Minunile Sfantului ARSENIE BOCA

Cel cu adevarat smerit, când este nedreptatit, nu se tulbura nici nu se apara în privinta acelui lucru de care a fost nedreptatit. Si primeste clevetirile ca si cum ar fi adevarate si nu se îngrijeste sa convinga pe oameni ca a fost clevetit ci îsi cere iertare. Ca unii si-au atras asupra-le numele de neastâmparati, desi în realitate nu era asa, iara altii au rabdat sa fie numiti curvari, desi erau departe de curvie si rodul pacatului, pe care nu-l facusera. Cu lacrimi l-au marturisit în public si-si cereau iertare pentru o nelegiuire care n-o facusera, desi erau încununati cu toata curatia si nevinovatia în sufletele lor, cu plângere de la cei ce-i nedreptatisera.
Tu crezi ca ai smerenie; altii se învinovatesc pe sine-si, tu însa nu suferi nici când altii te învinovatesc si te declari plin de smerenie. Daca esti smerit cu cugetul, pune-te singur la încercare si vezi daca poti rabda nedreptatea, fara sa te tulburi.
Cu luare aminte sa vorbesti în fata unuia care-i trufas în cuget si bolnav de pizma. Caci pe masura ce tu vorbesti el rastalmaceste spusele tale dupa bunul lui plac si din lucrurile cele bune pe care le-ai spus, el cauta prilej de a face pe altii sa se poticneasca.
Despre milostenie .
Când dai ceva, celui care are nevoie, veselia fetei tale sa fie mai mare decât darul tau si cu vorba fa-l sa-si uite necazul. Si daca faci asa, bucuria este mai mare în mintea lui decât darul tau si decât nevoia trupului. Amin.
Milostiv este cel ce miluieste pe aproapele din cele ce le-a primit el de la Dumnezeu, fie bani, fie mâncari, fie tarie, fie cuvânt spre folos, fie rugaciune, fie putere de a mângâia pe cel ce are lipsa de ea, socotindu-se ca e datornic. Saracul poate trai fara sa-l miluiasca, dupa puterea sa, nu poate el însa sa traiasca si sa se mântuiasca. Milostenia desavârsita este aceea pe care ne-a aratat-o Hristos, care a rabdat moartea pentru noi, punându-ne tuturor o pilda si un chip ca si noi sa murim pentru altii, nu numai pentru prieteni ci si pentru dusmani când vremea o cere. De la frica de Dumnezeu trece omul la buna cinstire. De la aceasta vine cunostinta prin care e sfatul si dreapta socoteala.