![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Zis-a un batran oarecare, ucenicului sau, invatandu-l : fiule, pazindu-te, poarta grija ca niciodata sa nu iasa cuvant rau si necuvios din gura ta.
|
#2
|
|||
|
|||
![]()
Odata preotut Schitului a mers la arhiepiscopul Alexandriei pentru o trebuinta bisericeasca. Daca s-a intors si a venit la Schit, il intrebau fratii, zicand : cum ai umblat, avvo ? Ce ai vazut in oras ? Raspuns-a lor : eu, fratilor, alta fata de om n-am vazut in cetate, decit pe arhiepiscopul. Iar ei auzind aceasta, se minunau si dupa acest cuvant al lui au inceput toti fratii foarte tare a pazi acel obicei, adica a-si pazi ochii lor de vederile nefolositoare.
|
#3
|
|||
|
|||
![]()
Un frate oarecare avea o sora dupa trup, care era calugarita intr-o manastire de maici si auzind el ca s-a imbolnavit sora lui si urma sa moara, a mers sa o cerceteze de boala ei, fiindca n-o vazuse de multa vreme. Ea insa fiind foarte inteleapta si cuvioasa, se pazea sa nu vada niciodata barbat cu ochii, nu numai straini, dar nici pe fratele ei, nu vroia sa-l vada. Deci surorile i-au spus ca a venit fratele ei si asteapta la poarta, vrand sa intre in manastire, s-o vada si s-o cerceteze in boala ei.
Ea auzind ca a venit fratele ei cu atata dorinta sa o vada a lacrimat si a suspinat din inima si chemand pe o sora care era mai batrana si foarte inteleapta si cu frica lui Dumnezeu, a rugat-o sa mearga afara la poarta manastirei, unde sta si asteapta fratele ei si sa-i spuna asa : aceste cuvinte ti-a spus tie sora ta : prea dulcele si prea doritorul meu frate, pentru osteneala ce ai facut de ai venit aici, dorind sa ma vezi si sa ma cercetezi pe mine, sora ta, Domnul Dumnezeul nostru sa-ti plateasca cu darul si mila bunatatii Sale. Iar, ca sa ma vezi cu ochi tai aici, in acest veac, de nici un folos sau mangaiere adevarata nu ne este noua. Ci mergi, frate, si te intoarce cu pace la chilia ta si fii ingaduitor si ne vom vedea in veacul viitor, unde este bucuria si mangaierea cea adevarata. Acestea auzind el, s-a intors si a venit cu mult folos cu mare mangaiere si nadejde la chilia lui. |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Spunea un frate ca umbland prin niste munti mari, a gasit un batran in varful unui munte inalt, avand chilie buna, zidita si facuta din piatra si acoperita cu lespezi late si o ograda imprejurul chiliei, unde se afla un izvor de apa curata. Si-mi spunea mie acel batran, zis-a fratele, ca i s-au implinit lui cincizeci de ani de cand nu s-a pogorat din varful acelui munte inalt, iar hrana lui erau radacinile si buruienile care cresteau pe varful muntelui si bautura lui apa de izvor.
|
#5
|
|||
|
|||
![]()
Au fost doi frati care vietuiau aproape, iar unul din ei baga in ascuns paine in painile ale celuialt, sau altceva baga in taina in lucrurile celuilalt frate de aproape. Acela insa nepricepand, se mira ca se inmultesc ale lui. Intr-o zi venind in pripa, l-a prnis facand acestea si a inceput a se certa cu el zicandu-i : cu cele trupesti ale tale ai furat cele duhovnicesti ale mele si cerea de la el fagaduinta sa nu mai faca mai mult aceasta si asa l-a iertat.
|
#6
|
|||
|
|||
![]()
Se povestea si un lucru ca acesta : era un batran mare si vazator cu mintea si s-a intamplat ca el odata sa sada cu mai multi frati la masa si cand mancau ei, lua aminte batranul cu duhul si vedea ca unii mananca miere, altii paine, iar altii baliga. Si se minuna si se ruga lui Dumnezeu, zicand : Doamne, descopere-mi taina aceasta, ca aceleasi bucate fiind puse pe masa inaintea tuturor, cand mananca se vad asa schimbate. Si i-a venit lui glas de sus, zicand : cei ce mananca miere, sunt cei ce cu frica, cu cutremur si cu bucurie duhovniceasca sed la masa si neincetat se roaga si rugaciunea lor ca tamaia se suie la Dumnezeu.
Cei ce mananca paine, sunt cei ce multumesc pentru impartasirea celor daruite de la Dumnezeu iar cei ce mananca baliga sunt cei ce cartesc si zic : aceasta este buna, aceasta este putreda. Deci nu trebuie sa zicem acestea sau asa sa socotim, ci mai vartos sa proslavim pe Dumnezeu si laude sa-i inaltam Lui, ca sa se plineasca cuvantul cel zis de Apostol : ori de mancati, ori de beti, ori altceva de faceti, toate spre slava lui Dumnezeu sa le faceti. |
#7
|
|||
|
|||
![]()
Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand : iata, ma duc undeva cu fratii si ne pune noua inainte sa mancain si poate fratii, ori pentru infranare, ori dupa masa fiind, nu voiesc sa manance, iar mie imi este foame. Ce voi face ? Si i-a raspuns batranul : daca tie iti este foame, ia aminte la cei ce sed cati sunt ! Socoteste si cele puse inainte si partea ce socotesti ca ti se cuvine tie, aceasta mananc-o. Si nu-ti este tie greseala; trebuinta ta ti-ai implinit. Iar de te vei birui si vei manca mai mult, aceasta iti este tie prihana.
|
#8
|
||||
|
||||
![]()
1) Intrebat-a un frate pe un parinte iscusit, zicand : rogu-te, parinte, spune-mi, care fapta este mai folositoare si mai odihnitoare omului ? Raspuns-a lui batranul : fiule, fapta cea mai folositoare si mai odihnitoare omului este aceasta : unirea voii omului cu voia lui Dumnezeu. Zis-a fratele, spune-mi, parinte, in ce chip si cum este aceasta unire a voii omului cu voia lui Dumnezeu ? Zis-a lui batranul : fiule, unirea voii omului cu voia lui Dumnezeu este aceasta si in acest chip : Doamne, iata de acum inainte imi unesc toata voia mea cu a Ta, ca de acum inainte sa nu se mai impotriveasca, nici sa mai banuiasca voia mea voii Tale, ci orice va vrea si va fi iubit voii Tale, aceea va vrea si va iubi voia mea. De va vrea si va fi placut voii Tale sa nu-mi vina mie scarbe si suparari si neajunsuri, sau boala trupului meu, sau orice alte primejdii, sau pedeapsa, acelea le va vrea si vor fi placute si bineprimite si voii mele. Asijderea, de va vrea si va fi primit si bine placut voii Tale si se va porni un frate oarecare asupra mea cu mare ocara si sudalma si defaimare pana si cu bataie, acestea vor fi placute si bine primite si voii mele. Toate care vor fi primite, placute si iubite voii Tale, acelea vor fi placute, iubite si primite si voii mele si de acum inainte voia mea din voia Ta nu va iesi, nici nu se va desparti, stiind ca voia Ta este totdeauna spre binele si folosul meu si fara de voia Ta nimic nu se lucreaza nici nu se face in lume. De mi-a facut mie cineva vreo scarba sau suparare, voia Ta asa a vrut si voia mea asa voieste. Iata, fiule, ti-am spus care fapta e mai folositoare si mai odihnitoare omului si ti-am aratat in ce chip este unirea voii omului cu voia lui Dumnezeu, Deci, mergi si fa asa si vei fi pururea odihnit si te vei mantui !
http://www.sfaturiortodoxe.ro/pateric/11.htm
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. |
#9
|
||||
|
||||
![]()
1) A intrebat un batran daca se folosesc cei ce cer rugaciunile parintilor iar ei se lenevesc. Si i-a raspuns : mult poate rugaciunea dreptului, precum este scris; insa care se face, adica aceea care se ajutoreaza de cel ce cere rugaciunea, pazindu-se cu toata osardia si cu durere in inima de ganduri si fapte rele. Ca de va petrece cu nebegere de seama, de nici un folos nu-i va fi, chiar daca sfintii se vor ruga pentru el. Ca unul zidind si altul surpand, ce au folosit, fara numai osteneli ? A adaos inca si acest fel de povestire, zicand : era un sfant parinte al unei chinovii, impodobit cu toata fapta buna, dar mai vartos cu smerita cugetare, cu blandete, cu milostivirea catre saraci si cu dragostea. Acesta se ruga mult lui Dumnezeu, zicand : Doamne, ma stii pe mine cat sunt de pacatos, dar nadajduiesc in indurarile Tale, sa ma mantuiesc prin mila Ta. Deci, ma rog bunatatii taie, Stapane, sa nu ma desparti de obstea mea, ci impreuna cu mine si pe aceia ii invredniceste Imparatiei Tale, pentru nespusa Ta bunatate. Deci, aceasta rugaciune neincetat facand-o, l-a incredintat Iubitorul de oameni Dumnezeu in acest chip : trebuia sa se savarseasca pomenire de sfinti la o alta manastire, care nu era departe de dansii, si il chemau parintii acelei manastiri pe el impreuna cu ucenicii lui. Iar el se lepada. Dar a auzit in vis zicandu-i-se sa mearga si sa trimita intai pe ucenicii sai, apoi sa mearga singur. Deci, ducandu-se ucenicii lui, zacea un inger in chip de sarac bolnav in mijlocul drumului. Venind ucenicii la locul acela si vazandu-l vaitandu-se, l-au intrebat, care e pricina. Iar el a zis : sunt bolnav, si eram calare pe dobitoc care trantindu-ma a fugit si iata nu are cine sa-mi ajute. Iar ei au zis : ce putem sa-ti facem, avvo ? Noi suntem pe jos. Si lasandu-l, s-au dus. Apoi, dupa putin timp a venit si parintele lor si l-a aflat zacand si suspinand si instiintandu-se de pricina i-a zis : nu au venit niste monahi si nu te-au aflat asa ? Iar el a zis : ba da, au venit, dar nestiintandu-se de pricina, au trecut zicand : noi suntem pe jos, ce putem sa-ti facem ? Zis-a lui avva : poti sa umbli putin si sa mergem ? Iar el a zis : nu pot ! Atunci avva i-a zis : vino sa te iau in spate si Dumnezeu ne va ajuta si vom merge. Iar el a zis : cum poti atata departare sa ma duci in spate. Mergi si te roaga pentru mine ! Iar avva a zis : nu te voi lasa, ci iata piatra aceea, te voi pune pe dansa si ma voi apleca si te voi lua in spate. Si asa a facut. La inceput il simtea ca este greu, ca un om mare, apoi se facea mai usor, tot mai usor, incat se minuna cel ce il purta pe spate. Si deodata s-a facut nevazut si a venit glas catre el : pururea te rugai pentru ucenicii tai sa se invredniceasca impreuna cu tine de Imparatia cerurilor si iata ca altele sunt masurile tale si altele ale lor. Deci fa-i pe ei sa vina la lucrarea ta si vei dobandi cererea, caci eu sunt Dreptul Judecator, rasplatind fiecaruia dupa faptele lui.
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. |
#10
|
|||
|
|||
![]()
Povestit-a unul din parinti ca a fost un batran care se invrednicise de mari daruri de la Dumnezeu si era vestit pentru viata lui cea cu fapte bune. Si a ajuns numele lui pana la imparat si a trimis imparatul de l-a chemat ca sa se invredniceasca de rugaciunile lui.
Deci vorbind cu el si folosindu-se, i-a adus aur iar el l-a primit si intorcandu-se la ale sale, a inceput a agonisi tarina si alta avere. Tot asa, dupa obicei i-au adus lui un indracit si a zis dracului batranul : iesi din zidirea lui Dumnezeu ! lar dracul a zis : nu te ascult pe tine ? Zis-a batranul : pentru ce ? Dracul i-a raspuns : pentru ca te-ai facut ca unul din noi, lasand grija cea catre Dumnezeu si indeletnicindu-te cu grija pamanteasca. |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
intamplari gasite in pateric | donisaadriana | Calugarul | 13 | 18.01.2015 06:42:43 |
Pilde si istorioare cu folos duhovnicesc | ionel | Stiri, actualitati, anunturi | 7 | 14.05.2014 07:26:38 |
Viata crestina in pilde | OvidiuO | Generalitati | 66 | 03.04.2014 08:45:03 |
Pilde | LapetiteMoc | Din Vechiul Testament | 6 | 03.03.2010 14:42:17 |
Cuvinte din Pateric | phradmon | Despre Biserica Ortodoxa in general | 34 | 22.11.2008 15:35:23 |
|