Lamuriri despre teologie si stiinta

În prealabil postat de ioan cezar

Da, da, subscriu.
Si as mai adauga: exista tendinta in noi, uneori, de a pune repede lucrurile in contradictie, in contrarii. Tehnologie versus Teologie, tehnica versus cultura, barbatul versus femeia etc.
E o inflatie de contradictie, ca sa zic asa...
Or, fiind asezat ferm in Hristos (Doamne ajuta!), vad revarsarea Lui in toate. Si dispar contradictiile hranite de duhul dezbinarii.
Personal am o mare problema in legatura cu raportul Psihologie-Teologie. Spun cu amaraciune doar atat: de o suta de ani exista oameni in ambele domenii care arunca cu pietre... Nu-i vorba, sa aprofundezi legatura e treaba grea (au inceput sa o faca mai serios preoti greci, rusi, americani care sunt si psihologi sau psihiatri - de pilda Avdeev, bine primit de publicul romanesc si de Patriarhie.). Dar nu imposibila! Nitica bunavointa...
Exista si reductionistii: nu dau cu pietre, ci pretind ca una se reduce, in ultima instanta, la cealalta. Asta imi pare o forma de exprimare a ostilitatii maxime, miroase a crima.
Cand ma gandesc cati savanti (pentru vremea lor) sunt cinstiti astazi printre Sfinti, mai prind nitel curaj. Exemplul lor e viu, vorbeste de la sine.
Temelia e comuniunea cu Hristos. De aici e posibil orice dialog fertil, asa cum a purtat Mantuitorul.
Si iata, propun un subiect pentru dezbatere: ce spune medicina despre boli si ce spune Biserica? Putem gasi continuitate, comuniune, imbogatire reciproca? Putem trece peste tentatia conflictului de suprafata?
Eu pariez pe raspunsul DA.
Dumnezeu sa ne adumbreasca cu harul Sau!

Buna expresia:inflatie de contradictie.
Indraznesc sa scriu cate ceva din ce am inteles eu citind sau auzind de la oameni mai invatati si mai daruiti de Dumnezeu.
Neascultarea lui Adam l-a aruncat in dezbinare. Dupa cadere s-au stricat toate, s-au dezbinat.Duhul minciunii si al neascultarii si-a inceput domnia pe pamant unde avea sa-l faca rob pe om.
Dumnezeu, Duhul Adevarului, iubindu-l pe om nespus,l-a ajutat sa-si descopere unelte si idei ca sa-i usureze si sa-i infrumuseteze viata (tehnica, stiinta - medicina, cultura - arta...). Omul, vazandu-se cat de destept si talentat a devenit a uitat de Dumnezeu.
Si iata ca stiinta / medicina, tehnica au intrat in contradictie cu Dumnezeu. Ce nevoie mai am de Dumnezeu? Avem psihologi ca sa ne vindece bolile sufletesti(absenta lui Dumnezeu din suflet). Avem medici fiziologi care ne vindeca bolile trupesti(efectele pacatului in noi)....
Avem ingineri care ne rezolva problemele de confort / comoditate(dragostea de osteneala a disparut), etc.
Stiinta / medicina, tehnica sau arta care-l neaga, il refuza sau alunga pe Hristos Dumnezeu distruge harul binefacator care le-ar fi implinit...
Regele psihologiei Freud l-a alungat cu totul pe Dumnezeu din procesul vindecarii bolilor sufletului si l-a implicat taman pe cel care a produs boala!
Concluzia mea este ca unde lipseste Hristos isi face loc dezbinarea, contradictia.

Imi doresc foarte tare sa aflu pareri, idei sau lamuriri cu privire la aceste lucruri desi recunosc ca puterea mea de intelegere este destul de limitata. Am incercat sa citesc articole sau carti in care se dezbat astfel de idei, insa profunzimea m-a eliminat din grupul cititorilor.

Doamne ajuta!

În prealabil postat de ioan cezar

Da, da, subscriu.
Personal am o mare problema in legatura cu raportul Psihologie-Teologie. Spun cu amaraciune doar atat: de o suta de ani exista oameni in ambele domenii care arunca cu pietre... Nu-i vorba, sa aprofundezi legatura e treaba grea (au inceput sa o faca mai serios preoti greci, rusi, americani care sunt si psihologi sau psihiatri - de pilda Avdeev, bine primit de publicul romanesc si de Patriarhie.). Dar nu imposibila! Nitica bunavointa...

păi dinspre teologie înspre psihologie nu cred că e așa greu....adică eu unul, departe fiind de a fi cine știe ce trăitor autentic, atunci când am parcurs manualul de introducere în psihologie al lui Zlate, făcând abstracție de conceptele pretențioase și prost definite, am avut senzația că citesc nelămuririle existențiale ale unui elev de liceu...nu spun asta spre denigrarea autorului, Dumnezeu să-l odihnească, ci pt a sublinia ideea că dacă mie mi-a fost ușor să observ ce anume de acolo are putere explicativă și ce nu, cu atât mai mult unui om de duh îi va fi ușor sa ia tot ce are bun o știință ca psihologia sau sociologia și să îi articuleze teoriile explicative care stau în picioare conform principiilor duhovnicești...dealtfel sociologul Ilie Bădescu a realizat treaba asta cu succes prin opera sa ”Noologia”.....nu vreau să simplific prea mult problema...realizez că odată cu tratarea unor probleme mai spinoase pot interveni dificultăți...dar cred că aceasta se întâmplă mai ales din pricina stării noastre duhovnicești proaste care ne face să ne învârtim în jurul cozii în demersurile noastre gnoseologice indiferent câtă teorie am asimilat în prealabil.

[heorhe]

În prealabil postat de VladCat

păi dinspre teologie înspre psihologie nu cred că e așa greu....adică eu unul, departe fiind de a fi cine știe ce trăitor autentic, atunci când am parcurs manualul de introducere în psihologie al lui Zlate, făcând abstracție de conceptele pretențioase și prost definite, am avut senzația că citesc nelămuririle existențiale ale unui elev de liceu...nu spun asta spre denigrarea autorului, Dumnezeu să-l odihnească, ci pt a sublinia ideea că dacă mie mi-a fost ușor să observ ce anume de acolo are putere explicativă și ce nu, cu atât mai mult unui om de duh îi va fi ușor sa ia tot ce are bun o știință ca psihologia sau sociologia și să îi articuleze teoriile explicative care stau în picioare conform principiilor duhovnicești...dealtfel sociologul Ilie Bădescu a realizat treaba asta cu succes prin opera sa ”Noologia”.....nu vreau să simplific prea mult problema...realizez că odată cu tratarea unor probleme mai spinoase pot interveni dificultăți...dar cred că aceasta se întâmplă mai ales din pricina stării noastre duhovnicești proaste care ne face să ne învârtim în jurul cozii în demersurile noastre gnoseologice indiferent câtă teorie am asimilat în prealabil.

Cat adevar.