Reeducarea de la Pitesti

[MariS_]

În prealabil postat de teodora1

sunt din Pitesti si din pacate aici nimeni nu mai stie nimic,sau nu vrea sa stie nimic despre aceasta scoala de reeducare. in locul fostei puscarii acum sunt magazine, iar ca si comemorare nu e decat un zid cu doua zabrele pe post de "monument".pe placile "comemorative" in locul numelor celor ce au suferit la pitesti stau numele celor care au ridicat "monumentul".asa ca nimeni nu stie numele victimelor ci ale sponsorilor.

E trist atunci, extrem de trist, pentru ca ororile chiar daca au fost iertate de catre cei ce le-au suferit, ele trebuiesc aratate generatiilor viitoare tocmai ca sa nu se mai repete. Dumnezeu sa-i odihneasca pe toti cei ce au suferit acele orori si tratamente inumane si care s-au jertfit ca sa ne lase noua mostenire un model de credinta autentica.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[Rodica50]

Valeriu Gafencu


Traiesc flamand



Traiesc flamand, traiesc o bucurie,
Frumoasa ca un crin din Paradis,
Potirul florii e mereu deschis
Si-i plin cu lacrimi si cu apa vie;
Potirul florii e o-mparatie.

Cand raii ma defaima si ma-njura
Si-n clocot de manie ura-si varsa,
Potirul lacrimilor se revarsa
Si-mi primeneste sufletul de zgura,
Atunci Iisus de mine mult Se-ndura.

Sub crucea grea ce ma apasa sanger
Cu trupu-ncovoiat de neputinta,
Din cand in cand din cer coboar-un inger
Si sufletul mi-l umple cu credinta;
M-apropii tot mai mult de biruinta.

[georgeval]

Domnul Dan Puric intr-o conferinta sublinia ca acest popor a fost vitregit de posibilitatea de a valorifica intelectualitatea romaneasca in perioada comunista. Eu cred ca acel grup de martiri intelectuali ar fi contribuit considerabil la "destinul" acestui popor. Dar cu siguranta ca dintre acestia multi au devenit sfinti care ne ajuta altfel din ceruri.

[Florin-Ionut]

Pe lîngă Sfinţii pe care i-au dat închisorile, trebuie să ne amintim şi de cei care nu au rezistat încercarilor grele ale temniţelor. Foarte mulţi, de fapt cei mai mulţi nu au putut suferi tortura fizică şi psihică, devenind turnători şi trădători, alţii s-au sinucis, pierzîndu-şi deci mîntuirea. Ar trebui să ne rugăm şi pentru aceia, pentru ca au avut ispite extrem de grele şi nu suntem noi în măsură să-i judecăm.

Dumnezeu să-i ierte, pe cît posibil.

[gabriela8]

Este impresionanta si cartea: "Marturisiri din mlastina disperarii" de Dumitru Bordeianu.
Sunt groaznice torturile descrise acolo mai ales cele din preajma marilor sarbatori si in Postul Pastelui. Minti bolnave si credinta nezdruncinata!

[George.m]

Nu putini sunt cei ce au aflat raiul in temnitele comuniste. Pentru ca nenorocirile pe care le-au trait acolo i-au apropiat de Hristos.
Mantuitorul nu i-a uitat acolo, nu i-a parasit in mlastina durerilor, ci S-a coborat la ei, a suferit cu ei, a luat parte la patimile lor. Iar acestia, in suferintele lor iesite din comun, au intrezarit cumva taina jertfei lui Hristos pentru neamul omenesc.
Este pur si simplu minunata poezia lui Radu Gyr, Iisus in celula:

Azi noapte Iisus mi-a intrat in celula.
O, ce trist si ce-nalt parea Crist !
Luna venea dupa El, in celula
si-L facea mai inalt si mai trist.

Mainile Lui pareau crini pe morminte,
ochii adanci ca niste paduri.
Luna-L batea cu argint pe vestminte
argintandu-I pe maini vechi sparturi.

Uimit am sarit de sub patura sura :
- De unde vii, Doamne, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gura
si mi-a făcut semn ca să tac.

S-a asezat langa mine pe rogojina :
- Pune-mi pe rani mana ta !
Pe glezne-avea urme de cuie si rugina
parca purtase lanturi candva.

Oftand si-a intins truditele oase
pe rogojina mea cu libarci.
Luna lumina, dar zabrelele groase
lungeau pe zapada Lui, vargi.

Parea celula munte, parea căpătâna
si misunau paduchi si guzgani.
Am simtit cum imi cade capul pe mana
si-am adormit o mie de ani...

Când m-am desteptat din afunda genuna,
miroseau paiele a trandafiri.
Eram in celula si era luna,
numai Iisus nu era nicairi...

Am intins bratele, nimeni, tacere.
Am intrebat zidul : nici un raspuns !
Doar razele reci, ascutite-n unghere,
cu sulita lor m-au strapuns...

- Unde esti, Doamne ? Am urlat la zabrele .
Din luna venea fum de catui...
M-am pipait... si pe mainile mele,
am gasit urmele cuielor Lui.

[costel]

Sa nu-i uitam. O marturie despre cei ce au patimit in Pitesti. Sa nu vorbim despre Fenomenul Pitesti doar la nivel muzeograf: vizitam si aflam date.
http://www.youtube.com/watch?v=vGe5G...f=results_main