De ce rabdare?

[dobrin7m]

În prealabil postat de O p e t h

Nici o problema.Cheers!
Intrebarea 1: Este constiinta pura pentru ca este spirit.Moare continuu pentru ca refuza transcendenta ideala,refuza fluxul inconstientului.
Intrebarea 2:Rabdarea crestina se deosebeste de cea lumeasca prin faptul ca alaturi eticii se adauga dragostea fata de Dumnezeu si ajutorul Sau...,primeste mai usor speranta si are scopuri mult mai puternic definite.
Rabdarea lumeasca e constanta numai pe baza judecatii,pe baza unui sistem de valori
Eu..eu nu am rabdare.
Intrebarea 3:Am explicat deja,biblic vorbind,orice virtute ce primeste ajutorul Divin devine superioara,in cazul nostru etica devine superioara.

``Diavolul este constiinta pura pentru ca este spirit.`` A cui? a omului? Mie imi suna a nonsens.
Diavolul adica constiinta pura refuza transcendenta ideala? adica cum? Ce e transcendenta ideala?
Diavolul adica constiinta pura refuza fluxul inconstientului?

Aseaza-te intr-un loc, aduna gandurile, linisteste simturile, goleste de tot ce e rau in mintea ta, dar nu asa: asta nu zic bine asta zic bine - deci selectiv cu mintea ta, ci zi asa: tot ce e gand rau sa plece de la mine, fara sa decizi tu care e gand rau si care nu, asteapta cateva minute in starea aceasta linistita fara sa te mai agiti de loc nici cu sufletul nici cu trupul chiar daca in acest moment cineva tranteste usa cu putere, sau striga la tine, sau te impinge.. rasufla adanc, si.... ai primit o picatura de rabdare.
Doare un pic? undeva in suflet? daca reusesti sa dobori nerabdarea fie si numai pentru 5 minute, esti pe drumul cel bun.
Din nerabdare se isca nervi la stomac, din nerabdare se isca nervozitate interioara, din nerabdare vei lua decizii gresite. Si cine vrea asta? Tu? daca nu tu atunci cine? constiinta pura? adica diavolul? Sau cine?

Ce este ``virtute`` ? Ce este nerabdarea?

[dobrin7m]

Am uitat. Iarta-ma ca te sacai.
Ai experimentat rabdarea crestina si rabdarea lumeasca?
desi spui ca nu ai rabdare.
Atunci cum stii cum este rabdarea daca nu o ai? Ce este una sau alta, daca se intrepatrund sau nu, care din care purcede, fara sa o fi trait?
Vorbesti din carti? ce fel de carti? scrise de cine?
Hai sa vorbim din experienta.
Vrei?
Doamne ajuta!

În prealabil postat de dobrin7m

``Diavolul este constiinta pura pentru ca este spirit.`` A cui? a omului? Mie imi suna a nonsens.
Diavolul adica constiinta pura refuza transcendenta ideala? adica cum? Ce e transcendenta ideala?
Diavolul adica constiinta pura refuza fluxul inconstientului?

Aseaza-te intr-un loc, aduna gandurile, linisteste simturile, goleste de tot ce e rau in mintea ta, dar nu asa: asta nu zic bine asta zic bine - deci selectiv cu mintea ta, ci zi asa: tot ce e gand rau sa plece de la mine, fara sa decizi tu care e gand rau si care nu, asteapta cateva minute in starea aceasta linistita fara sa te mai agiti de loc nici cu sufletul nici cu trupul chiar daca in acest moment cineva tranteste usa cu putere, sau striga la tine, sau te impinge.. rasufla adanc, si.... ai primit o picatura de rabdare.
Doare un pic? undeva in suflet? daca reusesti sa dobori nerabdarea fie si numai pentru 5 minute, esti pe drumul cel bun.
Din nerabdare se isca nervi la stomac, din nerabdare se isca nervozitate interioara, din nerabdare vei lua decizii gresite. Si cine vrea asta? Tu? daca nu tu atunci cine? constiinta pura? adica diavolul? Sau cine?

Ce este ``virtute`` ? Ce este nerabdarea?

Nu o sa ma descurc prea bine in reductionismul tau deoarece politetea filozofului este claritatea,iar eu nu ma consider un filozof bun,cu atat mai mult ca reductionismul filozofic pana la final nu va detine un raspuns ci doar intrebari.
Diavolul este spirit si cum spiritul inseamna constiinta diavolul este pura constiinta ,pura transparenta,nu ,nu al omului ,de ce ar trebui sa fie diavolul spiritul omului?E un spirit independent,maxima pacatului,maxima suferintei,nu este nici o confuzie in el care sa ii dea cea mai mica scuza..
Refuza transcendenta ideala sub semnul pacii,perfectului,adica refuza constient bucuria libertatii dumnezeiesti
Iar de la„asaza-te intr-un loc ” pana la „sau cine” nu am inteles nimic,ba chiar ma sperie ce ai fi putut intelege tu.
In rest e foarte greu sa iti explic ce este virtutea caci cu reductionismul tau ..cum se spune,moartea va fi deja langa noi.
Da,am experimentat rabdarea omeneasca,nu dauneaza sanatatii,garantez pentru utilitatea ratiunii.De trecutul meu crestin nu vreau sa dau detalii,te rog respecta-mi decizia
Nu vorbesc din carti caci stiu sa vorbesc liber din propria opinie or traire.De fapt eu filozofez umil.Cum stii ce e rabdarea,cum stii ce e moartea,cum stii ce e iubirea prin filozofie?Uite o idee veche: filozofia este ca un animal,logica sunt oasele si tendoanele,etica ii este carnea iar fizica ii este sufletul.

[dobrin7m]

Opeth este o formație progressive death metal suedeză formată în 1990 în Stockholm.
Stilul dominant al formației este death metal-ul scandinav, însă Opeth combină genul lor cu metalul progresiv, rock-ul progresiv, folk-ul, jazz-ul și blues-ul, cele mai elocvente exemple fiind albumele Blackwater Park și Ghost Reveries, iar piesele lor au o durată de aproximativ zece minute. O excepție e albumul Damnation (2003), o înregistrare predominant rock progresiv, fara să conțină influențe death metal pe voce sau melodii ce depășesc opt minute.

Sa inteleg ca te caracterizeaza?

Cum stii ce e rabdarea prin filozofie? Deci rabdarea se invata prin filosofie. Hmm.
Zici ca de la `aseaza-te` pana la `cine?` nu ai inteles nimic? Te cred si nici nu e de mirare, te inteleg acum ca nu ai inteles nimic. Nu-i bai. Iaca niste cuvinte acolo aiurea.

Omul profund crestin, iubitor, bland si rabdator este simplu. Este extraordinar de simplu. Care vorbeste curat, pe intelesul tuturor, fara filosofii complicate si fara urma de mandrie. Ba din contra se simte pacatos, mai pacatos decat toti pacatosii. Acesta este omul iubit de Dumnezeu. Eu incerc din rasputeri sa invat de la astfel de oameni , cum pot si eu.
Acu nu te mai chinui cu reductionismul meu, ca eu am de la cine sa invat ce e virtutea. Am vrut doar sa vad pe unde te aflii ca te-am simtit totusi un suflet sensibil.

[dobrin7m]

``Au existat şi există şi astăzi oameni care rabdă jigniri, deoarece, în trufia lor, socotesc ca fiind înjositor să se coboare până la nivelul acelora care şi-au îngăduit să-i insulte. Aşa s-a întâmplat cu un filosof păgân. Acesta mergea cu ucenicul său pe străzile Atenei şi a fost insultat pe neaşteptate de către un om fără educaţie. Ucenicul ardea de indignare pentru că învăţătorul lui fusese insultat în acest fel. Însă filosoful şi-a continuat netulburat drumul său. Ucenicul s-a mirat de această netulburare şi l-a întrebat cum se explică aceasta. Filosoful i-a răspuns: „Dacă tu mergi liniştit pe cale, şi o oarecare vită te atinge cu povara ce o poartă în spate, te vei simţi jignit?”
Cu asemenea trufaşe „virtuţi” îi educau uneori cei mai buni filosofi pe ucenicii lor. Însă învăţăturile lor despre virtute nu conduceau oamenii la desăvârşirea morală. Numai Domnul nostru Iisus Hristos ne învaţă despre adevărata virtute a răbdării, întemeiată nu pe egoism, nu pe mândrie, nu pe dispreţuirea aproapelui, ci pe smerenie. Pentru Mântuitorul nu există oameni care să fie trecuţi cu vederea. Şi cei mai de jos dintre aceştia sunt cei prea mici fraţi ai lui Hristos. (Mat. 25, 40) Pentru aceştia Dumnezeu-Omul Şi-a vărsat scump sângele Său (Rom. 14, 15). ``Din cartea ``Talcuire la Rugaciunea Sfantului Efrem Sirul` de arhim. Serafim Alexiev

[dobrin7m]

``Răbdarea lumească îşi are începutul în egoism şi se încheie prin deşarta slavă lumească. Ea este clădită pe mândrie. Strălucirea ei mincinoasă se stinge pe neaşteptate atunci când se descoperă înrudirea acesteia cu întunecata trufie şi cu dispreţul arogant faţă de aproapele nostru.
Învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos despre răbdare se întemeiază pe propria Sa pildă. Iar măreaţa Sa pildă trimite spre răbdarea care îşi are începutul nu în mândrie, ci în smerenie, nu în egoism, ci în jertfa de sine; se întemeiază nu pe dispreţuitoarea trecere cu vederea a aproapelui, ci pe dragostea sinceră către acesta. Răbdarea creştinească este o calitate proprie dumnezeirii, pentru că urmează Făcătorului, despre Care s-a spus că este Îndelung-răbdător şi Multmilostiv (Ps. 102, 8). ``arhim. Serafim Alexiev

``Cel ce ne îndeamnă către mândra răbdare lumească este mândrul satana. El se teme de puterea mântuitoare a răbdării creştineşti şi urmăreşte să o înlocuiască cu o prefăcută „virtute”, care este o răbdare plină de mândrie. Este adevărat că cel mai adesea el îndeamnă oamenii către nerăbdare, căci din ea adună cele mai mari izbânzi: cearta între cei apropiaţi, aprinderea focului urii între aceştia, aţâţarea către răzbunare şi altele.`` arhim. Serafim Alexiev

Vezi acum Opeth ce este cuprins intre ``aseaza-te `` si ``cine?`` din cuvintele mele pe care nu le intelegeai?
Pentru ca tu ziceai: ``eu , eu nu am rabdare``.
Acu sa nu te superi pe mine.
Dumnezeu sa iti ajute!

În prealabil postat de dobrin7m

Omul profund crestin, iubitor, bland si rabdator este simplu. Este extraordinar de simplu. Care vorbeste curat, pe intelesul tuturor, fara filosofii complicate si fara urma de mandrie. Ba din contra se simte pacatos, mai pacatos decat toti pacatosii. Acesta este omul iubit de Dumnezeu.

Dumnezeu il iubeste si pe ultimul pacatos, fiindca iubirea Lui nu e una omeneasca, selectiva...si atunci de ce sa nu il iubeasca si pe cel care foloseste idei mai ample cand isi exprima viziunea?:)

Oare numai paganii inclina spre filosofie?
De ce nu poate si un crestin sa caute inteles lucrurilor, sa le aprofundeze privindu-le in adancul lor?

[dobrin7m]

În prealabil postat de o nestiutoare_

Dumnezeu il iubeste si pe ultimul pacatos, fiindca iubirea Lui nu e una omeneasca, selectiva...si atunci de ce sa nu il iubeasca si pe cel care foloseste idei mai ample cand isi exprima viziunea?:)

Oare numai paganii inclina spre filosofie?
De ce nu poate si un crestin sa caute inteles lucrurilor, sa le aprofundeze privindu-le in adancul lor?

Despre acest subiect tocmai am citit, in cartea lui Anastasios Sotirios Tzavaras `Amintiri despre batranul Porfirie`
Batranul Porfirie a fost un calugar grec vazator cu duhul si inzestrat cu inaintevederea care a facut foarte mult bine tuturor celor care l-au cautat si care a murit in Sfantul Munte Athos. Avea darul de a stii tot ceea ce faceau ucenicii si fii sai duhovnicesti chiar daca se aflau la sute km departare. Privindu-te stia ce boli ai, de ce suferi care este cauza si care este remediul.
recomand cartea cu drag .
Si acum iata raspunsul pentru tine o nestiutoare si pentru tine draga Opet, nu mai pun h-ul la sfarsit ca sa nu confundam iarasi.

``TOTI SUNT COPIII LUI DUMNEZEU

Un frate mi-a povestit urmatoarele:

Odata profesorul Panagopoulos (profesor la universitate in Atena) a spus: `Nu toti sunt copiii lui Dumnezeu. Copii ai lui Dumnezeu sunt doar cei care sunt frati intru Hristos`. La randul meu spusesem aceasta intr-o discutie la lucru cu cativa colegi.
In aceeasi zi ma suna Bunicutul (bunicutul este Parintele Porfirie) si im spune:
``Toti sunt copiii lui Dumnezeu. Toti oamenii sunt fiii lui Dumnezeu``. Apoi inchise telefonul.
Pe mine toate acestea ma nedumereau.
De ce Bunicutul spune ca toti suntem copiii lui Hristos si Profesorul nu?
Pana la urma am aflat: toti sunt copiii lui Dumnezeu in sensul general al cuvantului, dar putini erau fiii Sai in sensul Infierii acestia urmand sa mosteneasca Imparatia Cerurilor. Intradevar toti suntem fiii lui Dumnezeu dar nu toti suntem mostenitorii Sai, ai Imparatiei. Cerurilor. Sensul general al termenului se refera la toata lumea, dar sensul particular al termenului de infiere se refera doar la crestinii ortodocsi care sunt singurii mostenitori.``

Este exact cum si Parintele Paisie Aghioratul era adesea imbratisat de Maica Domnului iar cu parintii ei Ioachim si Ana se intalnea mereu, sau cu Sfintii nostri dragi pe cand eu , tu sau Opet nu.

În prealabil postat de dobrin7m

Despre acest subiect tocmai am citit, in cartea lui Anastasios Sotirios Tzavaras `Amintiri despre batranul Porfirie`

Nu stiu ce ai scris acolo dar ma bucur ca si tie ti se pare ca filozofia este bună:)

[dobrin7m]

În prealabil postat de O p e t h

Nu stiu ce ai scris acolo dar ma bucur ca si tie ti se pare ca filozofia este bună:)

Nu stii ce am scris acolo, nu-i nimic. O sa vina vremea cand o sa stii. Pana atunci o sa am rabdare.
Dar daca nu stii ce am scris cum poti concluziona ca este o filozofie?
Oricum un indiciu iti dau spre intelegere: am scris din intamplari adevarate spuse de cei care au trait in preajma Parintelui Porfirie. Oamenii simpli nu fac filozofii ci traiesc in Hristos si intru Hristos.

Cate conexiuni sunt in lumea asta ateista? Oare cine s-a inspirat unul dupa altul? cei din formatia Opeth si-au luat numele dupa orasul imaginar din filozofia utopica din cartea ce te-a miscat profund? sau autorul a pus numele orasului dupa formatia amintita?
Te rog din suflet sa nu iti mai ghidezi viata dupa filozofii utopice. Sufletul tau este altceva si nu merita sa il folosesti facand experiente filozofice utopice cu el.
Dumnezeu sa iti ajute si sa iti lumineze mintea .
Incearca macar odata sa meditezi profund la Dumnezeu ca nu ai nimic de pierdut.