nelamurire

[Carmen FUNIERU]

Dacă îl iubiţi, încercaţi să nu îi faceţi nici un rău (chiar dacă merită), ci doar rugaţi-vă la Dumnezeu să-l lumineze şi să-l ajute. Înainte de a vorbi cu altcineva, întâi vorbiţi cu Hristos, găsiţi momente când să-i spuneţi Lui toată durerea. Apoi încercaţi să vedeţi dacă nu aţi greşit ceva în comportarea faţă de soţ. Oricât ar fi de mică greşeala, spovediţi-o la un preot.

Dacă însă nu îl mai iubiţi, nu ar trebui să vă mai îngrijoraţi de viaţa lui. Atunci acceptarea divorţului ar fi o soluţie.
Desigur situaţia este mai complicată dacă aveţi copii.

În prealabil postat de Carmen FUNIERU

Dacă îl iubiţi, încercaţi să nu îi faceţi nici un rău (chiar dacă merită), ci doar rugaţi-vă la Dumnezeu să-l lumineze şi să-l ajute. Înainte de a vorbi cu altcineva, întâi vorbiţi cu Hristos, găsiţi momente când să-i spuneţi Lui toată durerea. Apoi încercaţi să vedeţi dacă nu aţi greşit ceva în comportarea faţă de soţ. Oricât ar fi de mică greşeala, spovediţi-o la un preot.

Dacă însă nu îl mai iubiţi, nu ar trebui să vă mai îngrijoraţi de viaţa lui. Atunci acceptarea divorţului ar fi o soluţie.
Desigur situaţia este mai complicată dacă aveţi copii.

Nu avem copii, din pacate, suntem casatoriti de 4 ani, si de aproape 4 ani sunt si bolnava.Nu spun ca sunt fara de pacat, ma spovedesc cat pot de des.