Mantuirea - numai la ortodocsi?!

[HoratiuM]

În prealabil postat de Tangun

Propria ta lume imaginara. In acest fel te-ai separat de ceilalti si de tot ceea ce a creat Dumnezeu. Aceasta e iluzia separarii. Dualitatea, nerecunoasterea Unitatii lui Dumnezeu.
Povesti nemuritoare. Daca altul te iubeste pe tine tu il urasti pentru ca nu "gandeste"asemenea tie - aceasta este falsitatea.

Nu sunt sigur că înţeleg prea bine cu cine stai de vorbă. Cu mine, ca autor al postării? Cu cei la care povestirea se referă?

Apoi, în ce priveşte "iluzia separării": dacă Dumnezeu este unitate fără nici un multiplu, dacă în Unul (sau Brahman) nu există nici un fel de diferenţă, atunci de unde vine iluzia separării într-o Unitate în care nu poate exista nici o iluzie, de vreme ce iluzia este tocmai separare?

[Tangun]

În prealabil postat de HoratiuM

Nu sunt sigur că înţeleg prea bine cu cine stai de vorbă. Cu mine, ca autor al postării? Cu cel/cei la care povestirea se referă?]

Stau de vorba cu cineva care a postat o poveste si care crede intr-o poveste.

În prealabil postat de HoratiuM

Apoi, în ce priveşte "iluzia separării": dacă Dumnezeu este unitate fără nici un multiplu, dacă în Unul (sau Brahman) nu există nici un fel de diferenţă, atunci de unde vine iluzia separării într-o Unitate în care nu poate exista nici o iluzie, de vreme ce iluzia este tocmai separare?

Intr-o Unitate nu poate exista nicio iluzie dar exista iluzia pe langa Unitate. Unitatea este viata, fiinta. Ai o viata, ce nevoie mai ai de iluzie? De unde vine iluzia? De la sinele fals care se numeste egou, si care nu are viata ci doar se lupta pentru supravietuire.

P.S. Interesant este faptul ca cei religiosi, nu numai ca isi condamna aproapele de alta conceptie, dar au nevoie de el. Daca ar pierde aproapele ar pierde si ultima nevoie, nevoia de opozitie, atunci ce ar mai ramane din identitatea lor?

[HoratiuM]

În prealabil postat de Tangun

Stau de vorba cu cineva care a postat o poveste si care crede intr-o poveste.



Intr-o Unitate nu poate exista nicio iluzie dar exista iluzia pe langa Unitate. Unitatea este viata, fiinta. Ai o viata, ce nevoie mai ai de iluzie? De unde vine iluzia? De la sinele fals care se numeste egou, si care nu are viata ci doar se lupta pentru supravietuire.

P.S. Interesant este faptul ca cei religiosi, nu numai ca isi condamna aproapele de alta conceptie, dar are nevoie de el. Daca ar pierde aproapele ar pierde si ultima nevoie, nevoia de opozitie, atunci ce ar mai ramane din identitatea lui?

:))))) Şi ziceai că eu cred într-o poveste? Dacă nu ai fi atât de autoiluzionat ai fi observat de mult că şi tu crezi într-o poveste. În propria ta poveste. Şi trăieşti în iluzie. În iluzia că tu eşti separat de ceilalţi de vreme ce ai acces la ceea ce ceilalţi nu au acces. Vezi cum revine chestiunea separării? Cum poţi fi, aşadar, separat de ceilalţi prin aceea că ceilalţi nu înţeleg ceea ce tu înţelegi dacă separarea e... falsă (iar falsitatea înseamnă tocmai... lipsa identităţii, adică alt-ceva decât adevărul!)? Şi cum înţelegi tu că ceilalţi nu înţeleg dacă nu există discriminare de nici un fel, dar tu îi deosebeşti pe ceilalţi de tine însuţi? :)))) Hai că te las în propria ta poveste...

P.S. - Vei ieşi din iluzia că tu nu eşti în iluzie (negaţia pe care o subînţelegi pentru a deosebi presupune separaţia care ţi se pare că nu există) atunci când vei înceta să te mai contrazici (contrazicerea este tot semnul unei... divizări). Şi te contrazici când spui că "exista iluzia pe langa Unitate" - care "pe lângă Unitate", prietene? Dacă "Unitatea" ta nu are diferenţă, atunci nu mai poate fi nimic "pe lângă", "prin preajma", "pe afară" faţă de ea căci acest "pe lângă" înseamnă tocmai separare şi atunci spui, de fapt, din nou că "Unitatea" ta are diferenţă. Cu atât mai puţin mai pot exista "în" sau "pe lângă" Unitate "euri false" şi alte găselniţe care toate presupun separarea despre care tocmai ai presupus că este imposibilă şi inexistentă în "Unitatea" ta...:))) Vezi dară ce-ţi face logica?...

P.S. 2 - Am scris povestioara tocmai pentru "credincioşii" care au impresia că "numai ei se vor mântui". Dar, autoiluzionat cum eşti, nu reuşeşti nici măcar să pricepi unde bat postările mele cu adevărat... :))))

[Tangun]

În prealabil postat de HoratiuM

Şi cum înţelegi tu că ceilalţi nu înţeleg dacă nu există discriminare de nici un fel, dar tu îi deosebeşti pe ceilalţi de tine însuţi? :))))

Asa cum nu intelegi tu ceea ce te leaga pe tine de toti: Viata. Cine te desparte? povestea ta.


P.S. Ai vazut vreodata pasari deprimate, sau care poarta ura fata de alte pasari? Sau crini care se contrazic cu alti crini? Nu, si totusi crinii infloresc. Observa-le, ca ai multe de invatat de la ele.

[HoratiuM]

În prealabil postat de Tangun

Asa cum nu intelegi tu ceea ce te leaga pe tine de toti: Viata. Cine te desparte? povestea ta.


P.S. Ai vazut vreodata pasari deprimate, sau care poarta ura fata de alte pasari? Sau crini care se contrazic cu alti crini? Nu, si totusi crinii infloresc. Observa-le, ca ai multe de invatat de la ele.

Pe tine, în schimb, te desparte de adevăr propria ta lipsă de logică. Adică eu nu înţeleg că pe mine mă leagă ceva de toţi, dar tu, marele iniţiat, ai înţeles lucrul ăsta. Cum aşa? Păi, nu e evident că doar pentru că aşa ai decretat tu? Pentru că nu e evident că ceea ce ai decretat tu a şi venit, deja, de Sus, de la Dumnezeu Însuşi?... — Dacă nu există deosebire, atunci între mine şi tine nu se poate face nici o diferenţă şi nu mai are rost să mă contrazici, dacă tu asta crezi, întrucât, din punctul tău indiferent de vedere, eu am tot atâta îndreptăţire în ceea ce spun ca şi tine.

Şi ai înţeles că nu există decât identitate, fără nici un fel de diferenţă, dar tocmai te-ai folosit de diferenţă ca să proclami lucrul ăsta. Ştii, diferenţa nu înseamnă ură şi nici izolare sau schizofrenie. Dar cum nu ai prea studiat nici filosofia ca să vezi întreaga omonimie a termenului (omonimia se bazează iarăşi pe diferenţă), după cum nu ai prea studiat nici logica, nu ai avea de unde să ştii atâta lucru. Poate vei lua lecţii, în schimb de la ceva păsări deprimate sau de la crinii câmpului despre care Hristos spunea că sunt mai bine îmbrăcaţi decât Solomon, cel în pielea căruia pari să vrei să intri. Dar nu încapi din cauza autosuficienţei.