Ce inseamna a deznadajnui?

În prealabil postat de windorin

Chiar aseara, un bun prieten imi spune: "Imi dau seama ca nu exista pacat mai mare decat deznadejdea."
Si am inceput si eu sa ma gandesc la aceasta. Parca din tot pacatul te mai poti ridica, afara din acesta.

Cand neznadajduiesti, ajungi sa negi puterea lui Dumnezeu, admitand ca diavolul este mai puternic.
In deznadejde ii refuzi lui Dumnezeu puterea de a te mai ridica.

Sa ne fereasca Dumnezeu de asemenea caderi, mai ales intr'o lume din ce in ce mai predispusa spre depresie si labilitate interioara.

Am trait candva cufundat in depresie si labilitate, precum spui. Ma plimbam in parc, unde de obicei imi regaseam buna dispozitie, si ma uitam la toata zidirea ca la o lume de tabla...
Mintea imi amintea de frumusetea resimtita de atatea ori, dar eu nu simteam nimic din acea frumusete. Parca eram eu insumi din tabla...
Nu participam pe atunci la slujbe, nu spuneam rugaciuni, eram crestin botezat in copilarie si ... atat.
Dar prin nu stiu ce imbold tainic am ajuns intr-o zi de duminica la Sfanta Liturghie. Am intrat intr-o doara... Cand am iesit, lumea era aceeasi - imi spunea mintea, ca un ecou... Dar simteam ca ma aflu in cel mai frumos univers care poate exista.
De atunci stiu bine ce putere are Sfanta Liturghie.
Aliluia! Aliluia! Aliluia!

[windorin]

În prealabil postat de ioan cezar

De atunci stiu bine ce putere are Sfanta Liturghie.

Sfanta Liturghie este cea mai puternica, insa avem nevoie de multa pregatire spre a'i simti roadele.
Adesea am simtit mai multa odihna la o vecernie sau la o priveghere, decat la Liturghie.
Ba uneori chiar linistea dobandita in urma unei lecturi folositoarea sau a unei munci mi s'a intamplat sa fie mai mare.

Asta nu a putut decat sa'mi arate ca inca n'am inima pregatita sa traiesc Liturghia, mai puternic decat orice alta slujba/actiune.
Insa, oricum as fi eu (sau si altii), puterea din Sfanta Liturghie (Evanghelia, harul si Impartasania) biruiesc deznadejdea, moartea.

În prealabil postat de windorin

Insa, oricum as fi eu (sau si altii), puterea din Sfanta Liturghie (Evanghelia, harul si Impartasania) biruiesc deznadejdea, moartea.

Da, da, exact asta cred ca mi s-a intamplat atunci. Era o chestiune de viata si de moarte, ma aflam in mod cert in locul de care ma infior cand cuget la vesnicie... pe scurt, experimentam iadul in modul meu personal. Intrasem adinc sub influenta legilor duhovnicesti despre care scrie Gheron Paisie.
Fiind intr-o atat de cumplita stare, cred ca Vecernia sau alternativele nu ar fi avut impactul sufletesc regenerator, nu as fi revenit la viata si inca la o viata noua. Nu aveam cu ce sa particip...
Revenind la ce ai postat, apreciez modul in care ai nuantat subiectul. Iti sunt recunoscator pentru asta, Dumnezeu sa te binecuvinteze!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh!

[glykys]

În prealabil postat de windorin

Adesea am simtit mai multa odihna la o vecernie sau la o priveghere, decat la Liturghie.

Imi aduc aminte ca tare mult imi placea sa merg cu bunica, atunci cand eram copil mic, la deniile din Saptamana Mare. Duminica ma lasam rugata sa merg, dar seara, la denii, de abia asteptam sa merg, mirosea in biserica numai a zambile, bunica purta un pulovaras galben, si era atat de liniste si pace.

În prealabil postat de glykys

Imi aduc aminte ca tare mult imi placea sa merg cu bunica, atunci cand eram copil mic, la deniile din Saptamana Mare. Duminica ma lasam rugata sa merg, dar seara, la denii, de abia asteptam sa merg, mirosea in biserica numai a zambile, bunica purta un pulovaras galben, si era atat de liniste si pace.

Tare ti-e dor de bunica ta.. Sa o odihneasca Dumnezeu!

[glykys]

În prealabil postat de Melissa

Tare ti-e dor de bunica ta.. Sa o odihneasca Dumnezeu!

Am visat-o in seara asta ca se intorcea acasa si o intrebam daca a inviat si ea mi-a raspuns ca da, iar eu ma miram cum o fi reusit sa iasa din groapa aia si sa vina acasa. I-am spus: "Bine, hai sa mergem acum la biserica, sa ne spovedim si sa ne impartasim", la care mi-a zis: "Eu m-am impartasit, duceti-va voi!"

Dumnezeu s-o ierte!

[MariS_]

În prealabil postat de glykys

Am visat-o in seara asta ca se intorcea acasa si o intrebam daca a inviat si ea mi-a raspuns ca da, iar eu ma miram cum o fi reusit sa iasa din groapa aia si sa vina acasa. I-am spus: "Bine, hai sa mergem acum la biserica, sa ne spovedim si sa ne impartasim", la care mi-a zis: "Eu m-am impartasit, duceti-va voi!"

Dumnezeu s-o ierte!

Cred ca te ocroteste si de acolo unde se afla acum. Dumnezeu s-o odihneasca cu dreptii!

On-topic.
A deznadajnui, pentru mine, inseamna a pierde SENSUL VIETII. Daca un ceas primeste o lovitura de ciocan isi poate pierde sensul timpului, daca o busola primeste o lovitura de ciocan isi poate pierde sensul directiei, daca un om primeste o lovitura de ciocan isi poate pierde .....
Har, smerenie si jertfa de sine.

În prealabil postat de MariS_

daca un om primeste o lovitura de ciocan isi poate pierde .....

...increderea in Dumnezeu!

Din dezndejde repede dai in disperare ...iar disperarea naste monstrii !