Autosugestia ortodox sau neortodox ?

[clementia]

În prealabil postat de irodion

Dupa parerea mea, ca unul ce am practicat si autosugestia in periplul meu spiritual, este doar o metoda de anestezie. Nu ajuta decat sa uiti putin problemele, sa le mai distantezi de tine, in nici un caz sa le rezolvi. Autosugestia nu are puterea de a solutiona nelinistile, durerile, problemele de nici un fel. La ce ar putea ajuta?
Am o intrebare: ce anume credeti ca ati putea obtine prin autosugestie?
Si ca sa raspund si eu la intrebarea pusa de autorul topicului, da, este neortodoxa ca metoda. Gandirea pozitiva nu este echivalenta cu autosugestia. A gandi pozitiv este o virtute as putea spune, inseamna sa ai nadejde, ceea ce Dumnezeu chiar cere de la noi. Autosugestia lucreaza cu afirmatii si repetitii ale afirmatiilor pana cand acestea intra insubconstient. Este foarte diferita de o gandire pozitiva naturala, fireasca.

Doamne ajuta!

"ce anume credeti ca ati putea obtine prin autosugestie?" -sa spunem ca in perioada aceasta trec printr-o astenie de primavara care ma sleieste de puteri deja de mai multe saptamani; m-am spovedit , m-am impartasit dar starea aceasta de oboseala continua sa persiste; am ajuns la medic, doamna doctor mi-a mi-a recomandat aceasta carte. Sloganul "cu fiecare zi care trece ma simt din ce in ce mai bine.." ar avea rolul prin repetitie sa-mi inoculeze in subconstient ideea ca nu ma simt rau. Oamenii au tendinta si este adevarat ce scrie autorul ca atunci cand au o problema sa se gandeasca mereu la ea si alimentand-o cu ganduri negative sa o ajute sa persiste; pe cand faptul de a respinge astfel de ganduri ba chiar inlocuidu-le cu altele pozitive ,in limbajul uzual s-ar numi "a ridica moralul cuiva"ar avea rolul de a ajuta sa treci peste anumite obstacole.
Toti facem asta , este adevarat? Vi s-a intamplat vreodata ca unui prieten , mama, copil sa-i fie rau iar dumneavoastra sa-i spuneti hai ca nu e asa rau, trece; ce ati facut de fapt ? ati incercati sa-i sugerati ca e mai bine. Despre autosugestia prin gandirea pozitiva este vorba in carte.
Nu incerc sa va conving ca este corect ci incerc sa va explic doar despre ce este vorba .

"A gandi pozitiv este o virtute as putea spune, inseamna sa ai nadejde"
o virtute oare nu poate fii cultivata? este o intrebare nicidecum o ironie

"Este foarte diferita de o gandire pozitiva naturala, fireasca."
Ma gandesc ..oare in pacatele mele nu mi-am cultivat eu o gandire negativa nefireasca. Ptr ca trebuie sa recunosc , ma reprezinta.
Oricum cuvantul "nadejde" scris de tine mi-a dat putin de gandit.

[clementia]

Asadar, sa inteleg ca sunt cursuri speciale pentru autosugestie ... Abia acum imi lamuresc anumite aspecte. Aveam un elev ("de familie buna", vorba lui Caragiale - tatal parlamentar, mama - casnica). Mama lui imi spunea mereu ca se duce cu baiatul la cursuri "Sylva" ca sa-i intareasca gandirea pozitiva. Nu dadeam importanta povestilor ei, pentru ca in majoritate erau chestii snobist-elitiste. Insa observasem ca baiatul este un "produs" paradoxal: dotat cu inteligenta de la natura, se arata superficial in activitatile de la scoala. Era un amestec ciudat pentru mine. Stiam ca e capabil, dar nu depunea niciun efort sa ajunga la rezultatele dorite. Ii explicam si mamei lui acest contrast ciudat, si se arata destul de sifonata: "el gandeste pozitiv si stie ca va reusi , chiar daca aveti alta parere".
Acum , citind postarile tale, imi dau seama ca sunt "scoli" speciale de manipulare care te fac sa crezi ca functioneaza autosugestia, fara sa constientizezi ca este o modalitate de a te minti singur, iar si mai periculos inca, de a ajunge sa nu mai ai discernamant (adica dreapta masura, in limbajul parintilor ortodoxiei).

Da , asta am inteles si eu din cateva randuri citite (pe internet) dintr-o alta carte recomandata de doamna doctor "Metoda Jose Silva" in care vorbeste de acele cursuri ;dar ce am mai prins eu spicuind , amintea de niste stari alfa si energii !! care imediat mi-au dat de gandit si pe care am refuzat sa le accept stiind ca biserica noastra nu le accepta ca fiind metode crestine practicile sau credinta in energii de orice forma care nu au legatura cu mantuire prin Domnul Isus Hristos.

[irodion]

În prealabil postat de clementia

"ce anume credeti ca ati putea obtine prin autosugestie?" -sa spunem ca in perioada aceasta trec printr-o astenie de primavara care ma sleieste de puteri deja de mai multe saptamani; m-am spovedit , m-am impartasit dar starea aceasta de oboseala continua sa persiste; am ajuns la medic, doamna doctor mi-a mi-a recomandat aceasta carte. Sloganul "cu fiecare zi care trece ma simt din ce in ce mai bine.." ar avea rolul prin repetitie sa-mi inoculeze in subconstient ideea ca nu ma simt rau. Oamenii au tendinta si este adevarat ce scrie autorul ca atunci cand au o problema sa se gandeasca mereu la ea si alimentand-o cu ganduri negative sa o ajute sa persiste; pe cand faptul de a respinge astfel de ganduri ba chiar inlocuidu-le cu altele pozitive ,in limbajul uzual s-ar numi "a ridica moralul cuiva"ar avea rolul de a ajuta sa treci peste anumite obstacole.
Toti facem asta , este adevarat? Vi s-a intamplat vreodata ca unui prieten , mama, copil sa-i fie rau iar dumneavoastra sa-i spuneti hai ca nu e asa rau, trece; ce ati facut de fapt ? ati incercati sa-i sugerati ca e mai bine. Despre autosugestia prin gandirea pozitiva este vorba in carte.
Nu incerc sa va conving ca este corect ci incerc sa va explic doar despre ce este vorba .

"A gandi pozitiv este o virtute as putea spune, inseamna sa ai nadejde"
o virtute oare nu poate fii cultivata? este o intrebare nicidecum o ironie

"Este foarte diferita de o gandire pozitiva naturala, fireasca."
Ma gandesc ..oare in pacatele mele nu mi-am cultivat eu o gandire negativa nefireasca. Ptr ca trebuie sa recunosc , ma reprezinta.
Oricum cuvantul "nadejde" scris de tine mi-a dat putin de gandit.

In general asa este, toti incercam sa obtinem o stare de pace sufleteasca, pana la urma, in esenta la asta se reduc toate eforturile omului indiferent de unde incepe lupta lui. Sa zicem ca lupta incepe pentru confort, sanatate, putere sau orice altceva. Intr-un final dupa ce epuizeaza tot ce este de epuizat (prin reducere la absurd, sa presupunem ca cineva reuseste sa obtina toate avantajele lumii materiale si sanatate si putere pe deasupra) va fi ros de nemultumire ca de un vierme neadormit, neobtinand automat si pacea, linistea prin aceste castiguri.

Iarta-mi introducerea prea lunga, vroiam sa scap de toti factorii care impiedica un om sa isi doreasca din start pacea sufleteasca. E... si aici incepe razboiul... Eu am inteles greu ca toate metodele, inclusiv cele oferite de vastele progrese ale psihologiei, nu sunt decat tot niste amanari. Nici o metoda pare sa nu aiba efect decat pe durata scurta. Asadar trebuie umblat in alta parte.... trebuie cautat ceva care sa atinga esenta sufletului.

Exista niste psihologi ortodocsi care s-au ocupat de subiect, unul dintre ei este Dmitri Avdeev. Am si eu vreo cinci carti scrise de el, trateaza foarte interesant subiectul depresiei.
Ca sa mai fac o paranteza, iti spun ca am incercat si metoda silva, si analiza tranzactionala si programarea neurolingvistica si mi-am dat seama ca sunt exact ca niste jocuri pe calculator, te prind in hora lor pana epuizezi toate nivelurile apoi iti piere pofta sa te joci, totul e previzibil si problema ta ramane nerezolvata, depresia si inclinarea spre negativ a noastra ramane. Ramane! Asta pana cand ne hotaram sa nu ne mai opunem ei, si de aici incepe alt razboi. Duhovnicul meu mi-a spus ca nimic nu se poate fara lupta, fara razboi, fara cruce. Maica Domnului o fi fost oare lipsita de durere? de griji? de suferinta? Niciodata nu am inteles prea profund durerea ei, nu am stiut sa ma apropii nici cu gandul de suferinta ei, dar cred, cu mintea mea limitata ca a fost mai mare decat orice durere omeneasca, si ea prin smerenie a acceptat tot, "Iata roaba Ta!" Sunt eu in stare sa accept o astfel de atitudine in situatiile mele de criza? Greu de spus. Eu ce fac? fug de cruce! ma rog cand mi-e greu sa imi ia Dumnezeu greutatea! Asta nu e atitudine crestina. Este frica de raspundere, frica de cruce. As vrea sa pot mai mult.... sa pot iesi din fricile mele si alte metode decat rugaciunea nu cunosc. In rugaciune, sufletul meu este mangaiat, dar rugaciunea nu este o stare permanenta si frica, nelinistea, grijile... pun iar stapanire pe mine. Ce e de facut? Rugaciune mai deasa si mai adanca, mai constienta.

Iti recomand filmuletele staretului Tadei, el este de referinta din tot ce am citit (are si doua carti scoase la noi) pentru gandirea pozitiva. Pentru mine e ca un balsam sufletesc, asculta-l... sa vezi ce frumos vorbeste din suflet, din pacea inimii lui ne da si noua.

Doamne ajuta!

http://www.youtube.com/watch?v=tv4tNqRIMl8

sunt 6 parti, sper sa te lamureasca despre ce inseamna gandire pozitiva in ortodoxie, e gandire sanatoasa nu amestecatura de mantre pentru spalare de creier (spun asta cu tristete, ca unul ce este in cunostinta de cauza, ca unul ce am gustat din roadele nesanatoase ale diverselor metode... dar poate alta data o sa mai povestesc, daca va mai fi cazul)