Vorbirea in limbi la penticostali...

[Adriana3]

În prealabil postat de Miha-anca

Nu prea inteleg de ce "trebuie" sa spui ca apartii unei Biserici, daca tii de ea doar in mod formal, sau poate nici macar formal...
Iarta-ma ca iti spun acest lucru, dar ar fi bine sa nu mai dai explicatii despre BO, atata timp cat spui lucruri eronate, chiar daca tie iti par corecte. Ti-ai face un serviciu in primul rand tie, caci stii ca vom da socoteala de fiecare cuvant pe care il spunem. Ori, atata timp cat tu privesti BO prin ochi catolici sau neo-protestanti, nu vei ajunge sa intelegi invatatura Bisericii Ortodoxe; dovada ceea ce scrii cu multa neintelegere despre Pateric.

In alta ordine de idei, Papa a existat si in lumea ortodoxa: de ex. la Alexandria in vremea Sf. Ioan Gura de Aur era papa Teofil.

Am ajuns sa nu mai inteleg motivatia celor, care scriu inexactitati la adresa BO. La ce bun?!? Un ortodox trebuie sa cunoasca in primul rand invatatura Bisericii Ortodoxe. Daca nu intelege ceva, poate cauta un raspuns acolo unde STIE ca poate primi un raspuns corect.
Nu e nimeni obligat sa fie ortodox; dar daca tot isi zice ortodox, atunci sa incerce sa devina ortodox; nu sa incerce sa schimbe Ortodoxia dupa bunul lui plac, caci aceasta este o metoda falimentara. Diavolul râde de noi si numai daca in graba facem crucea stramb...
Fie ca Invierea Domnului sa ne lumineze pe toti.

Miha,

Eu le-am explicat despre Biserica greco-ortodoxa care este formata din Biserici autocefale ce au Patriarh si nu Papa. Dupa care le-am explicat diferenta dogmatica care exista intre greco-ortodocsi si ortodocsii copti. Eu stiam ca Patriarhul coptilor a mai fost numit si Papa, este si cazul Papei Teofil. In orice caz, nici un Papa ortodox copt sau nu, si nici un Patriarh nu a fost vreodata capul tuturor bisericilor ortodoxe asa cum este la catolici, asa ca nu vad de ce ma acuzi ca as fi raspuns gresit.

Sau poate prin greseala te-ai referit la Pateric? Deci tu vrei sa spui ca exista crestini care se roaga Domnului si pot crede ca Domnul se tine de naluciri si magari morti, crestini care pot crede ca Domnul poate indemna la ucidere si care pot crede ca Domnul risipeste mintea omului cu informatii nefolositoare nimanui despre ce fac altii si despre viitorul lor (cum le place oamenilor sa stea la barfa unul despre altul)? Prin "greseala" vrei sa spui ca si tu ai fi putut fi inselata in acelasi mod? In cazul asta trebuie lucrat mai mult la cunoasterea lui Dumnezeu, acolo-i hiba.

Si daca tot zici ca intreb unde nu trebuie, hai sa mai iti spun o istorioara de acest gen din Vietile Sfintilor, pentru ca mi-au placut foarte mult sa le citesc pana am dat si peste tot felul de enormitati ca cea pe care o sa o scriu acum. Intr-una din vietile sfintilor vroiau sa arate cum un sfant si-a vazut mama in Iad iar ceea ce m-a socat a fost modul urat in care Sfantul vorbea despre mama sa. Pe acea vreme eram inca obisnuita sa nu vorbesc urat de nimeni si nimanui (obicei pierdut de cand am devenit ortodoxa, si de care sper sa scap pana la urma) si ca atare, am fost si mai socata sa vad ca vorbea atat de urat de chiar mama sa. Asa ca m-am dus la duhovnic sa il intreb cum este posibil asa ceva cand una din cele 10 porunci este tocmai cinstirea parintilor. Cum poate cineva sa vorbeasca atat de urat de mama sa si sa fie considerat sfant? Duhovnicul mi-a zis sa nu mai citesc tot felul de astfel de carti pentru ca sunt multe neadevaruri acolo. Am fost foarte revoltata intrebandu-l de ce in cazul asta ei vand astfel de carti in biserica pentru ca din biserica am cumparat cartea si nici nu aveam bani de aruncat aiurea, numai eu stiam cat efort faceam ca sa pun deoparte banuti pentru astfel de carti. Ca sa ma mai imbuneze, mi-a zis sa imi cumpar Catehismul ortodox si mi-a indicat un magazin specializat de carti ortodoxe. Era pentru prima oara ca auzeam acest cuvant desi de ani de zile mergeam la Spovedanie si ma uitam si eu la cartile care erau vandute in Biserica. Catehismul pe care l-am citit atunci m-a incantat pe loc, si am exclamat ca aceea era adevarata ortodoxie, si nu prea intelegeam de ce nu se vorbea deloc despre acea carte si mai ales de ce nu se vindea in biserici. Eram atat de entuziasmata ca am incput sa ii spun unui vecin Reformat ungur de cat de minunat este Catehismul si vroiam sa ii citesc din el ca sa se convinga. Cat de naiva eram atunci! Zambind, mi-a zis ca fiecare biserica are catehismul ei, si ca el il are pe tatal sau pastor asa ca cunoaste foarte bine catehismul lor. Eu tot incercam sa ii spun ca atat de minunat ca cel ortodox pe care l-am citit eu, nu poate fi. El continua sa zambeasca si nu se lasa convins. Ani mai tarziu, cand am reluat lectura catehismului ortodox, de data asta de pe site-ul Patriarhiei si am vazut treaba cu lauzele, m-am intrebat daca oare scria si in cel pe care il aveam in urma cu ani de zile pentru ca asa ceva nu imi aminteam sa fi citit vreodata, si asa mi-am dat seama ca ceea ce ma fascinase atat de mult la catehism era invatatura despre Dumnezeu. Desi il citisem pe tot si era o carte destul de mare si groasa, ceea ce mi-a ramas imprimat in minte la timpul respectiv a fost invatatura despre Dumnezeu. Era atat de frumoasa! Numai citind simteam cat de bun si minunat este Dumnezeu! Pacat ca apoi Biserica ortodoxa romaneasca, cu predicile ei centrate adeseori pe diavol, a facut sa se estompeze toata acea frumusete pe care am redescoperit-o, in parte, in Biserica catolica unde predicile sunt centrate pe Iisus. Si apropos de centrarea atentiei pe diavol din bisericile si invataturile de la noi, m-am plans, acum vreun an, de situatia asta de la noi, duhovnicului grec, si stii ce mi-a raspuns? Ca nu trebuie deloc sa ne gandim la diavol sau sa ii acordam atentie in vreun fel. Sa stim ca exista dar atata tot, sa il lasam deoparte si sa nu ii dam nici un fel de atentie prin gandurile noastre. Exact cum ma gandeam si eu. Si de fapt ortodoxia mea cam era ceea de care imi vorbea grecul, si ce vorbea grecul era cam ce vazusem si pe la catolici.
Apoi preotul de la Biserica ruseasca face niste omelii superbe despre iubirea lui Dumnezeu, exact ca si catolicii, numai in jurul acestei iubiri dumnezeiesti este construit mereu discursul sau fara nici o mentiune la cel rau.

Cand va aud pe voi insa, tot cu diavolul pe buze, imi aduc aminte de cosmarul trait in biserica la noi, tot cu diavolul peste tot, si desi vad pe net ca si la noi au inceput sa se faca predici foarte frumoase, cu adevarat ortodoxe, stau si ma intreb: voi de care Ortodoxie tot vorbiti de fapt? Ca va vad cu ochii atintiti tot spre necuratul in loc sa fie tinta pe Hristos.

Sa ne lumineze Invierea Domnului pe toti pentru ca la El trebuie sa fim mereu atenti!

Paste Fericit!

În prealabil postat de Adriana3

Cand va aud pe voi insa, tot cu diavolul pe buze, imi aduc aminte de cosmarul trait in biserica la noi, tot cu diavolul peste tot, si desi vad pe net ca si la noi au inceput sa se faca predici foarte frumoase, cu adevarat ortodoxe, stau si ma intreb: voi de care Ortodoxie tot vorbiti de fapt? Ca va vad cu ochii atintiti tot spre necuratul in loc sa fie tinta pe Hristos.

Sa ne lumineze Invierea Domnului pe toti pentru ca la El trebuie sa fim mereu atenti!

Paste Fericit!

Adriana, pentru tine cunoasterea adversarului nu e importanta? Sau "rezolvi" problema ocolind subiectul?
In cazul in care te intereseaza in ce fel ii lupta diavolii pe oameni in general si pe crestini in special, iti recomand o carte de curand aparuta la Editura Humanitas: "Testamentul lui Solomon". Citind cartea te vei lamuri asupra multor lucruri.
Diavolul este viclean si in stare de toate relele, dar in fata lui Dumnezeu, sau a oamenilor care au harul de la Dumnezeu, acesta spune adevarul, fortat fiind de puterea lui Dumnezeu, nu de buna voie.

[Adriana3]

În prealabil postat de Miha-anca

Adriana, pentru tine cunoasterea adversarului nu e importanta? Sau "rezolvi" problema ocolind subiectul?
In cazul in care te intereseaza in ce fel ii lupta diavolii pe oameni in general si pe crestini in special, iti recomand o carte de curand aparuta la Editura Humanitas: "Testamentul lui Solomon". Citind cartea te vei lamuri asupra multor lucruri.
Diavolul este viclean si in stare de toate relele, dar in fata lui Dumnezeu, sau a oamenilor care au harul de la Dumnezeu, acesta spune adevarul, fortat fiind de puterea lui Dumnezeu, nu de buna voie.

De data asta ai pus punctul pe "i", diavolul doar daca este fortat spune adevarul, nu stand la taclale cu omul. In timpul unei exorcizari de exemplu poate fi fortat sa spuna adevarul, asa cum apare si in Biblie. Cine insa sta de bunavoie la taclale cu diavolul si ii pune intrebari ca si cum ar fi detinatorul adevarului, nu poate afla decat minciuni.
Ceea ce observ eu este faptul ca voi pe toate le cam amestecati, nu faceti diferenta intre manifestarea diavolului si cea a lui Dumnezeu, intre ceea ce face diavolul de buna voie ca sa insele si ce face atunci cand este fortat prin puterea lui Iisus manifestata in cei care il au pe Domnul cu ei, la voi toate pot veni si de la diavol si de la Dumnezeu fara sa puteti distinge una de alta, si la fel pentru voi diavolul inseala nu numai spunand minciuni dar inseala si cu adevaruri spuse de bunavoie tocmai cu scopul de a insela. Pe toate le amestecati si de aceea nu va dati seama cat de evidenta este inselarea diavolului. In nici una din pildele pe care le-am citit nu am gasit ceva care sa poata intr-adevar insela pe un crestin care il cunoaste pe Dumnezeu, intotdeauna mi-a fost clar unde a fost diavolul si unde nu, si mi-a fost confirmat mereu de deznodamantul povestilor, insa vad ca pentru voi este totul atat de confuz si ati avea si voi nevoie de un Avva care sa va lamureasca cand este diavolul si cand nu. Asta doar pentru ca Avva il cunoaste pe Dumnezeu si voi nu. Adevarul este Iisus Hristos, iar tot ceea ce este opus lui Hristos este adversarul. Cunoscandu-l pe Hristos cunosti implicit si adversarul pentru ca acest adversar este exact opusul lui Hristos. Cand insa Hristos nu este cunoscut, pai nu-i de mirare ca nici adversarul nu il cunoasteti ci faceti un intreg amalgam.

În prealabil postat de Adriana3

De data asta ai pus punctul pe "i", diavolul doar daca este fortat spune adevarul, nu stand la taclale cu omul. In timpul unei exorcizari de exemplu poate fi fortat sa spuna adevarul, asa cum apare si in Biblie. Cine insa sta de bunavoie la taclale cu diavolul si ii pune intrebari ca si cum ar fi detinatorul adevarului, nu poate afla decat minciuni.
Ceea ce observ eu este faptul ca voi pe toate le cam amestecati, nu faceti diferenta intre manifestarea diavolului si cea a lui Dumnezeu, intre ceea ce face diavolul de buna voie ca sa insele si ce face atunci cand este fortat prin puterea lui Iisus manifestata in cei care il au pe Domnul cu ei, la voi toate pot veni si de la diavol si de la Dumnezeu fara sa puteti distinge una de alta, si la fel pentru voi diavolul inseala nu numai spunand minciuni dar inseala si cu adevaruri spuse de bunavoie tocmai cu scopul de a insela. Pe toate le amestecati si de aceea nu va dati seama cat de evidenta este inselarea diavolului. In nici una din pildele pe care le-am citit nu am gasit ceva care sa poata intr-adevar insela pe un crestin care il cunoaste pe Dumnezeu, intotdeauna mi-a fost clar unde a fost diavolul si unde nu, si mi-a fost confirmat mereu de deznodamantul povestilor, insa vad ca pentru voi este totul atat de confuz si ati avea si voi nevoie de un Avva care sa va lamureasca cand este diavolul si cand nu. Asta doar pentru ca Avva il cunoaste pe Dumnezeu si voi nu. Adevarul este Iisus Hristos, iar tot ceea ce este opus lui Hristos este adversarul. Cunoscandu-l pe Hristos cunosti implicit si adversarul pentru ca acest adversar este exact opusul lui Hristos. Cand insa Hristos nu este cunoscut, pai nu-i de mirare ca nici adversarul nu il cunoasteti ci faceti un intreg amalgam.

Iarta-ma ca iti spun, dar manifesti cam multa mandrie, draga mea.
Din cele spuse inteleg ca le stii pe toate si nu mai ai nimic de invatat. Desi spui acest lucru, nu l-am constatat citindu-ti postarile. Fara smerenie nimeni nu poate patrunde cu adevarat Intelepciunea lui Dumnezeu. Sa ne smerim cu totii!

[Adriana3]

În prealabil postat de Miha-anca

Iarta-ma ca iti spun, dar manifesti cam multa mandrie, draga mea.
Din cele spuse inteleg ca le stii pe toate si nu mai ai nimic de invatat. Desi spui acest lucru, nu l-am constatat citindu-ti postarile. Fara smerenie nimeni nu poate patrunde cu adevarat Intelepciunea lui Dumnezeu. Sa ne smerim cu totii!

Miha-Anca, eu iti spun ceva concret, faptul ca nici o povestioara din cele scrise in Pateric, Limonariu si vietile sfintilor nu a putut sa ma pacaleasca si sa ma faca sa cred ca ceva care era de la diavol ar fi fost de la Dumnezeu. Acestea sunt fapte, nu mandrie.

Iisus era smerit, si totusi nu avea nimic de invatat, ci stia totul de la Tatal. Si nici diavolul nu l-a putut insela tocmai pentru ca Iisus il cunostea pe Tatal. Iata ca smerenia nu este anulata de faptul de a sti. Si asta pentru simplul fapt ca smerenie nu inseamna sa te declari prost si nestiutor atunci cand stii, ci inseamna exact dimpotriva, sa stii care este vointa Tatalui si sa faci aceasta vointa. Aceasta a fost smerenia lui Iisus si aceasta a fost si smerenia Sfintei Fecioare, sa recunoasca vointa Tatalui Ceresc si sa o faca pe ea. Iar noua ne-a zis Iisus ca daca il vedem pe El, il vedem pe Tatal, daca ascultam ce ne zice El, iata ca stim ce ne cere Tatal iar smerenia este ca apoi sa facem ceea ce Tatal ne cere. Daca insa voi sunteti nestiutori si nici macar nu distingeti lucrarea Tatalui de cea a diavolului, cum atunci puteti fi smeriti, adica cum puteti sa faceti voia Tatalui asa cum a facut-o Iisus? Ortodoxia are multe invataturi gresite despre smerenie si mandrie pentru simplul fapt ca nu iau invataturile de la Iisus ci fiecare invata dupa mintea proprie. Cine insa invata de la Iisus, nu poate sa invete ceva gresit. Singurul lucru de care imi pare rau este ca nu am facut asa de la inceput, as fi evitat tot felul de greseli facute in viata din cauza invataturilor omenesti.

În prealabil postat de Adriana3

Miha-Anca, eu iti spun ceva concret, faptul ca nici o povestioara din cele scrise in Pateric, Limonariu si vietile sfintilor nu a putut sa ma pacaleasca si sa ma faca sa cred ca ceva care era de la diavol ar fi fost de la Dumnezeu. Acestea sunt fapte, nu mandrie.

Iisus era smerit, si totusi nu avea nimic de invatat, ci stia totul de la Tatal. Si nici diavolul nu l-a putut insela tocmai pentru ca Iisus il cunostea pe Tatal. Iata ca smerenia nu este anulata de faptul de a sti. Si asta pentru simplul fapt ca smerenie nu inseamna sa te declari prost si nestiutor atunci cand stii, ci inseamna exact dimpotriva, sa stii care este vointa Tatalui si sa faci aceasta vointa. Aceasta a fost smerenia lui Iisus si aceasta a fost si smerenia Sfintei Fecioare, sa recunoasca vointa Tatalui Ceresc si sa o faca pe ea. Iar noua ne-a zis Iisus ca daca il vedem pe El, il vedem pe Tatal, daca ascultam ce ne zice El, iata ca stim ce ne cere Tatal iar smerenia este ca apoi sa facem ceea ce Tatal ne cere. Daca insa voi sunteti nestiutori si nici macar nu distingeti lucrarea Tatalui de cea a diavolului, cum atunci puteti fi smeriti, adica cum puteti sa faceti voia Tatalui asa cum a facut-o Iisus? Ortodoxia are multe invataturi gresite despre smerenie si mandrie pentru simplul fapt ca nu iau invataturile de la Iisus ci fiecare invata dupa mintea proprie. Cine insa invata de la Iisus, nu poate sa invete ceva gresit. Singurul lucru de care imi pare rau este ca nu am facut asa de la inceput, as fi evitat tot felul de greseli facute in viata din cauza invataturilor omenesti.

Daca Patericul pe tine te induce in eroare, nu mai am nici un comentariu.
Faptul ca afirmi ca Ortodoxia are multe invataturi gresite, arata ca de fapt nu le-ai inteles, nimic altceva.

[Adriana3]

În prealabil postat de Miha-anca

Daca Patericul pe tine te induce in eroare, nu mai am nici un comentariu.
Faptul ca afirmi ca Ortodoxia are multe invataturi gresite, arata ca de fapt nu le-ai inteles, nimic altceva.

Miha Anca,

Si in ceea ce te priveste incep sa ma intreb daca este rea vointa pentru ca eu am scris:

"eu iti spun ceva concret, faptul ca nici o povestioara din cele scrise in Pateric, Limonariu si vietile sfintilor nu a putut sa ma pacaleasca si sa ma faca sa cred ca ceva care era de la diavol ar fi fost de la Dumnezeu."

in timp ce tu scrii:
"Daca Patericul pe tine te induce in eroare, nu mai am nici un comentariu. "

Deci tu ai scris exact pe dos, si nu mai este vorba aici de a intelege ceva pe dos caci este scris negru pe alb. Asa ca acum imi pun intrebarea daca esti rau intentionata motiv pentru care este ultima oara ca iti raspund, daca continui in acelasi duh al inversarii sensului cuvintelor care ti se spun.

Dupa cum vezi mai sus, slava Domnului ca Patericul nu a reusit sa ma pacaleasca, pentru mine era evident inainte de sfarsitul povestioarelor unde era diavolul si unde nu.

Cat despre invataturile gresite din Ortodoxie ai dreptate, nu in Ortodoxie se afla greselile ci in pseudo-Ortodoxia care este data drept Ortodoxie de voi si de altii ca voi care sunt convinsi ca ii citeaza pe sfinti dar de fapt inversati si sensul cuvintelor scrise negru pe alb, ce sa mai vorbim de altele scrise printre randuri.

Dupa cum vezi chiar duhovnicul pe care l-am avut mi-a zis sa nu mai citesc povestioarele pe care voi le dati cu titlu de adevar tocmai pentru ca este o gramada de neadevar in ele. Oricum, cele din Pateric nu m-au pacalit, ci eu vorbeam de invatatura gresita a pseudo-Ortodoxiei despre smerenie, acea invatatura conform careia trebuie sa faci pe nestiutorul chiar si atunci cand stii ca sa nu cumva sa pari mandru. Adevarata Ortodoxie insa zice ca cei care stiu, sunt lumina lumii si sarea pamantului, si nicidecum nu trebuie sa se tina lumina sub oboroc ci dimpotriva, din ea invata si ceilalti. Pseudo-Ortodoxia, la o astfel de afirmatie spune "mandrie" ca doar nu esti tu mai presus de sfinti, contrazicandu-L pe Domnul atat in cuvintele pe care le-a zis cat si in faptele facute pentru ca Domnul era smerit insa asta nu insemna nici sa taca si nici sa aiba goluri in cunoastere, ci smerenia Lui era faptul ca nu vorbea de la sine ci din cele invatate de la Tatal, si pe acelea le facea. Deci omul mandru este cel care vorbeste de la el, omul smerit este cel care vorbeste de la Dumnezeu Tatal si face ceea ce Tatal ii spune. Iar pentru a sti ce spune Tatal, trebuie sa ne uitam la ceea ce a spus Iisus, pentru ca Iisus a zis ca daca il vedem pe El, il vedem pe Tatal. Aceasta este smerenia. Si la fel a fost si smerenia Sfintei Fecioare, ea nu a constat in faptul de a-si spune: "vai sunt prea pacatoasa si nestiutoare, asa ca de unde sa stiu daca ingerul este cu adevarat de la Dumnezeu, hai mai bine sa ii intreb pe cei mai mari ca mine, pe preoti si prooroci", ci dimpotriva, smerenia Sfintei Fecioare a fost sa recunoasca faptul ca ingerul venea de la Dumnezeu, sa recunoasca voia Tatalui transmisa prin inger si sa o faca pe ea. Aceasta este adevarata Ortodoxie, in timp ce invataturile voastre despre smerenie, adica sa se prefaca omul ca nu stie nimic de la Domnul ca nu cumva sa para mandru si mai presus de sfinti, este o aiureala pentru ca Evanghelia ne-a fost lasata tocmai ca sa nu mai putem zice ca nu am stiut. Dar va inteleg ca pentru voi ramane un mare mister din moment ce nici un cuvant scris negru pe alb, ca mai sus, nu il luati ca atare ci ii puneti in fata o negatie care nu exista in original. Si daca tot va ascundeti dupa sfinti, pai daca sfintii ar fi procedat conform definitiei voastre pentru smerenie, pai nu ati mai fi avut acum voi ce invataturi sa cititi de la ei pentru ca niciunul nu a zis: "stai asa ca eu sunt sfant, deci eu pot vorbi ca sa ii invat si pe altii." Nici pomeneala de asa ceva! Fiecare vorbea din plinatatea inimii sale fara sa isi puna problema ca nu ar avea smerenie si fara sa isi puna problema ca poate ar intelege aiurea cele spuse in Evanghelie, ba chiar isi permiteau sa isi dea cu parerea unde este erezie si unde nu. Iar acest curaj si ravna pentru Domnul i-a facut sfinti si nicidecum vreo infailibilitate absoluta in cele ce au spus.