Despre "pupatul" icoanelor, etc ...

[Marius22]

În prealabil postat de ATLBRV

Cand observ acest comportament fata de Sfinti; sau alte infatisari, nu pot sa nu ma intreb unde a disparut DOMNUL din aceasta practica? Respectul cuvenit este Lui nu icoanelor; altfel credinta devine idolatria sfintilor ...

D-zeu vrea sa ne rugam Lui; asta a cerut foarte clar; nu altora.

Stie cineva de ce Biserica Ortodoxa Romana permite astfel de practici ba chiar pare sa le sustina cand sensul poruncilor si pervertirea liturgiei rezultata din superstitie sunt atat de flagrante pentru cine reflecta asupra problemei ? Care este motivul profund al acestei practici?

Mantuitorul Insusi ne spune: "Ceea ce ati facut unuia dintre cei mai mici ai Mei, Mie Mi-ati facut." Daca prin atentia, milostenia, pe care o manifestam fata de semenii nostri, lui Hristos facem, oare si prin cinstirea pe care o acordam sfintilor, nu tot Mantuitorului facem?

[Templier Knight]

În prealabil postat de ATLBRV

Buna ziua tuturor,

Am o nedumerire, despre care nu am citit deocamdata un raspuns bine argumentat ... Ma refer la practica des intalnita la unele persoane mai in varsta, care probabil din superstitie, se inchina icoanelor din biserici si le imbratiseaza frenetic. Acelasi fenomen se intampla si cu alte artefacte,precum moaste etc ...

Ori citind Sfanta Scriptura, reiese clar ca nu numai acest lcuru nu este o cerinta ba chiar contravine poruncilor date lui Moise ... Anume, citez :
6. "Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-am scos din pământul Egiptului, din casa robiei.
7. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
8. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă şi sub pământ.
9. Să, nu te închini lor, nici să le slujeşti, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos, Care pedepseşte vina părinţilor în copii până la al treilea şi al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc.

Desigur icoana ortodoxa nu este un idol; insa poruncile nu par a se referi doar la cazul idolatriei pagane ci sunt atat in textul ebraic original (din cate stiu) cat si in traduceri ulterioare, pronuntate la modul general !

Cand observ acest comportament fata de Sfinti; sau alte infatisari, nu pot sa nu ma intreb unde a disparut DOMNUL din aceasta practica ? Respectul cuvenit este Lui nu icoanelor; altfel credinta devine idolatria sfintilor ...

D-zeu vrea sa ne rugam Lui; asta a cerut foarte clar; nu altora.

Stie cineva de ce Biserica Ortodoxa Romana permite astfel de practici ba chiar pare sa le sustina cand sensul poruncilor si pervertirea liturgiei rezultata din superstitie sunt atat de flagrante pentru cine reflecta asupra problemei ?
Care este motivul profund al acestei practici ?

Va multumesc

Din pacate asa i , toti sar pe niste oseminte , si le pupa , dau cu servetele sau batiste pe ele , de parca servetelele sau batistele alea ar face vreo minune , toate babele , le vezi cum se inghesuie , la diverse moaste , si le pupa si imbratiseaza .

[delia31]

În prealabil postat de Templier Knight

Din pacate asa i , toti sar pe niste oseminte , si le pupa , dau cu servetele sau batiste pe ele , de parca servetelele sau batistele alea ar face vreo minune , toate babele , le vezi cum se inghesuie , la diverse moaste , si le pupa si imbratiseaza .

"din pacate"...ce anume ?
ce consideri ca e pacat? cinstirea ramasitelor trupesti ale sfintilor sau modalitatea unora de a da buluc inghiontindu-se sa ajunga primii ?

Se stie din Evanghelii ca pe orice punea Hristos mana, de orice se atingea, se impregna de har, care nu e altceva decat energia ce izvoraste din Sfanta Treime, datatoare de tamaduire si sfintire.

Chiar si hainele cu care se imbraca Dumnezeu, pe vremea cand vietuia cu Trup de om in istorie, erau impregnate de Duhul Lui cel dumnezeiesc. Materia pe care a atins-o nu a ramas „indiferenta”, „neschimbata”, ci s-a transformat in purtatoare de har.

Tii minte episodul cu femeia suferinda care s-a atins de poala hainei Lui si s-a vindecat instant? Nu-ti spune asta ca banala si nesemnificativa poala a hainei Lui, o tesatura materiala probabil saracacioasa, „n-a ramas indiferenta” la energia pe care o emana Hristos, devenind astfel „transportatoare” de har?
Evident, tesatura nu are ratiunea si libertatea de a accepta sau respinge sa primeasca harul si sa-l dea mai departe femeii, insa se supune Creatorului ei dupa alte legi.

Si tot evident, tamaduirea femeii i-a venit datorita harului ce iese din Hristos, nu tesaturii. Dar asta, de abia dupa ce atinge haina, nu inainte. Deci a avut si tesatura aia un rol. Harul o vindecase dar tesatura fusese mediul prin care a trecut de la faptura Lui catre ea.

Sa-ti mai amintesc un exemplu. De-a dreptul scandalos. Hristos a intalnit odata un orb din nastere in apropiere de Scaldatoarea Siloamului. Putea sa-l vindece numai cu cuvantul cum a facut si cu altii, dar nu. Aplica alta metoda: A scuipat pe jos, a facut tina din scuipat, si a uns cu tina ochii orbului,
capatandu-si astfel vederea.

Daca Dumnezeu isi transmite harul prin materia neinsufletita, irationala (materialul hainei Lui, tarana, scuipatul, apa, lemnul Crucii imbibat de sangele cel sfant ), cu atat mai mult, isi transfera harul omului -unica faptura creata atat din materie cat si din duh.

Daca Hristos a considerat ca materia prin care sa dea har tamaduitor sa fie o tesatura si chiar si tina din scuipat, mai incape indoiala ca ramasitele trupesti ale sfintilor nu ar fi un asemenea mijloc de transfer al harului?

[Marius22]

În prealabil postat de ATLBRV

Am o nedumerire, despre care nu am citit deocamdata un raspuns bine argumentat ... Ma refer la practica des intalnita la unele persoane mai in varsta, care probabil din superstitie, se inchina icoanelor din biserici si le imbratiseaza frenetic. Acelasi fenomen se intampla si cu alte artefacte,precum moaste etc ...

Cred ca atunci cand sarutam icoanele lui Hristos sau ale sfintilor purtatori de Hristos, trebuie sa avem inaintea ochilor mintii intamplarea evanghelica in care femeia pacatoasa a sarutat picioarele Mantuitorului si le-a sters cu parul capului ei.

Inchinarea la sfintele icoane nu este o formalitate sau un act golit de sens ci, inainte de toate, un gest de pocainta profunda.

[LittleSparrow]

În prealabil postat de Marius22

Inchinarea la sfintele icoane nu este o formalitate sau un act golit de sens ci, inainte de toate, un gest de pocainta profunda.

Eu nu am crezut asta, până nu mi s-a întâmplat, prin mila lui Dumnezeu.

[Mia Mia]

M-a miscat azi cand am citit in Evenimentul zilei ce le mai trece prin cap, cum ca risti mai multe boli cand pupi icoanele ( hepatite, TBC), dar m-am linistit cand am vazut raspunsul purtatorului de cuvant al BOR.
"Infecţii cu stafilococi şi hepatite, de la Împărtăşanie

Medicul Maria Nica, şefa Laboratorului de microbiologie de la Spitalul de Boli Infecţioase "Victor Babeş" din Bucureşti spune că "bolnavii cu TBC care pupă icoanele pot lăsa particule de salivă contaminate cu bacilul Koch. Acesta este destul de rezistent şi atacă foarte uşor, în special persoanele cu imunitate foarte slabă. În general, celelalte bacterii şi microorganisme nu supravieţuiesc în afara organismului, pe sticlă, lemn sau metal, pentru că nu au cu ce să se hrănească. Au demonstrat- o numeroase studii efectuate pe bancnote".

În cazul împărtăşaniei, medicul microbiolog spune că riscurile de transmitere a bolilor sunt mici, pentru că, "din câte ştiu, linguriţele sunt din argint, care este bactericid (bacteriile nu supravieţuiesc în prezenţa ionilor de argint). În plus, alcoolul din vin omoară şi el bacteriile. Totuşi, n-aş exclude varianta transmiterii stafilococului, toxinelor, hepatitelor", mai spune specialistul.

"O persoană care începe tratamentul pentru TBC, în douătrei zile nu mai este contagioasă pentru că bacilul moare. Mai multe cazuri se transmit în mijlocele de transport în comun, unde mulţi tuşesc şi strănută fără a pune o batistă la gură", spune medicul Magda Ciobanu, pneumolog la Institutul "Marius Nasta" din Bucureşti.

(....)
""Nu se poate îmbolnăvi cineva când atinge trupul şi sângele Domnului"

Părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, este de părere că nu este posibil ca un credincios să se îmbolnăvească în Biserică.

"În ceea ce priveşte obiectele folosite la Împărtăşanie, acestea sunt folosite când o persoană gustă pâine şi vin, care reprezintă trupul şi sângele lui Dumnezeu. Nu se poate îmbolnăvi cineva când atinge trupul şi sângele Domnului, nu? Legat de icoane, acestea sunt şterse zilnic. Pe perioada epidemiilor de gripă, credincioşii s-au rugat în biserici şi nimeni nu s-a îmbolnăvit. Nu este posibil aşa ceva, să te îmbolnăveşti în Casa Domnului. Au mai fost astfel de zvonuri, ale unor persoane rău-voitoare, însă nu a fost confirmat niciodată un caz de îmbolnăvire", a comentat părintele Stoica.



http://www.evz.ro/detalii/stiri/ce-b...ne-945494.html


Eu nu cred ca se pot lua boli, voi ce credeti?

[anna21]

Exista o carte f scurta si concisa despre icoane: "Despre Sfintele Icoane" scrisa de Ioan Vladuca.
Eu am cumparat-o cu 5 lei de la Libraria Sophia.

Trateaza subiecte ca: icoana nu este idol, cinstirea icoanei nu este acelasi lucru cu adorarea lui Dumnezeu, care sunt temeiurile biblice pt cinstirea icoanelor, sfintii care au luptat pt apararea icoanelor etc...
Cred ca ti-ar oferi multe raspunsuri.


In alta ordine de idei, stii care este considerata prima icoana? (excluzand faptul ca omul este creat dupa chipul lui Dumnezeu).
Prima icoana este Sfanta Mahrama care avea pe ea imprimat chipul lui Iisus Hristos. Domnitorul Edesei, pe nume Avgar, era bolnav de lepra si auzise de minunile Mantuitorului. I-a trimis scrisoare prin care il ruga sa vina in cetatea lui (ii oferea adapost pt ca stia ca e prigonit) si a trimis si un pictor pt a realiza o imagine a lui Iisus Hristos.
Iisus Hristos s-a spa at pe fata, a sters fata pe o mahrama, iar sfantul chip s-a intiparit pe ea. Apoi a trimis lui Avgar mahrama cu chipul lui, iar acesta s-a inchinat icoanei si s-a vindecat de lepra cu exceptia fruntii.
Vindecarea completa i-a venit mai tarziu, in urma primirii Sfantului Botez.

În prealabil postat de ATLBRV

Buna ziua tuturor,

Am o nedumerire, despre care nu am citit deocamdata un raspuns bine argumentat ... Ma refer la practica des intalnita la unele persoane mai in varsta, care probabil din superstitie, se inchina icoanelor din biserici si le imbratiseaza frenetic. Acelasi fenomen se intampla si cu alte artefacte,precum moaste etc ...

Ori citind Sfanta Scriptura, reiese clar ca nu numai acest lcuru nu este o cerinta ba chiar contravine poruncilor date lui Moise ... Anume, citez :
6. "Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-am scos din pământul Egiptului, din casa robiei.
7. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
8. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă şi sub pământ.
9. Să, nu te închini lor, nici să le slujeşti, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos, Care pedepseşte vina părinţilor în copii până la al treilea şi al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc.

Desigur icoana ortodoxa nu este un idol; insa poruncile nu par a se referi doar la cazul idolatriei pagane ci sunt atat in textul ebraic original (din cate stiu) cat si in traduceri ulterioare, pronuntate la modul general !

Cand observ acest comportament fata de Sfinti; sau alte infatisari, nu pot sa nu ma intreb unde a disparut DOMNUL din aceasta practica ? Respectul cuvenit este Lui nu icoanelor; altfel credinta devine idolatria sfintilor ...

D-zeu vrea sa ne rugam Lui; asta a cerut foarte clar; nu altora.

Stie cineva de ce Biserica Ortodoxa Romana permite astfel de practici ba chiar pare sa le sustina cand sensul poruncilor si pervertirea liturgiei rezultata din superstitie sunt atat de flagrante pentru cine reflecta asupra problemei ?
Care este motivul profund al acestei practici ?

Va multumesc