Cu si despre Parintele Teofil : "Intalniri cu oameni iubitori de Dumnezeu"

[cristiboss56]

În prealabil postat de MariS_

M-a intristat cand am vazut pe un topic de pe forum niste insi care se chinuiau sa-l nimereasca cu niscaiva pietre pentru "vina" ca nu e ca ei, adica aruncator cu pietre in cei de alta confesiune. Sau mai in clar, nu spunea ca NUMAI ortodocsii se mantuie. Si se chinuiau "fratiile" lor sa-l altoiasca cu pitroaie d-ale grele nestiind, sarmanii, ca parintele avea traite, nu vorbite, spusele din semnatura de mai jos, si ca ii erau la fel ocara ca si lauda, paguba precum castigul... Sunt sigur ca parintele ii "priveste" bland de acolo de Sus unde cred ca se odihneste. Caci unii desi vad, sunt orbi, iar altii desi orbi, sunt vazatori cu duhul. Domnul fie cu el caci mult a iubit pe aproapele.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Rautatea este amara / Si aduce numai jale , / Are o placere draceasca / Cauta sa tot raneasca . / Rautatea nu cunoaste / Ce-i adevarata pace, / Ea porneste ca si vantul / De cutremura pamantul. / Rautatea se invata / Cand credinta nu-i in viata. / Ea porneste si zdrobeste / Tot ce-n cale intalneste. / Cine rautate are / Binele nu-i sta in cale , / Linistea nu si-o gaseste / Un duh rau il stapaneste. / Cine face un mic rau / N-are frica-n Dumnezeu , / Strica totul ce zideste / Acel rau il urmareste .