Despre viclenia sectantilor

În prealabil postat de Iosif77

V-ati priceput bine. Mai trebuie sa fiti atent unde postati topicul. Cel deschis de dumneavoastra s-ar fi potrivit mai bine la „Generalitati” sau la „Secte si Culte”.



Slava Domnului ca inca mai exista astfel de oameni. Zelul ei este de apreciat.
Ei seamana cu apostolii primului veac: plini de ravna pentru a duce evanghelia fiecarei fapturi.

Poate ca avea carti (adventiste) care nu erau intocmai cu Evanghelia dar intentia ei si faptul ca isi depasea temerile, trecea peste toate inconvenientele abordarii oamenilor, ca isi daruia din timpul ei pentru binele semenilor, este vrednic de cinste.

Cand veti incepe si dumneavoastra sa va rugati pentru vecinii, prietenii, rudele dumneavoastra, ortodocsi doar cu numele?
Cand va veti lua inima in dinti si le veti darui un Nou Testament sau o carte ortodoxa? „Calauza in credinta ortodoxa” de Arhimandrit Cleopa Ilie, de exemplu. O cumparati si o daruiti, e simplu.

Cand va veti pune in slujba semenilor abilitatile si talantii pe care Dumnezeu vi i-a dat? Dumneavoastra stiti sa masurati tensiunea arteriala? Nu? Dar ce stiti sa faceti? Sa schimbati o priza stiti? Ce ar fi sa incepeti sa mai faceti ceva si gratis? Si, in acelasi timp, sa si vestiti Evanghelia?

Atunci va va pieri cheful sa vorbiti de „viclenie” si „prefacatorie”, vă va pieri cheful de judecata si osanda si veti aprecia ravna pentru Domnul, disponibilitatea si curajul.

Pai din osanda in osanda l-ai luat pe bietul georgel!!!
Si inca cu ce aer de superioritate...
Am eu asa o mare nedumerire: de cand stiti unii dintre voi ca ala nu se roaga, ca ala nu nu-si pune in slujba talantii, etc?
De fapt nu este nici o nedumerire, ci voi zice ca si copii: cine zice ala e!