Vreascurile limbii romane

[I.Calin]

Problema nu e cu "aicisa", regionalismele și vorbele oamenilor simpli ascund de multe ori înțelesuri adânci... Regionalismele fac parte din ființa noastră națională și mie, personal, tare mi-e drag să le folosesc în limbajul de zi cu zi chiar cu riscul de-a obține reacții nu prea plăcute de la cei mai stilați și elevați întru alte culturii, dar care scriu cu multă dezinvoltură pe tabla din clasă "î-ți".

P.S. 1. Argoul și jargoanele sunt la mare cinste în limba engleză și modelul american de viață ne cam influențează, din păcate. De ce n-ar fi corect aici'șa, când e corect can't și can not este aproape deloc sau puțin mai rar folosit? Mă adresez celor care-și punctează adeseori postările cu vreo expresie / cuvânt în limba engleză (inclusiv eu).

2. Cred că primul pas spre corectitudinea exprimării în limba română este a scrie în această limbă: ADICĂ, CU DIACRITICE! Ș'apoi, de restu' 'om mai vide'.

Doamne ajută!

[cocorel]

Viteza din secolul asta va conduce la exprimarea cat mai succinta si probabil si diacrilicele vor disparea.Oricat s-ar rasuci Pruteanu.

[FiulRisipitor]

Deci cei care tin postul de luni pana vineri fara ulei, scriu cu diacritice si corect romaneste, iar ceilalti mai incepatori si mai slabi din fire, tin postul cum pot ei si scriu pe masura.
Presupun ca asta este motivul pentru care topicul a fost lansat la rubrica "Postul".
E buna atentia la detalii, si detaliile fac mult, dar eu nu mai vreau sa pretind altora sa se comporte ca mine...

În prealabil postat de FiulRisipitor

Deci cei care tin postul de luni pana vineri fara ulei, scriu cu diacritice si corect romaneste, iar ceilalti mai incepatori si mai slabi din fire, tin postul cum pot ei si scriu pe masura.
Presupun ca asta este motivul pentru care topicul a fost lansat la rubrica "Postul".
E buna atentia la detalii, si detaliile fac mult, dar eu nu mai vreau sa pretind altora sa se comporte ca mine...

Esti foarte simpatic !
Da, intre mai multe rele, il alegem pe cel mai mic : scrisul fara diacritice.
(e vorba bineinteles doar de scrisul pe calculator, asta fiind de fapt a doua natura/ alegere a multor internauti romani).

Insa scrisul cu regionalisme (la semnatura, inca) sau scrisul agramat (ve-ti !!), never. Traiasca Limba Romana literara !

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de mirelat

Insa scrisul cu regionalisme (la semnatura, inca) sau scrisul agramat (ve-ti !!), never. Traiasca Limba Romana literara !

Mirela,

Acest "aicişa" a fost pus intenţionat, ca o glumă.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Mirela,

Acest "aicişa" a fost pus intenţionat, ca o glumă.

Cum ramane cu a ta semnatura ?

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de cristiboss56

Cum ramane cu a ta semnatura ?

Îi pun acum diacriticele. De ieri m-am hotarît să urmez exemplele celor puţini la număr care scriu corect, cu diacritice. Şi cu î în loc de â, după sfatul competent al lui George Pruteanu, Dumnezeu să-l ierte.

[I.Calin]

În prealabil postat de mirelat

Esti foarte simpatic !
Da, între mai multe rele, îl alegem pe cel mai mic: scrisul fără diacritice.
(e vorba, bineînțeles, doar de scrisul pe calculator, asta fiind, de fapt, a doua natură / alegere a multor internauți români). Însă, scrisul cu regionalisme (la semnatură, încă) sau scrisul agramat (ve-ți!!), never. Trăiască Limba Română literară!

No amu', asta e... Dacă capitala României ar fi fost la Cluj poate că altele ar fi fost cuvintele și expresiile considerate regionalisme. Acești simpatici care au oroare de regionalisme uită că acest statut îl au cuvintele provenite din Moldova, Ardeal, Oltenia etc., arareori din București, via Ferentari - Bolintin sau chiar Muntenia, alea dau bine, nu-i așa? E mulți, da' fericiți... Asta cred că e corect, nu? Sau "cartea e după dulap", când de fapt vrei să indici că este deasupra, adică, pe dulap... Sau ce să spun de accentul pentru cuvântul trafic sau două ianuarie. Și asta din urmă e corectă, nu-i așa, fiindcă vine de la bucureșteni? România e mai mult decât București... București este un oraș cosmopolit cu de toate și de toți pentru toți și de toate. Nu are personalitate sau dacă are vreuna e doar cultul superiorității față de tot ce vine din provincie. Și din păcate, asta se observă și în Biserică.

Iar între regionalisme și agramatisme e o distanță destul de lungă. Și dacă prefer dulcele grai ardelenesc sau moldovenesc în detrimentul mult lăudatei, dar necunoscutei limbi literare, e o dovadă că doresc să mă apropii de oamenii printre care locuiesc și depun eforturi mari să fiu precum ei sau o întreagă comunitate locală ar fi datoare să fie ca mine? Prefer să spun piroște, boace și cafea decât sărmăluțe, cafeluțe, ouățe, oițe, berbecuți și altele. (Exagerarea cu diminutive nu vine din Ardeal și oricum, diminutivele nu sunt agramatisme, e o problemă de opțiune, la fel ca și folosirea regionalismelor, chiar dacă pe mine mă zgârie, la urechi atâtea -uță, -uțe și -ițe).

Draga mea, expresia no amu', 'om vide' ce-i bine nu e agramatism, dar expresia no amu om vide cei bine poate fi, fiindcă n-am respectat regulile de scriere corectă. Cât despre regulile de vorbire corectă, să ne adecvăm marea cultură și știință la mediul în care ne desfășurăm activitatea. Sau credeți că Preasfințitul Bartolomeu Anania (Dumnezeu să-l ierte!) ar fi avut succes cu tipul său obișnuit de predică într-un cătun din Maramureș? Eu am crescut duhovnicește cu Preasfințitul și nu de puține ori, am auzit de la cei simpli "că-i prea filosof". Catedrala de la Cluj era în mare parte plină de studenți (cel puțin pe vremea mea), iar în sărbători sau zile de sărbătoare și alți credincioși, totuși, orășeni ceva mai puțin ignoranți, cum ne place unora să ne raportăm vis a vis de cei de la orașele mai mici sau sate. E firesc ca discursul mitropolitului să fi fost altul. A fi ignorant nu e un păcat, însă, a te crede mai deștept decât ceilalți și a încerca să o dovedești, oricând și oriunde, trăind totuși în superficialitate, semidoct fiind din liberă alegere, este un păcat.

Doamne ajută!

P.S. 1. Încă una: pe vremea copilăriei mele, clasa întâia era agramatism, astăzi, e ceva uzual și corect. Agramatismele evoluează, de-a lungul timpului, în reguli, draga mea. Vezi și două ianuarie!

2. "Limba română" nu-i totuna cu "limba romană", ceea ce s-ar putea citi fără diacritice. Nimeni nu este obligat să ghicească ce vrea să spună celălalt în scris. Poate și de aceea, utilizarea diacriticelor este ceva necesar.

[I.Calin]

În prealabil postat de Florin-Ionut

A fost foarte interesant să văd cum turcii, slovacii, francezii, italienii şamd folosesc caracterele lor speciale tot timpul, chiar si pe clienţii de mesaje-instant (ei folosesc mai mult MSN şi alţi clienţi). Au tastaturi dedicate limbii proprii. Bravo lor, asta spune ceva despre ei şi altceva despre noi, românii.

Că ziceai de Pruteanu, ţin minte că el a insistat să nu se înlocuiască î cu â peste tot, că e o prosite să scrii "niciun" şi "nicio"... Dar cine l-a ascultat? Vorba lui, cei care au hotărât aceste schimbări inutile nu aveau nici o tangenţă cu domeniul. Nu ştiu dacă aţi sesizat, dar anumite edituri încă scriu cu î în loc de â.

Dumnezeu să-l ierte şi pe Pruteanu, că a fost băiat simpatic.

Oricare ar fi regulile de folosire a diacriticelor (â și/sau î ), sau scrierea unor cuvinte în limba română, un lucru rămâne sigur: alfabetul limbii române are câteva litere în plus față de alfabetul englez, de pildă. Și acestea exprimă în scris sunetele limbii române într-o formă aleasă convenabilă de specialiști. Deci, să le folosim.

Asta e, nici eu nu sunt de acord cu multe din regulile limbii române, dar le accept ca atare, fiindcă nu sunt eu cel în măsură să stabilească ce-i mai bine sau mai rău în acest domeniu.

Doamne ajută!

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de I.Calin

Oricare ar fi regulile de folosire a diacriticelor (â și/sau î ), sau scrierea unor cuvinte în limba română, un lucru rămâne sigur: alfabetul limbii române are câteva litere în plus față de alfabetul englez, de pildă. Și acestea exprimă în scris sunetele limbii române într-o formă aleasă convenabilă de specialiști. Deci, să le folosim.

Asta e, nici eu nu sunt de acord cu multe din regulile limbii române, dar le accept ca atare, fiindcă nu sunt eu cel în măsură să stabilească ce-i mai bine sau mai rău în acest domeniu.

Doamne ajută!

Problema este că la noi aşa-zişii specialişti care au hotărît asta numai experţi în lingvistică nu sunt. Aici îl parafrazez pe Pruteanu, care degeaba s-a opus acestei reguli noi pe atunci. Ţin minte că le-a dedicat trei emisiuni consecutive din serialul "Doar o vorbă s-ăţi mai spun", cu argumente puternice, care au fost ignorate cu succes. El le-a recomandat în final celor care nu mai sunt pe băncile şcolii să ramînă la forma cu î, cu excepţia familiei cuvîntului "român".

De remarcat că editura Humanitas nu foloseşte â, ştiu ei bine de ce.