Dumnezeu este iubire

[IOLANDA]

Suntem prea coplesiti de valurile acestei vieti ,ca sa fim constienti de Iubirea imensa pe care o are Dumnezeu ,pentru noi......cu toate astea in vremea incercarilor prin care am trecut de-a lungul vietii mele pacatoase de pina acum....am simtit din plin Mana intinsa spre mine(pacatoasa) si am simtit Dragostea Lui....pe care poate nu o meritam (si sigur nu o meritam ,mai toti dintre noi)......Doamne Ajuta-ne sa-Ti simtim acea Iubire .....si arata-Ne TU ,Calea....spre mantuire.....!!!!!!!!

[cristiboss56]

Dumnezeu este iubire de Arh. Corneliu - Man. Caluiu


La vreme de invatatura catre popor, Iisus Hristos Dumnezeu intrebat fiind cu gand ispititor de catre un fariseu, care este porunca cea mai mare din Lege, a raspuns: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu tot sufletul tau, cu toata inima ta si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. lar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. In aceste doua porunci se cuprind toata Legea si Proorocii." (Matei 22,37-40) .
Oare de ce Iisus Hristos Dumnezeu, mai presus de orice, cere tuturor iubire? Numai iubire. Pentru ca, numai iubirea este de la El. Ura e a satanei. Sa ne amintim, iubitii mei, cate a indurat El, Fiul lui Dumnezeu, pe pamant din momentul aratarii Lui ca Dumnezeu si pana la vremea Sfintei Rastigniri. Numai pe Drumul Cruci cate ocareli si cate umilinte, cate palmuiri si scuipari, cate lovituri cu pumnii si cu picioarele, cu pietre si cu bate a primit de la poporul, care numai cu o saptamana inainte, la vremea Intrarii Domnului in lerusalim, la Duminica Floriilor, il aclama, strigand: "Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua! Bine este cuvantat Cel ce vine intru Numele Domnului" ! S-a oprit Iisus Hristos Dumnezeu, sa riposteze la vreun nememic sau macar sa-l intrebe de ce Il loveste? Nu, iubitii mei, caci Fiul lui Dumnezeu tocmai de aceea a venit pe pamant, sa aseze in locul urii iubirea, opunand rautatii bunatatea. Astfel, Iisus Hristos Dumnezeu a aratat poteca cea stramta catre imparatie. In loc de ura Dulcele Iisus a aratat iubire, si astfel l-a invins pe diavol. Oare ce-ai fi facut tu, iubite frate, pe un drum ca acela, pe care Hristos isi purta Crucea in spate? Sa-ti spun eu: Te-ai fi apucat la bataie si ai fi schimbat cu ei picioare, pumni, scuipaturi si injuraturi, sfarsind prin schilodeala sau moarte. Acela care intra in hora cu diavolii si uneltele lor, prin acestea sfarseste! Mereu vine la mine cate unul, care a cazut in pacatul urii si al violentei si zice: "Cum, parinte, sa fi suportat atata umilinta?" Auziti iubitii mei? El, omul nu poate indura. Eheee! De ar fi citit Sfanta Evanghelie, poate s-ar fi intrebat si ar fi zis: "Pai daca El, Dumnezeu a rabdat si a indurat atata bataie si umilinta, cum eu, om si nimic inaintea Lui, nu pot sa indur nici cea mai mica ofensa si repede ma aprind la riposta? si i-am spus acestuia, iubitii mei, ca un duh rau il stapaneste, duhul urii si al mandriei, care l-a dus la tribunal si apoi il va duce dupa gratii, caci l-a inselat satana. Si el in loc sa aseze iubirea inaintea urii, a asezat tot ura, si acum necazul este pe el cat carul. Caci voi credeti ca, numai asa, de florile marului, a grait Hristos: "Sa nu stati impotriva celui rau; iar cui te loveste peste obrazul cel drept, intoarce-i si pe celalalt. Celui ce voieste sa se judece cu tine si sa-ti ia haina, lasa-i si camasa. lar de te va sili cineva sa mergi o mila, mergi cu el doua. Celui care cere de la tine, da-i; si de la cel ce voieste sa se imprumute la tine, nu intoarce fata ta. (...) Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc." (Matei 5, 39-44) . Auziti, iubitii mei? Rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc, caci numai asa invingeti raul demonic si rezistati ispitei, venind cu iubirea inaintea urii si raului, cu care diavolul va incearca. Si numai asa Duhul Sfant va pogora peste voi, si va veti face lacas al Sfintei Treimi, si Iisus Hristos Dumnezeu va va iubi pe voi, caci si voi il iubiti pe El, respectandu-I poruncile. "Cel ce are poruncile Mele si le pazeste, acesta este care Ma iubeste; iar cel ce Ma iubeste pe Mine, va fi iubit de Tatal meu, si-l voi iubi si Eu si ma voi arata lui. (...) Daca Ma iubeste cineva, va pazi cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi, si vom veni la el, si vom face lacas la el. Cel ce nu Ma iubeste, nu pazeste cuvintele Mele." (Ioan 14-21, 23,24) .

[cristiboss56]

Iubitii mei, oare credeti, ca nu ar fi fost la indemana lui Hristos, sa-i striveasca pe cei ce-L umileau si-L batjocoreau sau sa alunge cu puterea-I pe diavolul care-L ispitea, aratandu-i neputinta trupului omenesc ( "De esti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea sa se prefaca in paini" - Matei 4, 3) , impingandu-L catre omeneasca slava desarta ( "Daca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te in jos, ca scris este: Ingerilor Sai va porunci pentru Tine si Te vor ridica pe maini, ca nu cumva sa izbesti de piatra piciorul Tau" - Matei 4,6) , incercandu-L si cu ispitirea de Dumnezeu? Si asa cum minunat scria Sfantul Maxim Marturisitorul "Neputand vrajmasul sa-L faca pe Domnul sa calce porunca iubirii de Dumnezeu, prin cele ce I le-a fagaduit in pustie, s-a straduit pe urma, dupa ce El a venit in lume, cu ajutorul nelegiuitilor iudei, sa-L faca sa calce porunca iubirii de oameni." Adica, tot ce I-au facut necredinciosii, doar doar sa-L faca sa raspunda ticalosiei si urii lor prin urgie si forta, adica prin neiubirea de oameni. si de ar fi fost asa, Hristos ar fi cazut din dragostea Tatalui si El insusi ar fi calcat prima porunca a Legii. Si lumea nu ar mai fi aflat ca diavolul este infrant de iubirea de Dumnezeu (urmandu-i lui Hristos neabatut poruncile) si de iubirea de oameni. Doar asa iubirea invinge ura, caci nu exista cetate oricat de intarita a raului, ale carei porti sa nu se naruiasca inaintea iubirii de Dumnezeu si inaintea iubirii de oameni. De aceea in Epistola 1 catre Corinteni scria Sfantul Apostol Pavel: "De-asi grai in limbile oamenilor si ale Ingerilor, iar dragoste nu am, facutum-am arama sunatoare si chimval rasunator. Si de-as avea darul proorociei, si tainele toate le-as cunoaste, si orice stiinta, si de-as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Si de-as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu ca sa fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi foloseste. Dragostea indelung rabda, dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste. Dragostea nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale, nu se aprinde de manie, nu gandeste raul. Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar. Toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda. Dragostea nu cade niciodata" (13, 1-8) . Cine a fost mai hulit si mai batjocorit decat Iisus Hristos Dumnezeu? Si cu toate acestea, El niciodata nu a ripostat si nici macar nu a intrebat de ce. Nu a intrebat, pentru ca stia, ca prigonitorii sunt uneltele diavolului, sarmani care nu mai stiau ce fac si imbatati de rautatea demonilor, strigau cu totii: "Rastigneste-L! Rastigneste-L!" Pentru acest motiv porunca lui Hristos data noua, este sa iubim pe vrajmasii nostri. lubitii mei, sa luam invatatura de la Hristos, Care, la vremea cumplitei Sale batjocoriri si umiliri, nu numai ca nu a raspuns la rau cu rau, ci S-a rugat Tatalui Ceresc, rugandu-L sa-i ierte pe cei ce-L omorau: "Iarta-i, Doamne, ca nu stiu ce fac. Nu le socoti lor, Doamne, pacatul acesta." Deci, nici noi nu trebuie sa ne razbunam pe cei ce ne fac rau, ci in primul rand trebuie sa-i compatimim, si sa ne rugam pentru binele si ajutorul lor.
Iubitii mei, putini stiu ca, cel ce iubeste pe vrajmasii sai si se roaga pentru ei, curand va primi pogorarea Duhului Sfant si va cunoaste iubirea lui Dumnezeu pentru el. Nu Domnul ne-a dat porunca, sa-L iubim pe Dumnezeu din toata inima, din tot cugetul si din tot sufletul, iar pe aproapele nostru ca pe noi insine? Domnul da harul Sau celui ce se roaga pentru vrajmasii lui ca pentru sine insusi. Domnul a dat porunca noua sa iubim pe vrajmasii nostri, ca si noi sa fim ca El. Caci Dansul ne iubeste pe toti si ne primeste cu dragoste, fara sa ne faca reprosuri, asa cum in Sfanta Evanghelie tatal l-a primit pe fiul sau cel risipitor, nu numai nefacandu-i nici un repros, ba mai mult, punandu-i inel scump in deget, haina noua pe el si incaltaminte curata in picioare, si punand sa se taie vitel gras, ca el sa petreaca si sa se bucure. Din iubire pentru noi Domnul S-a pogorat pe pamant, sa ne invete iubirea de Dumnezeu si de aproapele nostru. De aceea Sfantul Mare Apostol si Evanghelist Ioan la intaia sa Epistola Soborniceasca scrie la capitolul 4: "Daca zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele sau il uraste, mincinos este! Pentru ca, cel ce nu iubeste pe fratele sau, pe care l-a vazut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a vazut, nu poate sa-L iubeasca" (20) . Se zice ca un om pe patul de moarte fiind, a rugat pe cei ai casei sa cheme un vecin, care ii facuse mult rau muribundului. Mirati cu totii de aceasta de neinteles cerere, totusi cei ai casei i-au adus pe vecin. Cel ce era pe moarte, a cerut fiicei sale sa, caute intr-un anumit loc, si gasind un livret de economii la o banca, sa-l inmaneze raufacatorului. Acolo era o suma foarte mare de bani pe numele acestuia, iar gestul i-a stupefiat si contrariat pe toti. Intrebat de ce a facut aceasta, batranul a raspuns: Omul acesta mi-a facut cele mai mari necazuri si suferinte din viata mea. Dar aceste cumplite necazuri si suferinte m-au indreptat mai mult catre Biserica lui Hristos, intarindu-ma in rabdare, in rugaciune, in post si in urmarea poruncilor lui Dumnezeu. Iar acum, eu plec din lumea aceasta spovedit si impartasit, dupa o viata de fapte bune si indreptat pe calea lui Hristos. Deci vecinul acesta, prin necazurile si suferintele pricinuite mie, mi-a facut cel mai mare bine al vietii mele".
Seamana cumva aceasta pilda, cu cele ce scrie Sfantul Mare Apostol Pavel in Epistola catre romani la capitolul 8, 35-39: "Cine ne va desparti pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul sau stramtorarea sau prigoana sau foametea sau lipsa de imbracaminte sau primejdia sau sabia. Precum este scris: Pentru Tine suntem omorati toata ziua, socotiti am fost ca niste oi de junghiere. Dar in toate acestea, suntem mai mult decat biruitori prin Acela care ne-a iubit. Caci, sunt incredintat ca nici moartea, nici viata, nici ingerii, nici stapanirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici inaltimea, nici adancul si nici o alta faptura nu va putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea intru Iisus, Domnul nostru"
De aceea, iubitii mei, sa ne invaluim rautatea in iubire si sa nu uram pe nici unul care ne tulbura si pizmuieste in cale, ci sa ne rugam pentru el si sa-l iubim, caci Dumnezeu este iubire! si de nu aveti frica de Dumnezeu, caci scris este "cu masura cu care masurati, vi se va masura" , luati macar seama, ca tot scris este, ca "cele ce ochiul nu a vazut si urechea nu a auzit si la inima omului nu s-au suit, pe acelea le-a gatit Dumnezeu celor ce Il iubesc pe El." Iar Dumnezeu atat de mult a iubit lumea, incat pe Fiul Sau, Cel Unul Nascut, L-a dat lumii, ca tot cel ce crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica!
Dumnezeul milei si al indurarii, al iubirii de oameni si al smereniei, sa va intareasca si sa va dea puterea si taria, sa impliniti intru toate voia Lui! Asa sa va ajute Dumnezeu!

[George.m]

Dumnezeu si Domnul L-a dat pentru dragostea Sa pe Insusi Fiul Sau la moarte prin cruce. Ca asa de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat si pe Unul-Nascut Fiul Sau L-a dat la moarte pentru ea (Ioan 3,16). Nu pentru ca n-a putut sa ne izbaveasca pe noi in alt chip, ci a voit sa ne invete prin aceasta pe noi dragostea cea folositoare. Si ne-a apropiat pe noi de Sine, in moartea Unuia-Nascut Fiului Sau.

Si daca ar fi avut ceva mai de pret decat pe Fiul Sau, si aceasta ne-ar fi dat-o, ca sa se afle in El neamul nostru. Si pentru dragostea Lui cea mare n-a vrut sa sileasca libertatea noastra, desi putea sa o faca, ci sa ne apropie de Sine prin dragostea cugetului nostru.

Si Insusi Hristos a ascultat de Tatal Sau pentru dragostea Sa fata de noi, ca sa primeasca asupra Sa ocara si mahnirea, cu bucurie, precum zice Scriptura: In locul bucuriei ce o avea, a rabdat crucea, dispretuind rusinea (Evrei 12, 2). De aceea a spus Domnul in noaptea in care a fost vandut: Acesta este trupul Meu, care se da pentru lume, spre viata; si acesta este sangele Meu care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor (Matei 26, 26-28) - Sfantul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevointa, Cuvantul LXXXI, Filocalia X.