mincions religios

În prealabil postat de Pippo_

Te incapatanezi. Plecatul in cazul primei alegeri este o eventuala consecinta a alegerii, nu alegerea in sine. :P

Pai eu am expus o singura varianta : expunerea adevarului +plecatul..Deci in cazul acestei variante unice din punctul meu de vedere, plecatul nu este o consecinta ,ci face parte din varianta.( e partea a doua :P )

[Pippo_]

În prealabil postat de Melissa

Pai eu am expus o singura varianta : expunerea adevarului +plecatul..Deci in cazul acestei variante unice din punctul meu de vedere, plecatul nu este o consecinta ,ci face parte din varianta.( e partea a doua :P )

E gresit. Deoarece astfel fortezi viitorul. Nu stii intre alegerea primei variante si presupusa consecinta a plecarii ce poate face Dumnezeu. Toate actiunile sunt dinamice si intra in calcul multi factori. Fortand consecinta alegerii, ne impotrivim lui Dumnezeu, deoarece planificam viitorul dupa capul nostru netinand cont de circumstante. Solutia in cazul actiunilor cu consecinte imprevizibile este spontaneitatea. Adica, fac prima alegere de exemplu, iar consecintele, "cu Dumnezeu inainte", urmand ca urmatoarele actiuni sa fie decise pe masura ce evolueaza lucrurile.

În prealabil postat de Pippo_

E gresit.

Pai aveai senzatia ca speram sa cadem de acord in mai mult de 1-2 postari consecutive pe acelasi subiect???

În prealabil postat de Pippo_

Deoarece astfel fortezi viitorul. Nu stii intre alegerea primei variante si presupusa consecinta a plecarii ce poate face Dumnezeu. Toate actiunile sunt dinamice si intra in calcul multi factori. Fortand consecinta alegerii, ne impotrivim lui Dumnezeu, deoarece planificam viitorul dupa capul nostru netinand cont de circumstante. Solutia in cazul actiunilor cu consecinte imprevizibile este spontaneitatea. Adica, fac prima alegere de exemplu, iar consecintele, "cu Dumnezeu inainte", urmand ca urmatoarele actiuni sa fie decise pe masura ce evolueaza lucrurile.

Nu fortezi viitorul.Faci O ALEGERE.Liber arbitru.Alegi sa spui adevarul si sa pleci.De abia din acest punct, spui "cu Dumnezeu inainte".Parerea mea.:-P
Reciteste aici:
În prealabil postat de Melissa

[Pippo_]

În prealabil postat de Melissa

Pai aveai senzatia ca speram sa cadem de acord in mai mult de 1-2 postari consecutive pe acelasi subiect???

Nu fortezi viitorul.Faci O ALEGERE.Liber arbitru.Alegi sa spui adevarul si sa pleci.De abia din acest punct, spui "cu Dumnezeu inainte".Parerea mea.:-P
Reciteste aici:
În prealabil postat de Melissa

Tu transformi 2 alegeri si doua posibilitati ale viitorului, fortat in una singura, reducandu-ti eventualele posibilitati pe care ti le poate rezerva viitorul daca nu-l fortezi. Nu vrei sa intelegi asta, nu vrei. Ok. Fa ca tine.

Intre momentul in care dai pe fatza adevarul si momentul in care intentionezi sa pleci, ceva se petrece (asta este partea pe care o fortezi de capul tau prin fortarea plecarii si care depinde de multi factori ce se va intampla in partea asta, si deci e gresit sa-i alegi deja finalul), asta daca nu mai intai pleci si apoi dai pe fatza adevarul, ceea ce intra in al doilea caz.

In exemplul de mai sus, se observa felul in care ne impotrivim lui Dumnezeu, trasandu-ne viata in baza unor calcule superficiale, fara a mai tine cont de circumstantele fiecarui moment, moment care dealtfel reprezinta si legatura continua, clipa de clipa cu Dumnezeu.

În prealabil postat de Pippo_

Intre momentul in care dai pe fatza adevarul si momentul in care intentionezi sa pleci, ceva se petrece( asta este partea pe care o fortezi de capul tau prin fortarea plecarii si care depinde de multi factori ce se va intampla in partea asta, si deci e gresit sa-i alegi deja finalul),

Hai sa incercam sa ne punem de acord,poate invatam ceva si din asta.:-)
Sunt de acord ca intre momentul adevarului si cel a plecarii intentionate, CEVA SE PETRECE.Dar acum se pune problema DACA ACCEPT CE SE PETRECE intre cele doua momente? Ori eu avand liber arbitru, aleg sa nu stau sa astept SA VAD CE SE INTAMPLA,CE OFERA SITUATIA, ca mi se pare un stil parsiv de abordare, eu aleg ferm de la incept, plecarea,pentru ca scopul meu a fost sa scot adevarul la iveala, NU SA SPECULEZ SITUATIA,asteptand sa vad ce "da Domnul" in aceasta situatie.
Asa vad eu lucrurile.

[Pippo_]

În prealabil postat de Melissa

Hai sa incercam sa ne punem de acord,poate invatam ceva si din asta.:-)
Sunt de acord ca intre momentul adevarului si cel a plecarii intentionate, CEVA SE PETRECE.Dar acum se pune problema DACA ACCEPT CE SE PETRECE intre cele doua momente? Ori eu avand liber arbitru, aleg sa nu stau sa astept SA VAD CE SE INTAMPLA,CE OFERA SITUATIA, ca mi se pare un stil parsiv de abordare, eu aleg ferm de la incept, plecarea,pentru ca scopul meu a fost sa scot adevarul la iveala, NU SA SPECULEZ SITUATIA,asteptand sa vad ce "da Domnul" in aceasta situatie.
Asa vad eu lucrurile.

Ca sa il poti percepe direct pe Dumnezeu, trebuie sa ai o conduita dinamica, sa decizi in fiecare moment ce este de ales intre bine si rau, fara a face planuri de viitor. Planurile de viitor trebuiesc tinute ca fiind doar posibilitati de actiune, dar nu trebuie sa fie batute in cuie. Dumnezeu ne creste intr-un ambient dinamic. Viata este o lectie continua, iar alegerea graului de neghina este continua, in fiecare moment. Cand noi ne definim exact viitorul, negam lectiile momentului pe care Dumnezeu ni le rezerva (nu suntem spontani). Si astfel il negam pe Dumnezeu orbeste, facand de capul nostru lucruri fara a invata nimic. Spontaneitatea este o cerinta esentiala si inevitabila, pentru a ajunge sa-l percepi direct pe Dumnezeu, pentru a ajunge sfant.

În prealabil postat de Pippo_

Spontaneitatea este o cerinta esentiala si inevitabila, pentru a ajunge sa-l percepi direct pe Dumnezeu, pentru a ajunge sfant.

Ar fi bine sa explici notiunile de :
-spontaneitate;
-perceptie directa a lui Dumnezeu;
-sfant,
pe topicul DICTIONAR FORUM,unde te-am mai rugat sa explici ,ca sa inteleaga toata lumea ce doresti a spune,dar te-ai facut ca ploua.
Cu siguranta se ascunde adevar si in spatele acestor vorbe ,dar daca am ajunge cu totii la un vocabular cat de cat comun (sau sa fie explicate unele notiuni,pe intelesul tuturor,adica cat mai simplu,pt a putea percepe toti informatia transmisa ,integral si corect), am putea sa ne ajutam mult unii pe altii,sa evoluam.

În prealabil postat de Pippo_

Cand noi ne definim exact viitorul, negam lectiile momentului pe care Dumnezeu ni le rezerva.

X vrea sa se insoare cu Y peste 1 an.Deci X a definit exact viitorul.Dupa teoria ta,nu e corect.Corect este sa vada X ce "oferte" apar de la H,J,K,L,Z , care ii ies in cale pe parcursul anului si abia cand se implineste anul sa decida, daca se insoara cu Y sau cu una din celelalte!
Deci teoria ta,nu e valabila in orice situatie.Nu e valabila in cazul problemei celui care a deschis topicul( in viziunea mea) si nici a personajului X( tot in viziunea mea).Dar in schimb este valabila in multe alte situatii.

Si mai e ceva.Nu negam lectiile momentului ,CI NE ASUMAM CONSECINTELE deciziilor,alegerilor noastre in fiecare clipa.Luam lectii de la Dumenzeu in fiecare clipa,indiferent ce alegem sa facem.Unele sunt lectii de buna purtare,altele sunt lectii de corectie.:P