Moarte clinica

[Traditie1]

În prealabil postat de Melissa

Eu inca nu am gasit o explicatie pentru faptul ca acele persoane POT RELATA LUCRURI INTAMPLATE DEPARTE DE LOCUL UNDE LE ERA TRUPUL.

Halucinezi,halucinezi..dar la ce mod?La unul real?Deci aia nu mai e halucinatie..Dar nici nu stiu ce e...Deci ma abtin..Pur si simplu, nu imi explic fenomenul..Decat daca admit ca iese sufletul din trup in acele minute si colinda hai-hui..

Citește pagina pe care am indicat-o:
http://www.infidels.org/library/mode...ine/HNDEs.html

În ea se arată că locurile văzute nu corespund realității.
Și cele mai multe elemente variază de la individ la individ și în funcție de religia locală, nu văd toți același lucru.

În prealabil postat de Traditie1

Citește pagina pe care am indicat-o:
http://www.infidels.org/library/mode...ine/HNDEs.html

În ea se arată că locurile văzute nu corespund realității.
Și cele mai multe elemente variază de la individ la individ și în funcție de religia locală, nu văd toți același lucru.

Frate,eu zic sa nu iti mai bati capul cu ei pentru ca sunt mai incapatanati decat niste catari.

În prealabil postat de Traditie1

În ea se arată că locurile văzute nu corespund realității.
Și cele mai multe elemente variază de la individ la individ și în funcție de religia locală, nu văd toți același lucru.

CE ESTE MOARTEA CLINICĂ

Medicii vorbesc de moarte clinică atunci când o persoană intră în stop cardiac, adică încetează circulaţia şi respiraţia, funcţii fără de care viaţa este imposibilă. Când nu existau tehnici de resuscitare sau defibrilatoare asta însemna moarte şi atât.

De când există medicina modernă, stopul cardiac se mai numeşte moarte clinică, ceea ce înseamnă că există posibilitatea resuscitării, însă aceasta trebuie făcută rapid. Majoritatea organelor şi ţesuturilor pot să supravieţuiască ore în şir, chiar dacă nu sunt irigate cu sânge „proaspăt”. Însă creierul nu poate să suporte mai mult de trei minute de moarte clinică dacă temperatura corpului este normală. Cei care îşi revin dintr-o moarte clinica mai îndelungată, pot să rămână cu sechele neurologice.

CE VĂD OAMENII ÎN MOARTE CLINICĂ

În cele câteva minute cât stau în moarte clinică, oamenii au tot felul de experienţe, care mai de care mai ciudate. Sunt conştienţi că sunt morţi, dar au o stare de bine, îşi pot vedea corpul din afară sau văd echipa medicală în procesul de resuscitare. Frecvente sunt şi povestile despre un tunel care face tranziţia către un alt tărâm sau despre o lumină puternică ce îi atrage pe cei aflaţi în moarte clinică.

În povestirile lor predomină o stare de bine, de calm, un sentiment intens de iubire necondiţionată şi pace interioară. Adesea apar şi persoane dragi decedate care transmit un mesaj sau care îl îndeamnă pe pacient să revină în corpul lui.

VIAŢA DE DUPĂ MOARTE

Cum se explică toate acestea? Pentru cei cu aplecare către spiritual este foaret clar: oamenii aflaţi în moarte clinică experiementează viaţa de după moarte. Ceea ce văd ei este dovada clară că spiritul nu depinde de corp şi continuă să existe chiar dacă inima nu mai bate.

Chiar şi unii medici sunt de acord cu această teorie, ei povestind cum pacienţii reveniţi din moarte clinică au descris exact manevrele de resuscitare ale chirurgilor. De exemplu, o pacientă a descris cu lux de amănunte un instrument chirurgical pe care nu-l mai văzuse niciodată, iar un bătrân a recunoscut asistenta care îi scosese proteza dentară înaintea resuscitării, desi el era deja mort în acel moment.

Curios este că nu toţi cei care au văzut „lumina” sunt oameni credincioşi. Au existat şi atei care au văzut îngeri în timpul morţii clinice, iar pe unii aceste viziuni i-au convins că sunt pe calea greşită şi că trebuie să se concentreze mai mult pe latura spirituală a vieţii.

Pe de altă parte oameni foarte credincioşi au renunţat la religie din cauza că nu au văzut nimic în timpul morţii clinice, ceea ce i-a convins că după moarte nu există nimic.


EXPLICAŢII ŞTIINŢIFICE

Totuşi, majoritatea oamenilor de ştiinţă nu sunt de acord cu ipoteza vieţii de după moarte, ei aşteptând o explicaţie mai degrabă ştiinţifică şi care poate fi dovedită prin indicii concrete.

Până acum, nici o explicaţie nu a fost generală acceptată, însă teoriile merg în două direcţii: unele se concentrează pe explicaţii psihologice, iar altele pe explicaţii fiziologice care ţin de structura creierului.

În a doua categorie intră şi teoria halucinaţiilor. Unii oameni de ştiinţă sunt convinşi că experienţele trăite în cursul morţii clinice sunt doar halucinaţii ale creierului muribund. Având în vedere că există droguri care pot da halucinaţii persoanelor sănătoase, medicii cred că în timpul morţii clinice corpul secretă o substanţă asemănătoare cu aceste droguri. Ceea ce văd oamenii în moarte clinică ar fi doar un vis, iar senzaţia de linişte şi iubire este dată de endorfină, un anestezic natural pe care corpul omenesc îl secretă când simte orice fel de durere.

Teoria depersonalizării se înscrie în categoria explicaţiilor psihologice şi se bazează pe faptul că oamenii puşi în faţa unei realităţi neplăcute – boala, moarte – încearcă să o înlocuiască pur şi simplu cu o fantezie. Oamenii se depersonalizează, încercând să se convingă singuri că nu lor li se întâmplă lucrurile ci altcuiva. Aşa s-ar explica experienţele în care oamenii morţi văd propriul corp din afară.

Deci e foarte clar ca fiecare "isi ia" varianta care ii place si care ii convine..
Chiar n-are rost sa mai discutam cu totii in contradictoriu pe aceasta tema.. Ca tot aia e..

[Traditie1]

În prealabil postat de Melissa

Chiar n-are rost sa mai discutam cu totii in contradictoriu pe aceasta tema.. Ca tot aia e..

Trebuia să spui asta înainte să aduci acest articol subiectiv și mistificator, care omite faptul că pacientul vede și persoane în viață ca fiind în acea lume ireală, sau vede figuri religioase specifice religiei sale (Iisus, mahomed, Krișna etc). Iar la pagina pe care ți-o recomandasem se arăta că vederea mesei de operație și celelalte nu corespund realității (cu unele excepții). Deci dacă în cele mai multe cazuri e vorba de imagini fără legătură cu realitatea, înseamnă că aceste experiențe nu sunt percepții ale realității ci vise sau halucinații. Iar faptul că au fost și cazuri rare când au corespuns imaginile cu realitatea sunt excepții care confirmă regula.


Ce e mai important e însă aspectul duhovnicesc. Scriptura și Părinții ne avertizează să nu credem în vedenii, vise, deci nici în astfel de experiențe nu trebuie să credem. Trebuie să judecăm rațional lucrurile: acest tip de trăiri nu au nici un sens moral, dimpotrivă, unul imoral, îndemnător la delăsare, la abandonarea responsabilității. Respingerea lor păstrează omul în smerenie dar acceptarea lor duce la exacerbarea mândriei (așa cum vedem și la cei de pe forum care pretind că au avut așa ceva), la fel cum se întâmplă și la acceptarea viselor și vedeniilor ca fiind de la Dumnezeu. Este binecunoscut că diavolii iau chip de îngeri, de sfinți sau chiar chipul lui Hristos (iar în alte religii iau chipurile figurilor lor mitologice) și se arată în vis sau în stare de veghe amăgind oamenii pentru a-i împinge la mândrie. Asta e o temă importantă în scrierile ascetice, cum ar fi Patericul:
PENTRU MULTE FELURI DE NALUCIRI SI INSELACIUNI DIAVOLICESTI, CU CARE AMAGESTE SI INSEALA VRAJMASUL PE MULTI, VRAND CA SA-I SMINTEASCA DIN CALEA MANTUIRII, SA-I DEPARTEZE DE DUMNEZEU SI SA LE FIE IN ZADAR OSTENEALA LOR

Vezi și cartea părintelui Cleopa, Vise și Vedenii False.



Dar și în afara Tradiției bisericești, pe cale logică, putem înțelege că aderarea prin credință la astfel de fenomene reprezintă un act de idolatrie și de auto-amăgire. A da semnificații propriilor percepții nu diferă de atitudinea celor ce ascultă de vocile din capul lor sau de alte halucinații.

În prealabil postat de Traditie1

Trebuia să spui asta înainte să aduci acest articol (...)

Si care era diferenta daca spuneam inainte?

Nu vedeti ca dumneavoastra ati ramas la varianta "vise si halucinatii", eu la varianta "nu ma satisface nici o explicatie", iar ceilalti desigur raman la variantele lor?

Ok, scuze ca n-am spus inainte,n-a fost cu intentie!

[calator prin ploaie]

În prealabil postat de Melissa

Si care era diferenta daca spuneam inainte?

Nu vedeti ca dumneavoastra ati ramas la varianta "vise si halucinatii", eu la varianta "nu ma satisface nici o explicatie", iar ceilalti desigur raman la variantele lor?

Ok, scuze ca n-am spus inainte,n-a fost cu intentie!

Exact asa e Melissa ! Unii se cred atotstiutori si exagereaza , vrand sa ii faca pe altii sa se creada pierduti, rataciti, bolnavi etc...lucru care spune multe despre modul de gandire si judecata unora.....Excesul de abstinente pe multiple planuri, provoaca reactii nefaste in mintile si asa bulversate ale unora....care devin impatimiti in a ponegri, denatura adevaruri, doar pt a-si satisface maruntul din ei, care ii determina sa se creada deosebiti...Tot ce afirma astfel de personaje e numai "bla bla bla".....Doamne ajuta!

[Traditie1]

În prealabil postat de calator prin ploaie

TOTAL GRESIT catalin 2 !
1. experientele din moartea clinica nu vin de la vrajmas....sau ingeri cazuti...sa fim seriosi...ce au astia cu ce vede cel in moarte clinica? ce are de ex cu ce am vazut eu , ca l-am vazut pe tatal meu vorbind in bucatarie cu sotia lui lucruri firesti sau ca pe drumul prin tunel, spre poarta de lumina(trairi marturisite de marea majoritate a celor aflati in moarte clinica) am intalnit "fata" care in timp ce eram operata murise?Sa nu exageram si sa fim seriosi....

Ba pot veni foarte bine bine de la vrăjmașul. Sfinții Părinți ne învață să nu acceptăm nici o vedenie sau vis, pentru că acceptarea lor ne aruncă în mândrie, închipuire de sine și amăgiri viitoare. Noi trebuie să ne dezvoltăm spiritul critic, atât față de propriile experiențe cât și față de superstiții și orice fel de credință în general.

3.iar o moarte clinica....a unui om , chiar n-are NIMIC cu religii pagane , cu paganismul pt. este o stare a noastra datorata modului in care "functionam' si se petrece fara amesctecul nostru.....

Faptul că păgânii văd zeități păgâne în acele momente arată că e vorba de vedenii, halucinații.

4.CULMEA e ca majoritatea celor care au trait asa ceva se intorc cu "fata" sufletului dupa asta , spre Dumnezeu.....deci....nu mai fiti asa inchisi in fata evidentelor.....

Important e să se smerească, ori vedeniile au efectul opus.

În prealabil postat de calator prin ploaie

Exact asa e Melissa ! Unii se cred atotstiutori si exagereaza , vrand sa ii faca pe altii sa se creada pierduti, rataciti, bolnavi etc...lucru care spune multe despre modul de gandire si judecata unora.

Ai uitat că tu vorbeai de timpul prețios și mărgăritarele tale de înțelepciune pe care nu le merită alții.

Iar eu doar atrag atenția să nu credem orice și să nu luăm de bune viziunile. A face așa ceva sau a nu accepta că poți greși sunt indicii ale înșelării.

....Excesul de abstinente pe multiple planuri, provoaca reactii nefaste in mintile si asa bulversate ale unora....care devin impatimiti in a ponegri, denatura adevaruri, doar pt a-si satisface maruntul din ei, care ii determina sa se creada deosebiti...Tot ce afirma astfel de personaje e numai "bla bla bla".....

Deocamdată tu ești cea care încearcă să denigreze și să discrediteze.

[maria40]

Asa spun Sfintii Parinti sa nu credem in vise, dar, eu de multe ori ce visez noaptea mi se intampla a doua zi sau chiar daca nu a doua zi peste o jumatate de an sau mai mult. De multe ori am senzatia de "deja-vu". Astea de unde vin? Visele premonitorii? Am incercat sa le ignor, dar, le pot tot ignora ca tot patesc ce-am visat de bine sau de rau.

În prealabil postat de Traditie1

Vezi și cartea părintelui Cleopa, Vise și Vedenii False.

Eu nu cred nici in vise, nici in vedenii..