mesaj de la noul ierusalim

[mariamargareta]

294. Pucioşii propovăduiesc învăţăturile mincinoase denunţate de Apostolul Pavel în Epistola Întâia către Timotei (partea a II-a: oprirea de la căsătorie) (VI)

Deja se formulează o restricţie fermă pentru adepţii pucioşi din "poporul Verginicăi". Pentru ei căsătoria este interzisă! Rămâne însă valabilă (deocamdată) pentru cei din afara comunităţii eretice pucioşeşti; ei sunt (încă) liberi să se căsătorească:

"... Eu aş zice către poporul Meu: opriţi-vă de la căsătorie! Căsătoria din vremea de azi nu mai e duhovnicească. Cine vrea, să ia aminte aceste cuvinte. Cine nu vrea, e liber să se căsătorească. Cine nu vrea să asculte aceste cuvinte, este rugat să nu încurce ceea ce Domnul grăieşte.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 13/26 august 1978)
Argumentul principal al acelei perioade, folosit împotriva căsătoriei, este acela că pruncii ce vor fi născuţi de acum încolo vor ajunge cu toţii, fără excepţie, în solda diavolului. Exponentul acestuia se sugerează a fi şeful statului comunist, care ar beneficia pecuniar de pe urma pruncilor născuţi, lucru despre care se pretinde că e proorocit şi de Scriptură (dar nu se mai spune şi unde anume):

"... Eu să fiu ca tine, fecior sau fecioară, n-aş mai dori căsătorie, şi aş sta aşa, ca să nu se mai nască pentru Gog, să-i pună la numărătoarea lui. Voi ştiţi că omul acesta ridică de pe urma pruncilor voştri miliarde de lei? Ştiţi? Nu ştiţi, că în sfânta Scriptură scrie ascuns.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 11/24 septembrie 1978)

Tot şeful statului comunist este diabolizat ca nutrind intenţia ascunsă de a institui o căsătorie forţată pentru toţi tinerii şi tinerele, inclusiv pe cele aflate în mănăstiri, lucru care se pretinde că le va bucura pe unele dintre ele:

"... Creştine, vine împăratul cel cu botul de câine şi va face din sfinţenie grajd de vite şi vor trimite creştinele şi monahiile să se mărite. Ce vei face, monahie care ai depus lui Dumnezeu jurământ că stai până la moarte neprihănită? Ce vei face când te va obliga să te căsătoreşti nu cu creştin, ci cu păgân? Multe creştine şi multe monahii, la lucrul acesta se vor bucura. Să ştiţi că mulţi dintre moşii şi strămoşii voştri au fost în mănăstiri, care au avut soţi şi soţii, dar nu s-au dus în mănăstiri şi atât, ci s-au dus să se curăţească, să se sfinţească.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 11/24 decembrie 1978)

Inutil de precizat faptul, cunoscut de oricine, că această "proorocie" despre căsătoria forţată prin lege nu s-a mai împlinit vreodată.
Încet, încet, se conturează concepţia că taina căsătoriei trebuie înţelească exclusiv ca o convieţuire ascetică, exclusiv duhovnicească, în care apropierile trupeşti dintre soţi sunt de neimaginat:

" ... Copilaşii Mei, mai sunt creştini ca voi, dar ei nu ştiu ce împărat mai e azi pe pământ. Sunt uscaţi, tată. Când vor ieşi, să nu vă speriaţi de ei că au trupurile uscate. Voi să-i primiţi şi să-i îmbrăţişaţi. Sunt familii, tată, femeie şi bărbat, care nu se întâlnesc prin păcat, ci duhovniceşte. Copilaşii Mei, Dumnezeu a interzis căsătoria cea pentru păcat.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 12/25 iunie 1979)

Unele procese de conştiinţă sunt însă inevitabile chiar şi pentru stricătorii de lege. Procedând (în numele lui Dumnezeu) la dezavuarea căsătoriei, Verginica se întreabă retoric dacă nu cumva în acest mod se "strică legea". De aici rezultă că ea era conştientă de consecinţele demersului său: nu mai era vorba aici de o împlinire a legii creştineşti, ci de o stricare a ei. Totuşi ea găseşte resurse ca să se liniştească şi pe sine, şi pe cei care o ascultă: Legea trebuie stricată din simplul motiv că Dumnezeu nu mai are cu ce să o împlinească. Caz de forţă majoră, aşadar: unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Deci stricarea legii căsătoriei este scuzabilă indiferent de consecinţele ei nenaturale şi nefaste:

"... Tată, sunt oameni de nouăzeci şi peste suta de ani,care se tăvălesc ca porcii în curvie până mor; şi după ce mor,le face preotul o slujbă, două şi s-a terminat. Fiilor, nu vorbim de păcatele acestora, dar feriţi-vă de acest păcat, că din pricina a ce este în lume astăzi, Dumnezeu S-a hotărât ca să nu mai fie căsătorie. Acum, ce facem? Stricăm legea? Dar cu ce să împlinim legea dacă n-am cu ce?” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 19 iulie/1 august 1979)

În consecinţă, Verginica promovează un amendament: căsătoria se acceptă în continuare, cu condiţia să fie o "căsătorie albă": mirii "să se căsătorească în Domnul". Asta cu atât mai mult cu cât ea pretinde că monahismul (alternativa clasică pentru cei care aspiră la celibat) este imposibil de trăit în mânăstirile de astăzi, deoarece din cauza degradării vieţii monahiceşti, mânăstirile nu mai sunt mânăstiri:

"Dacă cineva vrea să se căsătorească, în Domnul să se căsătorească, şi să primească duhovniceasca viaţă. Pentru că nu mai sunt mănăstiri, nu veţi putea duce viaţa ca mirii. Cine vrea să-şi ţină viaţa sa, Domnul o primeşte cu bucurie, că mai bine să fii fecior decât să dai demonilor fii.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, datat 27 iulie/9 august 1979)

[vsovivi]

Iar ție, bubulina trandafila îți pun din nou aceiași bandă... banda de tâlhari:

Citat:
Nu ştiu de astea... ori de astea, ori de astea, ori de astea, nu ştiu... de astea... spirtiritiste.

...decât vine unda:

Citat:
Cîntecul papagalului:
„ Eu știu c-ai să mă-nșeli chiar mâine, dar fiindcă azi ești suspărată, am să te iert, e vechi păcatul,.. și nu ești prima... vinovată. (Versiuniune după Minulescu, modificartă. Ce artă? Păi artă marţială şi joială... fireşte.)

şi... placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejabba, că oricum nu te mai cred!

Şi oricâte p-ape vei arunca din guriţă după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''”

Așa că iubește-Mă draga mea... dușmancă...”

Că eu atâta ştiu... şi nu ştiu... ce mă fac cu tine.

„Marto, marto, pentru multe te îngrijidoliceștii dar un singur lucru trebuiește... oare cine este cea care bine L-a ales?”

Bubu-Bubulina ofofof clos a e mira... Bubu-Bubulina sive same trandafila... Maya-Daya...

[vsovivi]

În prealabil postat de vsovivi

Iar ție, bubulina trandafila îți pun din nou aceiași bandă... banda de tâlchari:

„Marto, Marto, pentru multe te îngrijidoliceștii dar un singur lucru trebuiește... oare cine este cea care bine L-a ales?”

Bubu-Bubulina ofofof clos a e mira... Bubu-Bubulina sive same trandafila... Maya-Daya...

„Spuneam că nu-mi pasă de dragoste și dor... bububui bui bui bui...”,

iar tu Dalilah spuneai tot mereu, numai și numai ale tale... cântând buybuybuy,

așa că nu pot văzându-te cât persiști decât să-ți spun byebye blackbird, ca să nu o pățesc și eu ca Samson, căci s-a încrezut într-o femeie străină, străină de Dumnezeu, care l-a ras în cap ca să-l lege cu propriul păr. Și apoi l-a predat la dușmani... dușmanii care i-au scos ochii... dar el a cântat bububui bui bui... și a murit foarte fericit.

[vsovivi]

Adică bubuybuybuybuy:

„Bay Parkway wonder
You're such a success
Your pretty secretary, ha
She say you are the best

Your face always smiling
say you sure paid your dues
But I know inside
You've got the Bensonhurst blues

Those custom-made ciggies
that you offer to me pretend
and pretend to care about my family

And those pictures on your desk
All them lies that you abuse
Do they know you suffer
from the Bensonhurst blues

Your grandmother's accent
still embarrasses you
You're even ashamed
of the French you once knew

You're part of the chance now
They break you making the news
But I know inside
you've got the Bensonhurst blues

But thanks for the lesson
Cause the life that I choose
won't make me feel like living
with the Bensonhurst blues

And don't, don't try to write me
And don't bother to call
Cause I'll be in conference
Merry Christmas you all”

Și-ți spuneam Dalilah că nu-mi pasă de dragoste și dor...

„I saw the light on the night that I passed by her window
I saw the flickering shadow of love on her blind
She was my woman
As she decieved me I watched and went out of my mind

My my my Delilah
Why why why Delilah
I could see, that girl was no good for me
But I was lost like a slave that no man could free

At break of day when that man drove away I was waiting
I crossed the street to her house and she opened the door
She stood there laughing
I felt the knife in my hand and she laughed no more

My my my Delilah
Why why why Delilah
So before they come to break down the door
Forgive me Delilah I just couldn't take any more
Forgive me Delilah I just couldn't take any more”

...bububui bui bui bui...