Vorbirea in limbi la penticostali...

[Adriana3]

În prealabil postat de Miha-anca

Nu prea inteleg de ce "trebuie" sa spui ca apartii unei Biserici, daca tii de ea doar in mod formal, sau poate nici macar formal...
Iarta-ma ca iti spun acest lucru, dar ar fi bine sa nu mai dai explicatii despre BO, atata timp cat spui lucruri eronate, chiar daca tie iti par corecte. Ti-ai face un serviciu in primul rand tie, caci stii ca vom da socoteala de fiecare cuvant pe care il spunem. Ori, atata timp cat tu privesti BO prin ochi catolici sau neo-protestanti, nu vei ajunge sa intelegi invatatura Bisericii Ortodoxe; dovada ceea ce scrii cu multa neintelegere despre Pateric.

In alta ordine de idei, Papa a existat si in lumea ortodoxa: de ex. la Alexandria in vremea Sf. Ioan Gura de Aur era papa Teofil.

Am ajuns sa nu mai inteleg motivatia celor, care scriu inexactitati la adresa BO. La ce bun?!? Un ortodox trebuie sa cunoasca in primul rand invatatura Bisericii Ortodoxe. Daca nu intelege ceva, poate cauta un raspuns acolo unde STIE ca poate primi un raspuns corect.
Nu e nimeni obligat sa fie ortodox; dar daca tot isi zice ortodox, atunci sa incerce sa devina ortodox; nu sa incerce sa schimbe Ortodoxia dupa bunul lui plac, caci aceasta este o metoda falimentara. Diavolul râde de noi si numai daca in graba facem crucea stramb...
Fie ca Invierea Domnului sa ne lumineze pe toti.

Miha,

Eu le-am explicat despre Biserica greco-ortodoxa care este formata din Biserici autocefale ce au Patriarh si nu Papa. Dupa care le-am explicat diferenta dogmatica care exista intre greco-ortodocsi si ortodocsii copti. Eu stiam ca Patriarhul coptilor a mai fost numit si Papa, este si cazul Papei Teofil. In orice caz, nici un Papa ortodox copt sau nu, si nici un Patriarh nu a fost vreodata capul tuturor bisericilor ortodoxe asa cum este la catolici, asa ca nu vad de ce ma acuzi ca as fi raspuns gresit.

Sau poate prin greseala te-ai referit la Pateric? Deci tu vrei sa spui ca exista crestini care se roaga Domnului si pot crede ca Domnul se tine de naluciri si magari morti, crestini care pot crede ca Domnul poate indemna la ucidere si care pot crede ca Domnul risipeste mintea omului cu informatii nefolositoare nimanui despre ce fac altii si despre viitorul lor (cum le place oamenilor sa stea la barfa unul despre altul)? Prin "greseala" vrei sa spui ca si tu ai fi putut fi inselata in acelasi mod? In cazul asta trebuie lucrat mai mult la cunoasterea lui Dumnezeu, acolo-i hiba.

Si daca tot zici ca intreb unde nu trebuie, hai sa mai iti spun o istorioara de acest gen din Vietile Sfintilor, pentru ca mi-au placut foarte mult sa le citesc pana am dat si peste tot felul de enormitati ca cea pe care o sa o scriu acum. Intr-una din vietile sfintilor vroiau sa arate cum un sfant si-a vazut mama in Iad iar ceea ce m-a socat a fost modul urat in care Sfantul vorbea despre mama sa. Pe acea vreme eram inca obisnuita sa nu vorbesc urat de nimeni si nimanui (obicei pierdut de cand am devenit ortodoxa, si de care sper sa scap pana la urma) si ca atare, am fost si mai socata sa vad ca vorbea atat de urat de chiar mama sa. Asa ca m-am dus la duhovnic sa il intreb cum este posibil asa ceva cand una din cele 10 porunci este tocmai cinstirea parintilor. Cum poate cineva sa vorbeasca atat de urat de mama sa si sa fie considerat sfant? Duhovnicul mi-a zis sa nu mai citesc tot felul de astfel de carti pentru ca sunt multe neadevaruri acolo. Am fost foarte revoltata intrebandu-l de ce in cazul asta ei vand astfel de carti in biserica pentru ca din biserica am cumparat cartea si nici nu aveam bani de aruncat aiurea, numai eu stiam cat efort faceam ca sa pun deoparte banuti pentru astfel de carti. Ca sa ma mai imbuneze, mi-a zis sa imi cumpar Catehismul ortodox si mi-a indicat un magazin specializat de carti ortodoxe. Era pentru prima oara ca auzeam acest cuvant desi de ani de zile mergeam la Spovedanie si ma uitam si eu la cartile care erau vandute in Biserica. Catehismul pe care l-am citit atunci m-a incantat pe loc, si am exclamat ca aceea era adevarata ortodoxie, si nu prea intelegeam de ce nu se vorbea deloc despre acea carte si mai ales de ce nu se vindea in biserici. Eram atat de entuziasmata ca am incput sa ii spun unui vecin Reformat ungur de cat de minunat este Catehismul si vroiam sa ii citesc din el ca sa se convinga. Cat de naiva eram atunci! Zambind, mi-a zis ca fiecare biserica are catehismul ei, si ca el il are pe tatal sau pastor asa ca cunoaste foarte bine catehismul lor. Eu tot incercam sa ii spun ca atat de minunat ca cel ortodox pe care l-am citit eu, nu poate fi. El continua sa zambeasca si nu se lasa convins. Ani mai tarziu, cand am reluat lectura catehismului ortodox, de data asta de pe site-ul Patriarhiei si am vazut treaba cu lauzele, m-am intrebat daca oare scria si in cel pe care il aveam in urma cu ani de zile pentru ca asa ceva nu imi aminteam sa fi citit vreodata, si asa mi-am dat seama ca ceea ce ma fascinase atat de mult la catehism era invatatura despre Dumnezeu. Desi il citisem pe tot si era o carte destul de mare si groasa, ceea ce mi-a ramas imprimat in minte la timpul respectiv a fost invatatura despre Dumnezeu. Era atat de frumoasa! Numai citind simteam cat de bun si minunat este Dumnezeu! Pacat ca apoi Biserica ortodoxa romaneasca, cu predicile ei centrate adeseori pe diavol, a facut sa se estompeze toata acea frumusete pe care am redescoperit-o, in parte, in Biserica catolica unde predicile sunt centrate pe Iisus. Si apropos de centrarea atentiei pe diavol din bisericile si invataturile de la noi, m-am plans, acum vreun an, de situatia asta de la noi, duhovnicului grec, si stii ce mi-a raspuns? Ca nu trebuie deloc sa ne gandim la diavol sau sa ii acordam atentie in vreun fel. Sa stim ca exista dar atata tot, sa il lasam deoparte si sa nu ii dam nici un fel de atentie prin gandurile noastre. Exact cum ma gandeam si eu. Si de fapt ortodoxia mea cam era ceea de care imi vorbea grecul, si ce vorbea grecul era cam ce vazusem si pe la catolici.
Apoi preotul de la Biserica ruseasca face niste omelii superbe despre iubirea lui Dumnezeu, exact ca si catolicii, numai in jurul acestei iubiri dumnezeiesti este construit mereu discursul sau fara nici o mentiune la cel rau.

Cand va aud pe voi insa, tot cu diavolul pe buze, imi aduc aminte de cosmarul trait in biserica la noi, tot cu diavolul peste tot, si desi vad pe net ca si la noi au inceput sa se faca predici foarte frumoase, cu adevarat ortodoxe, stau si ma intreb: voi de care Ortodoxie tot vorbiti de fapt? Ca va vad cu ochii atintiti tot spre necuratul in loc sa fie tinta pe Hristos.

Sa ne lumineze Invierea Domnului pe toti pentru ca la El trebuie sa fim mereu atenti!

Paste Fericit!

[Adriana3]

În prealabil postat de luciand

Rar mi-a fost dat să văd o răstălmăcire mai grozavă! E vorba despre tot ceea ce am scris. Fiecare cuvânt l-ai întors pe dos, iar pe unele le-ai scos din context. Dialogul, în situaţia aceasta este imposibil.
Nu ştiu ce fel de creştin eşti, nu ştiu cărui Dumnezeu te închini...
Îţi mai răspund doar la citatul păstrat mai sus, cu o pildă din Patericul Egiptean (deşi văd că nu-ţi prea place): Un părinte fiind încercat de diavol, într-o clipă de încetare a războiului, îl întreabă pe cel rău: Dar voi acolo în iad, aveţi călugări? La care diavolul îi răspunde scurt: Nu! Părintele, uimit, îl întreabă: Dar nu se poate, mai sunt fraţi care greşesc, care cad, chiar nici unul? Iar diavolul îi răspunde: A, oameni din aceia îmbrăcaţi în negru, avem destui! E plin de ei! Dar călugări nu avem nici unul!"
Tot cam aşa este şi cu creştinii. Toţi creştinii, cei drept slăvitori, ortodocşii, sunt sigur de partea Adevărului! Ceilalţi, cei care-şi zic, doar creştini, sau cred, doar că sunt, nu!
Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt să te călăuzească şi să te ajute să râmâi pe cale cea dreaptă şi strâmtă a ortodoxiei!
Un praznic luminos şi multă sănătate!
Paşti fericit!

Avand in vedere ca nu am facut altceva decat sa continui cu intrebarile pentru clarificarea a ceea ce ai scris si nicidecum sa impun eu vreo alta varianta, ci am cerut doar sa arati pe ce argumente se sprijina varianta ta, nu pot considera ca am rastalmacit ceva. Eu am asteptat raspunsuri. Din atitudinea ta vad ca raspunsurile nu exista si era de asteptat din moment ce de aproape 1000 de ani, se arunca pisica in curtea vecinului si vecinul o arunca inapoi, in loc sa hotarasca amandoi, de comun acord, ce sa faca cu pisica.

Cat despre pilda din Pateric sunt perfect deacord cu ea, exceptand faptul ca se vede ca este o pilda inventata, pentru ca omul nu se pune la taclale cu diavolul ca sa afle adevaruri de la Tatal minciunii. Si omul nu ajunge pe lumea cealalta imbracat cu haine pamantesti. In schimb pilda este construita cu scop anume, ca sa arate ca o credinta fara fapte este moarta, fara fapte tot in Iad se ajunge. Tu ai vrut sa arati pe dos, ca se refera la credinta, deci tu esti cel care le rastalmacesti. De asta zic mereu ca cine nu este in stare sa inteleaga Evanghelia nu va intelege nici cuvantul vreunui sfant sau alte pilde. Le rastalmaceste pe toate. Fratii calugari care mai gresesc, care mai cad, nu in dogme gresesc, dimpotriva, in dogme sunt cu totii tari ca altfel nu ar fi primiti in manastire, ereticii nu sunt tinuti prin manastiri. Greseala calugarilor este in fapte, ganduri, lenevie etc.

Un Paste Fericit si tie!
Multumesc pentru floare :)

[catalin2]

Hristos a inviat, Adriana!

Hristos a inviat!

[cristiboss56]

În prealabil postat de Miha-anca

Hristos a inviat!

Adevărat a înviat !

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Hristos a inviat, Adriana!

Adevarat a inviat! :)

Sambata am descoperit ca o colega pe care am avut-o la un moment dat este dintre martorii lui Yehova. Afland ca pentru ei Iisus este Fiul lui Dumnezeu, nascut din Dumnezeu, si totusi Iisus nu este Dumnezeu, ci doar un spirit superior, superior oamenilor si ingerilor, si care a creat lumea in colaborare cu Dumnezeu, ceva de genul ca Dumnezeu i-a zis sa creeze lumea iar Iisus a gandit planul dupa care sa fie creata, si ca atare Iisus este Fiul lui Dumnezeu asa cum si noi suntem fii lui Dumnezeu, fii spirituali, doar ca Iisus a fost creat primul (pentru ei creat=nascut) si a fost singurul creat/nascut ca un spirit superior, deci auzind atatea bazaconii, am inceput sa ma gandesc din nou la cuvintele Apostolului Pavel care a zis ca toti cei care zic ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu il au pe Duhul Safnt si apoi la cuvintele lui Iisus cum ca toti cei care vin la El sunt invatati de Tatal. Cum atunci acestia nu inteleg ca Iisus este Dumnezeu? Deocamdata nu am raspuns si problema cu acesti martori este ca toate pasajele pe care as fi vrut sa le folosesc ca sa ii arat colegei ca Iisus este Dumnezeu sunt inutilizabile pentru ca ei au scris DOMN acolo unde se vorbea de Dumnezeu la modul general si Domn acolo unde se vorbea de Iisus. Inca nu am verificat cuvantul folosit in greceste, insa m-am folosit de alfa si omega ca sa o fac pe aceasta colega sa inteleaga macar faptul ca si Iisus a existat dintotdeauna ca si Tatal, chiar daca este nascut din acesta. Cam asa ne-am despartit, dar sper sa mai gasesc si alte argumente. Daca stiti ceva pasaje in care sa scrie explicit ca Iisus este Dumnezeu (nu Domn, ca aici din cauza scrierii lor cu DOMN si Domn nu o sa pot convinge) m-ar ajuta foarte mult desi, din memorie, nu exista nici un loc in Biblie unde Iisus sa fie numit explicit Dumnezeu. Nu-mi dau seama de ce nu s-au spus lucrurile mai explicit ca sa nu lase loc de confuzii la cei care inteleg mai greu, sau poate este iar doar problema de traducere cu Domn in loc de Dumnezeu? Ma indoiesc avand in vedere ca in toate limbile pe care le-am citit scrie Domn, si apoi este scris ca de fapt cel care il invata pe om este Dumnezeu Tatal... Complicata treaba. Am inceput sa ma intreb de ce nici macar Sf. Ap. Pavel nu a zis in mod explicit ca Iisus este Dumnezeu, sau poate a zis si nu imi vine mie in minte nici un pasaj? Pentru ca, in cazul in care nu a zis, cum i-a facut pe oameni sa inteleaga ca Iisus este Dumnezeu? In astfel de ocazii imi dau seama cat de mult poate fi recitita Biblia mereu cu alti ochi...
In afara de martorii lui Yehova, mai sunt si altii care sa il recunoasca pe Iisus ca Fiul lui Dumnezeu si totusi sa ii nege divinitatea?
Si apropos, cand i-am povestit colegei de treaba cu vorbitul in limbi mi-a zis ca trebuie sa fim atenti pentru ca este scris ca si diavolul poate lua chip de inger de lumina. Cel rau ii inseala atat de usor cu treaba cu Iisus spirit superior in loc de Iisus Dumnezeu, dar la capitolul minuni trebuie sa fie atenti sa nu fie inselati. Asta mi s-a parut cea mai mare contradictie, si acum inteleg ce anume a dus la aparitia lumii atee, sau macar unul din motive, pierderea increderii in minuni din cauza exacerbarii ratiunii umane in defavoarea intelepciunii inimii...

[Adriana3]

În prealabil postat de Miha-anca

Hristos a inviat!

Adevarat a inviat!
:)

Sf. Apostol Petru (II Epistola) spune sa punem si din partea noastra: la credinta, fapta buna; iar la fapta buna, cunoasterea. Aceasta este ordinea. Mai intai sa ne luptam cu pacatele noastre, si abia apoi sa ne preocupe cel inalte.

[Adriana3]

În prealabil postat de Miha-anca

Sf. Apostol Petru (II Epistola) spune sa punem si din partea noastra: la credinta, fapta buna; iar la fapta buna, cunoasterea. Aceasta este ordinea. Mai intai sa ne luptam cu pacatele noastre, si abia apoi sa ne preocupe cel inalte.

Nu vad cum ar putea ajuta pasajul pentru a o convinge pe ex-colega mea, sau poate imi scapa mie? Pentru ca pasajul este asa:

"Har voua si pacea sa se inmulteasca, intru cunostinta lui Dumnezeu si a lui Iisus, Domnul nostru.
Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit toate cele ce sunt spre viata si spre buna cucernicie, facandu-ne sa cunoastem pe Cel ce ne-a chemat prin slava Sa si prin puterea Sa,
Prin care El ne-a harazit mari si pretioase fagaduinte, ca prin ele sa va faceti partasi dumnezeiestii firi, scapand de stricaciunea poftei celei din lume.
Pentru aceasta, puneti si din partea voastra toata sarguinta si adaugati la credinta voastra: fapta buna, iar la fapta buna: cunostinta,
La cunostinta: infranarea; la infranare: rabdarea; la rabdare: evlavia;
La evlavie: iubirea frateasca, iar la iubirea frateasca: dragostea.
Caci daca aceste lucruri sunt in voi si tot sporesc, ele nu va vor lasa nici trandavi, nici fara roade in cunoasterea Domnului nostru Iisus Hristos."

Si in acest paragraf se vorbeste de Dumnezeu, si separat de Iisus ca si Domn, fara sa se spuna explicit ca si Iisus este Dumnezeu. Intrebarea era cu ce argument poate fi convinsa sa creada ca Iisus este Dumnezeu si nu doar un spirit superior? Ordinea in acest paragraf este intai credinta, ori tocmai la capitolul credinta este problema. Pentru ca pe celelalte se sileste sa le faca, nu o pot acuza de lenevie.

[Noesisaa]

Colega ta porneste dintr-un fundament gresit. Sf. Biserica niciodata nu a invatat ca Sf. Scriptura este singura sursa de cunoastere a credintei si a lui Dumnezeu, sau ca Sf. Scriptura este inteleasa literal. Sf. Scriptura este inteleasca in lumina si impreuna cu Sf. Traditie. Atata timp cat nu accepta acest lucru, sau posibilitatea ca acest lucru ar putea fi adevarat, nu ajungi la nici un rezultat.