in vecii vecilor, din cauza celor care Ii refuza iubirea si nu accepta ca viata vesnica este facerea voii Sale. Iadul este si va fi plin de fiinte care continua dialogul cu Creatorul, refuzand insa smerenia si iubirea. Insa El nu va inceta niciodata dialogul cu fiintele Sale, care nu ii vor raspunde la fel - iata deci cum Jertfa Sfintei Treimi nu va inceta nici dupa Parusie. Cu toate acestea, existenta noastra este sigur mai buna ca inexistenta, ca neantul, iar planul Fiului relativ la fiintele Sale dragi nu este unul care sa se rezume la veacul acesta sau la cel urmator, ci transcende vecii, lumile, Iadul si imaginatia noastra...

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Pentru mântuirea (salvarea) de la moartea adusă de îngerul nimicitor, era absolut necesar ca să se sacrifice mielul, să se ungă ușa cu sângele lui și să se mănânce carnea. La fel, pentru mântuirea noastră este necesară acceptarea jertfei adevăratului Miel al lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii. Atât cina pascală, cât și Cina Domnului sunt necesare și sunt pentru amintirea, "pomenirea" acestui eveniment. Nu putem eluda acest adevăr.

Nu despre asta e vorba! Cina pascala e spre amintirea acelui eveniment. Dar nicaieri nu scrie ca cine nu va manca cina pascala nu se poate mantui. In schimb Iisus a spus ca cine nu va manca Tupul si Sangele Sau nu se va mantui. Cred ca ati inteles, dar nu aveti un raspuns. Pentru ca ati aflat adevarul si nu mai puteti scrie ceva impotriva adevarului.

[catalin2]

Pentru ca ortodoxie nu e doar o dezbatere filozofica, iata cateva minuni legate de Sfanta Impartasanie: http://www.eph.md/news/invatatura_de_credinta/1487.html

4. Despre Sfântul Grigore cel Mare se povesteşte că o dată, o femeie nobilă a dus la Biserică prescuri pentru săvârşirea Sfintei Liturghii. Când a sosit momentul împărtăşaniei, femeia s-a apropiat de altar pentru a primi Sfintele Taine. La cuvintele Sf. Grigore "se dă de viaţă făcătorul Trup al Domnului nostru Iisus Hristos", femeia a zâmbit. Sfântul Grigore a întrebat-o: "De ce aţi zâmbit?". Femeia i-a răspuns: "Pentru mine este curios Stăpâne că tu pâinea pe care eu am pregătit-o cu mâinile mele o numeşti trupul lui Hristos!".

Sfântul Grigore văzând neştiinţa femeii s-a rugat lui Dumnezeu şi îndată pâinea s-a prefăcut în carne iar vinul în sânge. Această minune au văzut-o toţi cei din Biserică. Sfântul s-a rugat acum din nou şi chipul trupului s-a prefăcut în chipul pâinii, iar chipul sângelui s-a prefăcut în chipul vinului, cu care a fost împărtăşită femeia care, de atunci încolo a devenit foarte credincioasă.

1. Istoricul Sozomen povesteşte că într-una din zilele în care Sfântul loan Gură de Aur împărtăşea pe credincioşi, s-a apropiat o femeie care era molipsită de erezia macedoniană. Cum a primit Sfânta împărtăşanie îndată părticica din gura ei s-a prefăcut în piatră. După această minune femeia s-a spovedit şi s-a întors la credinţa adevărată.

2. Când Sfânta muceniţă Evdochia a fost adusă la judecată, ostaşii dezbrăcând-o au văzut că a căzut jos o părticică din Sfintele Daruri. Ostaşii au ridicat părticica şi neştiind ce este au dus-o la împărat. Când ighemonul a întins mâna ca să ia părticica, părticica s-a prefăcut în foc, care a pârlit ostaşii iar la ighemon i-a ars umărul stâng.

5. Şi iată acum, iubiţi credincioşi, încă o întâmplare reală care s-a petrecut acum câţiva ani într-un sătuc din Ardeal. O femeie foarte credincioasă care se ocupa cu creşterea albinelor (avea stupină) a observat că de la o vreme nu prea mai merg bine stupii, albinele produceau puţină miere. Auzise de la o altă credincioasă că dacă pui într-un stup Sfânta împărtăşanie, albinele o să dea o producţie foarte mare de miere. Şi atunci, a mers la Sfânta Biserică, s-a spovedit şi s-a împărtăşit, dar, în loc să înghită Sfânta împărtăşanie, a ascuns-o sub limbă şi apoi, ajungând acasă, a băgat-o într-unui dintre stupi.

Peste trei săptămâni preotul satului a avut o descoperire de la Dumnezeu că această femeie a făcut altceva decât trebuia cu împărtăşania. S-a dus la ea acasă şi a întrebat-o: "De la Dumnezeu am descoperire că acum trei săptămâni nu ai înghiţit Sfânta împărtăşanie, spune-mi cinstit, te rog, ce ai făcut cu ea?". Simţindu-se vădită, femeia a început să plângă şi i-a mărturisit adevărul.

Au mers împreună si au deschis stupul, si auziţi dumneavoastră minune: ALBINELE FĂCUSERĂ O CLĂDIRE DIN CEARĂ EXACT CA O BISERICUŢĂ ÎN JURUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII!!! Minunat este ce-au făcut albinele, dar foarte trist este că există o mulţime de oameni care nici măcar nu ştiu ce este aceea Sfânta împărtăşanie. Unii mor neîmpărtăşiţi dintr-o mare neglijenţă, iar alţii (ateii) o refuză chiar şi pe patul de moarte spre osânda lor veşnică.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Nu despre asta e vorba! Cina pascala e spre amintirea acelui eveniment. Dar nicaieri nu scrie ca cine nu va manca cina pascala nu se poate mantui. In schimb Iisus a spus ca cine nu va manca Tupul si Sangele Sau nu se va mantui. Cred ca ati inteles, dar nu aveti un raspuns. Pentru ca ati aflat adevarul si nu mai puteti scrie ceva impotriva adevarului.

Uite cum stau lucrurile:

- Avem în Scriptură un exemplu de om mântuit care nu a mâncat trupul şi sângele Domnului.

- Avem de asemenea un exemplu de om pierdut pentru veşicie care a mâncat trupul şi sângele Domnului.

Cine sunt cele două personaje, ghici ghicitoarea mea? În cazul ambelor persoane, avem confirmarea Domnului Hristos, deci nu puteţi spune că este o speculaţie NP. De asemenea, ambele cazuri confirmă principiul că nu pâinea şi vinul (prefăcute sau nu în carne şi sânge) mântuiesc pe cineva, ci acceptarea lui Hristos în viaţă, cu tot ce mplică aceasta. Dixit!

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Despre Sfântul Grigore cel Mare se povesteşte că o dată...

În prealabil postat de catalin2

Istoricul Sozomen povesteşte că...

Nu vă supăraţi pe mine, creştinismul nu are nevoie de poveşti, ci de Cuvântul Adevărului.