Ce este mantuirea?

În prealabil postat de andreicozia

Nimeni nu are nici un habar ce inseamna mintuirea, desi unii dintre noi folosim acest termen cu dezinvoltura ca si cum luam micul dejun.
Pentru multi de aici schimbarea fiintei este precum un joc video, cica "doar sa vrem" sa apasam tasta si gata Dumnezeu ne serveste. Sa mori de ris nu alta!

Draga Andrei, daca imi dai voie o opinie personala, cred ca receptezi prea din afara mesajele pacatosilor crestini care mazgalesc pe aici. Percepi cuvintele parca un pic din afara inimii indragostite, din alt fotoliu decat cel al bunavointei, asa simt eu. Iti sugerez sa te muti pentru un singur minut in fotoliul bunavointei si sa te lasi pe mana inchipuirii (deocamdata) ca exista Dumnezeu exact asa cum spun crestinii. E suficient sa vrei (adica sa alegi liber aceasta experienta de un minut). Apoi, mi-ar placea sa ne spui cum a fost...

Da, fratele a punctat mai bine ca mine (multumesc!): e suficient SA VREM. Dumnezeu ne poarta voirea mai departe, luindu-ne in puterea faptei.
"Fara mine nimic nu puteti face."
"Faca-se voia Ta."
Uite, aici e un pic de meditat...

Apoi, cum e cu voirea si faptuirea: urmind cuvintele Mantuitorului "Iar cand va veni Acela, Duhul Adevarului, va va calauzi la tot adevarul; caci nu va vorbi de la Sine, ci cate va auzi va vorbi..." (Ioan 16,13), crestinii spun in rugaciune: "... Duhul Adevarului ... care pe toate le plinesti ..."

calauzirea si Plinirea. CALAUZIRE INTRU PLINIRE. Sunt cuvintele-cheie, pentru mine.

Fara Duhul Sfant cele omenesti ratacesc, necalauzite, raman incomplete, sub menirea omului, cazute, nedesavarsite. Ratare. Tragi tare si mingea trece "miiliiiimeetric" pe langa poarta, stimati ascultatori...ce ghinion faaantastic. Ei, cam asa ceva... ratari mici micutze in tot ce facem, simple deplasari de la cararea buna a mingii catre vinclu sau a glontului catre cercul cu 10 puncte.
necalauzire. a vrut, s-a "sfortat", s-a dat peste cap si ... a ajuns in alta gara...

Uite inca o analogie: eu am facut armata la artilerie (tunuri, obuziere). Odata, grupa mea a calculat gresit traiectoria si am pozitionat teava obuzierului DOAR cu juma de grad mai la stanga. Iti dai seama ce putin, juma de grad, un fleac AICI LA NIVELUL TEVII. Dar, din nenorocire, proiectilul ("purcelul", cum ii ziceam noi dupa guitatul pe care il lasa in aer...) a zburat vreo 5 km prin aer.. Si ceea ce fusese juma de grad la start, a devenit 1 km la destinatie. Si in loc sa cada pe tinta, a picat la 50 m de o gradinitza de copii..., pe o stana de oi. Din fericire nu a murit nimeni, copiii erau la casele lor (era duminica). cat priveste oile, pasteau faricite pe coclauri...

Cam asa e si cu ratarile noastre mici in tot ce facem... Fara Duhul Sfant ajung la kilometri de destinatia lor. Si nu ne dam seama pe moment...
Diferenta e prea mica, in mintea noastra, ca sa putem (pre)vedea consecintele finale. Aceasta vedere ne-o da doar Duhul, cei cu discernamant vad bine diferenta, fiind luminati in Duh (Dumnezeu sa ne miluiasca si pe noi de asa vrednicie!).

Da, e suficient sa vrei. Restul incepe sa vina, frumos, simti cum te poarta si esti uimit. Mare e iubirea si puterea lui Dumnezeu! Si ff concreta. Mai concreta ca tastele pe care apas eu acum. In orice caz, e inaintea apasarii, si nu e doar anterioara ci si primordiala in raport cu vointa si executia mea...
Gandeste un pic la astea, daca esti bun, din fotoliul BUNAVOINTEI, te rog...