Cu cat cunosc mai bine oamenii, cu atat ajung sa iubesc mai mult animalele

Hranesti un caine.
El isi zice : " M- a hranit. E un zeu !"
Hranesti o pisica.
Ea isi zice : "M- a hranit. Sunt o zeita !"

[cocorel]

Cainii au stapani pe cand pisicile au servitori.Da mai conteaza totusi si cum sunt educate de mici ca doar obisnuinta e a doua natura.

[sfantul_calinic]

Nu numai animalele au suflet şi raţionează. Chiar şi păsările.
Am constatat acest lucru atunci când m-am mutat la ţară şi am început să cresc păsări.
Prima curcă pe care am cumpărat-o ţi-a creat un limbaj în care să comunice cu mine pein emiterea unor sunete.
Într-un fel îmi spunea că-i e foame, altfel că îi e sete, şi altfel că este în pericol.
Acolo unde şi-a omorât puii cu o bucată de lemn, nu a mai vrut să cloceasă niciodată.
Găinile vin către mine cu bucurie nu numai când le dau de mâncare, ci ori de câte ori mă văd.
Le pot mângîia fără probleme, şi chiar emit nişte sunete ca şi cum mi-ar spune ceva.
Niciodată nu am putut să le tai ca să le mănânc.
Nu avem dreptul să ucidem că să putem supravieţui.
Trebuie să iubim toată creaţia.
Doamne ajută!

[calator prin ploaie]

Asa este....Toate animalutele au fost create de Domnul si sunt niste prieteni necuvantatori perfecti....Eu ma feresc in general de cei ce nu agreaza animalele...De obicei sunt firi dificile si cu probleme...

Am auzit o vorba:
Inainte de a avea grija de altul, invata sa ai grija de tine.
Iar pentru a avea grija de tine, invata mai intai sa ai grija de o floare... Daca floarea traieste cu ajutorul tau, poti trece la urmatoarea etapa.
Pe de alta parte, iubesc eu toata zidirea lui Dumnezeu, nu zic ba. Si nu uit totusi ca mantuirea mea depinde de dragostea mea fata de semeni.
Aici e lupta: mai aproape de om, pentru care, aflam din Facerea, Dumnezeu a creat toata natura si tot cosmosul. Nu vreau sa schimb ierarhia pe care insusi Dumnezeu a pus-o in lumea Lui.
Sunt sigur ca mantuirea mea nu depinde mai mult de dragostea mea pentru natura decat de dragostea mea pentru tot semenul meu.
Numai de bine!

Mantuirea nu este un premiu sau o rasplata, ci este un dar.
Daca iti iubesti semenii nu inseamna ca ai atins perfectiunea, dar esti pe drumul cel bun. Iubeste toata Creatia lui Dumnezeu ! Si ajuta peste tot acolo unde simti ca ai chemare. Celui care iubeste mult, mult i se si iarta. Doamne ajuta !

În prealabil postat de mirelat

Mantuirea nu este un premiu sau o rasplata, ci este un dar.
Daca iti iubesti semenii nu inseamna ca ai atins perfectiunea, dar esti pe drumul cel bun. Iubeste toata Creatia lui Dumnezeu ! Si ajuta peste tot acolo unde simti ca ai chemare. Celui care iubeste mult, mult i se si iarta. Doamne ajuta !

Ma cam pui in incurcatura cu distinctia premiu/rasplata/dar....
Pai daca e doar dar, fara a lua in calcul rasplata pentru nevointe (uite Postul, acum), ce motivatie mai avem pentru durerile lepadarii de sine, pentru lectiile suferintei fara de care nu poate fi vorba de crestinism?

Motivatia este ascultarea, acel prim pas catre Dumnezeu.

PS: Cred ca esti totusi de acord cu mine ca nu ii putem pune conditii lui Dumnezeu. Daca vrea, ne da. Daca nu, nu.