"Lui Hristos ii plac oamenii delicati"

În prealabil postat de Pippo_

Dar se pot face 2 in 1 ca la sampoane... Daca Dumnezeu iti da ocazia, o portita, o alternativa..., de ce sa suferi degeaba cu incapatanare fara macar ca exemplul tau sa reprezinte o morala pentru altii? Adica, macar sa fii martir. Dar cati au murit degeaba?...

Nu e mai inteligent sa te retragi si sa-ti folosesti zilele pentru a continua lupta prin mijloace alternative? Daca mori, restul oamenilor raman singuri, fara tine. Daca traiesti, cate poti face pentru ei!... Asta daca moartea ta n-ar avea o influenta mare pozitiva asupra tuturor, ca in cazul unui martir, sau a lui Isus. In conditiile astea stai si te gandesti ca daca te lasi sa mori, e mai bine, fiind astfel un exemplu... dar sa mori degeaba...

Si daca "mori degeaba",adica fara sa te ia altii drept exemplu de jertfa,pentru Dumnezeu esti mai mult decat important,fiindca nu te-ai lepadat de credinta in El.Acestea se intampla in cazuri extreme.
In situatii obisnuite(gen discutii in societate) nu cred ca te omoara nimeni.Atunci te mai gandesti la alternative,dar fara sa-L renegi.
Acum suntem pe aceeasi lungime de unda?:)

[Pippo_]

În prealabil postat de o nestiutoare_

Si daca "mori degeaba",adica fara sa te ia altii drept exemplu de jertfa,pentru Dumnezeu esti mai mult decat important,fiindca nu te-ai lepadat de credinta in El.Acestea se intampla in cazuri extreme.
In situatii obisnuite(gen discutii in societate) nu cred ca te omoara nimeni.Atunci te mai gandesti la alternative,dar fara sa-L renegi.
Acum suntem pe aceeasi lungime de unda?:)

Ti-am inteles punctul de vedere. Problema este ca avem o multime de lucruri de facut pe pamant... Asta daca nu suntem destul de egoisti cat sa ne intereseze doar propria mantuire. (mor, am credinta si scap :) - dar restul omenirii ? - care este punctul de vedere mai altruist intre astea doua?)

În prealabil postat de Pippo_

Ti-am inteles punctul de vedere. Problema este ca avem o multime de lucruri de facut pe pamant... Asta daca nu suntem destul de egoisti cat sa ne intereseze doar propria mantuire. (mor, am credinta si scap :) - dar restul ? - care este punctul de vedere mai altruist intre astea doua?)

Inainte de oameni,este Dumnezeu,asa e si in cea mai inalta porunca(porunca iubirii)...Eu n-am raspuns la toate intrebarile,ca de aveam,probabil nu mi-as fi ales numele asta:)):)).
Dar eu spun ca mai importanta este credinta in El.Jertfa este adevarata,probabil mult mai adevarata decat atunci cand ne sacrificam pentru un om.

[Pippo_]

În prealabil postat de o nestiutoare_

Dar eu spun ca mai importanta este credinta in El.Jertfa este adevarata,probabil mult mai adevarata decat atunci cand ne sacrificam pentru un om.

De ce, Isus nu s-a sacrificat pentru un om? S-a sacrificat pentru mai multi chiar :) Asta este adevarata credinta in Dumnezeu, sacrificiul pentru binele intregului (atat pentru binele tau cat si pentru binele celorlalti). Dar punand binele personal inaintea binelui intregului, inseamna egoism, nu merge asa. Daca-si punea Isus binele personal inaintea binelui celorlalti, traia linistit pana la adanci batraneti.

De ce crezi ca se calca oamenii in picioare ca sa puna mana pe moaste? Pentru ca fac exact ce Isus le-a spus sa nu faca. Dar ei privesc toti binele personal. Si bag mana in foc ca majoritatea cred de frica, iar acolo unde este frica, nu este Dumnezeu.

În prealabil postat de Pippo_

De ce, Isus nu s-a sacrificat pentru un om? S-a sacrificat pentru mai multi chiar :) Asta este adevarata credinta in Dumnezeu, sacrificiul pentru binele intregului (atat pentru binele tau cat si pentru binele celorlalti). Dar punand binele personal inaintea binelui intregului, inseamna egoism, nu merge asa. Daca-si punea Isus binele personal inaintea binelui celorlalti, traia linistit pana la adanci batraneti.

Daca te gandesti la un om(sau la altii) pe care...l-ai putea ajuta cumva-cumva,si tu te lepezi de Hristos,inseamna ca nu esti vrednic de El.
Si chiar si asa,dragostea pentru aproapele exista,fiindca sunt si oameni care-si dau viata pentru viata altui om la propriu.
Oricum iubirea este jertfa de sine:)...(1Corinteni 13-mie imi place foarte mult ce scrie acolo ).

[Pippo_]

În prealabil postat de o nestiutoare_

Daca te gandesti la un om(sau la altii) pe care...l-ai putea ajuta cumva-cumva,si tu te lepezi de Hristos,inseamna ca nu esti vrednic de El.
Si chiar si asa,dragostea pentru aproapele exista,fiindca sunt si oameni care-si dau viata pentru viata altui om la propriu.
Oricum iubirea este jertfa de sine:)...(1Corinteni 13-mie imi place foarte mult ce scrie acolo ).

Ideea e ca "in tot ce faci trebuie sa fii cu Dumnezeu inainte". Adica depinde de motivul pentru care iti pasa de celalalt om. Daca-ti pasa din motive personale... iar e egoism.

În prealabil postat de Pippo_

Ideea e ca "in tot ce faci trebuie sa fii cu Dumnezeu inainte". Adica depinde de motivul pentru care iti pasa de celalalt om. Daca-ti pasa din motive personale... iar e egoism.

Sa inteleg ca am ajuns la o idee comuna?:)

În prealabil postat de Pippo_

Si bag mana in foc ca majoritatea cred de frica, iar acolo unde este frica, nu este Dumnezeu.

Am observat si eu ca frica ii motiveaza pe majoritatea.De frica fac toate cele bisericesti...nu din iubire...

[Pippo_]

În prealabil postat de Melissa

Am observat si eu ca frica ii motiveaza pe majoritatea.De frica fac toate cele bisericesti...nu din iubire...

Unde apare o senzatie de frica, ceva nu-i in regula, trebuie identificata cauza. Frica provine intotdeauna din egoism.

Ideea e de fapt putin mai complicata. Deoarece in mod normal fiecare ar trebui sa fie constient ca "intamplarea" NU EXISTA. Si tot ceea ce experimentam in jurul nostru, toate lucrurile si oamenii cu care interactionam, tot ceea ce se manifesta ESTE STRICT CONTROLAT DE DUMNEZEU. Deci nu exista intamplare. Ar tribui sa-l simtim in mod constient pe Dumnezeu. Deci ar trebui de fapt sa-i simtim prezenta. Dar nu o simtim din anumite motive. Unul dintre obiectivele noastre pe drumul spre sfintenie, ar trebui sa fie raspunsul la intrebarea "DE CE NU SIMT DIRECT PREZENTA LUI DUMNEZEU?". Este o intrebare foarte importanta. Si cine ii cauta raspunsul cu gandul de a-l gasi, merge spre sfintenie.

În prealabil postat de Pippo_

Unde apare o senzatie de frica, ceva nu-i in regula, trebuie identificata cauza. Frica provine intotdeauna din egoism.

..si mai imbolnaveste si rinichii...

În prealabil postat de Pippo_

Ideea e de fapt putin mai complicata. Deoarece in mod normal fiecare ar trebui sa fie constient ca "intamplarea" NU EXISTA. Si tot ceea ce experimentam in jurul nostru, toate lucrurile si oamenii cu care interactionam, tot ceea ce se manifesta ESTE STRICT CONTROLAT DE DUMNEZEU. Deci nu exista intamplare. Ar tribui sa-l simtim in mod constient pe Dumnezeu. Deci ar trebui de fapt sa-i simtim prezenta. Dar nu o simtim din anumite motive. Unul dintre obiectivele noastre pe drumul spre sfintenie, ar trebui sa fie raspunsul la intrebarea "DE CE NU SIMT DIRECT PREZENTA LUI DUMNEZEU?". Este o intrebare foarte importanta. Si cine ii cauta raspunsul cu gandul de a-l gasi, merge spre sfintenie.

Eu am o alta parere aici..E clar ca nimic nu e intamplator si nu exista coincidente...Cred ca noi singuri provocam situatiile in care ne aflam,noi atragem persoanele cu care interactionam..Noi avem o mare contributie in ceea ce ni se intampla....De exemplu,exista ceva gresit la mine, care a determinat intalnirea mea aici cu tine si ne-a facut "sa ne gratulam" un pic......acel ceva trebuie corectat..Ma ajut mereu de situatiile"ciudate" ca sa ma corectez...sa cresc...sa evoluez
PS 1-Iar eu simt prezenta lui Dumnezeu mereu cu mine...
PS 2- sper ca am fost coerenta,sunt f obosita,am sa merg sa dorm