Foloase dobandite din meditarea la patimile lui Iisus

[Ana-Maria N]

‘De ti se intampla a fi insultat pe neasteptate, cand te ocaraste cineva, te loveste, ori, in fine, iti face alta necinste, opreste-te o clipa, aduna-ti toate gandurile in inima, da toata atentia si toata vigilenta mintii tale a se feri de tulburare. Dar daca n-ai putut-o opri la vreme si s-a tulburat, oricum nu lasa patima sa iasa afara si sa te faca a raspunde cu ocari si insulte. Apoi sarguieste a-ti inalta mintea la Dumnezeu, gandindu-te la nemarginita lui dragoste ce are pentru tine, fiindca ti-a trimis aceasta ispita neasteptata, nu sa te piarda, ci sa te curete mai bine si sa te uneasca cu El mai repede.
Avand acestea in vedere, intoarce-te, si cearta-te zicand: O, ticalosule si mizerabile! De ce nu voiesti a imbratisa aceasta Cruce si acest necaz trimis de Insusi Tatal ceresc? Apoi, intoarce-te la Cruce, imbratiseaz-o in gandul tau cu cea mai mare bucurie posibila si zi: O, Cruce, tu ceea ce esti zidita prin Providenta lui Dumnezeu mai inainte de a fie eu! O, Cruce, ce te-ai indulcit cu dulceata dragostei Celui Rastignit, intareste-ma, pune-ma pe tine, primeste-ma cu toata taria, incat sa ma pot uni desavarsit cu Cel ce m-a mantuit murind pe tine.
Chiar de ti-a luat-o inainte patima maniei, ti s-a impotrivit si nu te-a lasat de la inceput a-ti inalta mintea la Dumnezeu, grabeste a o ridica cat mai repede posibil, pana ce nu te cuprinde tulburarea. Astfel vei fi ajutat.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

[Ana-Maria N]

‘Iisus s-a smerit atat de mult, incat a primit a lua moarte si inca moarte pe cruce. Ia seama, mediteaza, cugeta si contempleaza la batjocoririle:
E vandut de un ucenic, iar un altul se leapada de El. E batjocorit de Pilat cu porfira, cununa de spini si este cinstit ca un imparat mincinos! E scuipat, I se acopera fata, e palmuit si lovit cu pumnii! Ca un capat de rautate, este pus a-si duce crucea si e purtat pe strazile Ierusalimului pana la locul Capatanii. E dezbracat, apoi rastignit ca un talhar cu talharii cu piroane, ca sa-L arate a fi un razvratit, raufacator si neastamparat! ( romanii nu obisnuiau a rastigni cu piroane pe oricine, ci numai pe cei mai vinovati si mai raufacatori ) E luat in ras pe cruce de un atat de mare oras ca Ierusalimul, cu peste doua milioane de locuitori! Dar necinstirile nu s-au oprit aici, ci si dupa moarte e impuns cu sulita.
De aceea rusineaza-te acum, frate, nu numai a nu te mandri, ci si a nu lasa cu nici un pret sa intre in sufletul tau, nici cel mai mic freamat de mandrie. Cugeta la marea smerenie a Dumnezeului tau si mergi dupa El.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

[Ana-Maria N]

‘Cand va incepe a te supara vreun gand ce te indeamna la pacat, indata inalta-ti gandul la Cel Rastignit si zi din adancul sufletului: Iisuse al meu, prea dulcele meu Iisus, ajuta-mi degrab sa nu cad rob acestui vrajmas. Si, uneori, imbratisand, in gand ori in realitate, Crucea pe care-I rastignit Domnul tau, saruta-I ranile de multe ori, zicand cu dragoste: rani prea sfinte, rani prea curate, opriti-ma a va vatama.’(Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

‘In particular, fiecare, prin pacatele noastre, Il rastignim iar pe Hristos si strigam cu fiecare din gesturile noastre nelalocul lor : Rastigneste-L! Rastigneste-L! Rastigneste-L!’( Pr. Constantin Necula )

[Ana-Maria N]

‘Treci la bucuria ce-I vei face, daca te vei sargui la aceasta virtue; sa-ti ridici nu numai cu rabdare, ci si bucurie si cu dragoste fierbinte crucea si orice necaz, pentru a urma mai bine Dumnezeului tau.
De aceea pune inaintea mintii tale defaimarile, amaraciunile, suferinta si rabdarea Lui. Rusineaza-te si plangi, caci toate durerile,necazurile si rabdarea ta, nu sunt nimic fata de acelea. Ele sunt numai umbre. Teme-te si te cutremura, cum de mai prinde loc in inima ta o mica adiere de gand, a nu voii sa patimesti pentru iubirea Domnului tau.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

[mela me]

Minunate postarile, multumim frumos!
Mai mult ca oricand in perioada postului ar trebui sa meditam mai mult la cel care a patimit pentru noi, si-a dat viata pentru noi, ca sa avem posibilitatea vesniciei; gandul la sacrificiul mare care L-a facut pentru noi ar trebui sa ne faca mai buni, mai ingaduitori, mai milostivi, mai iertatori ca sa ajungem sa ne putem numi cu adevarat frati intr-u' Hristos!


Doamne pazeste pasii nostri!

[georgeval]

Meditand la patimile Mantuitorului, inteleg dragoastea curata care biruieste pacatul, dargostea care se rastigneste pentru noi oamenii.

[Florin-Ionut]

Pe lîngă durerea fizică acceptată din dragoste pentru noi şi cauzatoare de moarte, trebuie să ne amintim mai ales:

- de suferinţa cauzată de despărţirea pentru scurtă vreme a Persoanei Fiului de Persoana Tatălui;
- de conştientizarea reală şi directă a ororilor şi a păcatelor noastre de către Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu.

[Marius22]

În prealabil postat de georgeval

Meditand la patimile Mantuitorului, inteleg dragoastea curata care biruieste pacatul, dargostea care se rastigneste pentru noi oamenii.

Acelasi foloase le-au avut in vedere Sfintii Parinti cand au randuit ca duminica a treia a Marelui Post (si practic saptamana care ii urmeaza) sa fie inchinata Sfintei Cruci. Ieri, cand parintele a scos in naosul bisericii Sfanta Cruce, la finalul Doxologiei, am avut sentimentul ca ma aflam, cumva anticipativ, la denia din Vinerea Mare, cand, de asemenea, este scoasa Sfanta Cruce, iar la strana se canta "Astazi S-a spanzurat pe lemn Cel ce a spanzurat pamantul pe ape".

Meditarea la Patimile Mantuitorului nu inseamna doar a avea gandul la ele, ci presupune participare la acestea, in mod mistic, in cadrul liturgic al bisericii sau in afara sa. Nu exista meditare mai cu folos la Patimile lui Hristos pentru crestin, decat sa faca semnul Sfintei Cruci, sa sarute Sfanta Cruce, si sa-si asume in Hristos povara crucii de toate zilele.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Ana-Maria N

‘Iisus s-a smerit atat de mult, incat a primit a lua moarte si inca moarte pe cruce. Ia seama, mediteaza, cugeta si contempleaza la batjocoririle:
E vandut de un ucenic, iar un altul se leapada de El. E batjocorit de Pilat cu porfira, cununa de spini si este cinstit ca un imparat mincinos! E scuipat, I se acopera fata, e palmuit si lovit cu pumnii! Ca un capat de rautate, este pus a-si duce crucea si e purtat pe strazile Ierusalimului pana la locul Capatanii. E dezbracat, apoi rastignit ca un talhar cu talharii cu piroane, ca sa-L arate a fi un razvratit, raufacator si neastamparat! ( romanii nu obisnuiau a rastigni cu piroane pe oricine, ci numai pe cei mai vinovati si mai raufacatori ) E luat in ras pe cruce de un atat de mare oras ca Ierusalimul, cu peste doua milioane de locuitori! Dar necinstirile nu s-au oprit aici, ci si dupa moarte e impuns cu sulita.
De aceea rusineaza-te acum, frate, nu numai a nu te mandri, ci si a nu lasa cu nici un pret sa intre in sufletul tau, nici cel mai mic freamat de mandrie. Cugeta la marea smerenie a Dumnezeului tau si mergi dupa El.’ (Razboiul Nevazut-Nicodim Aghioritul)

Smerenia este cel mai greu de dobândit căci toate celelalte nefolositoare se vor risipi la omul smerit . Nici ocara venită de la aproapele, nici gândul trufaş, nici prigoana, nici lipsurile materiăle , nici durerea , nu-l va clinti în credinţa sa pe cel smerit . Cel mai bun exemplu este Apostolul Pavel, şi nu numai .