O marturisire tulburatoare

[florin.oltean75]

În prealabil postat de emiliabirgau

Pentru ortodocsi convertirea e o taina, noi nu facem prozelitism, Biserica se roaga la fiecare Liturghie pentru ,,cei chemati'' iar harul lui Dumnezeu lucreaza.

Ce conteaza daca te intorci la o credinta care nu e adevarata? Cand au ortodoxia de mii de ani, saracii oameni au nevoie de secte sa le spuna ca exista Dumnezeu...f trist. Experientele multora pot parea interesante, dar vietile Sfintilor sunt certitudini, pentru Sfinti experienta a avut intr-adevar valoare pt ca a fost o experienta mantuitoare.

Tocmai ca vedem esentialul... Dumnezeu e Unul si Biserica e Una, restul sunt inselari. Se pot converti la sute de culte de-ale lor si pot vorbi in numele lui Hristos, insa asta nu inseamna ca il au pe Hristos. Hristos e doar in Liturghie: ,,Hristos in mijlocul nostru", iar ei nu au Liturghie, sunt doar inselati.

Emilia,

Esentialul consta in... dragoste, toleranta, teama de a nu cadea in pacate.

Inima iubitoare nu gandeste astfel:

"eu sunt ales, ceilalti sunt rataciti",
"eu am parte de experiente mantuitoare, nu cei rataciti",
"Hristosul adevarat este al meu, ceilalti au un Hristos mincinos"
...
(nu respira mai mult a orgoliu decat a imbratisare calda?)

Pretuirea ortodoxiei este o mare virtute.

Insa cand dragostea si intelegerea nu sunt mature,
aceasta virtute poate degenera cu usurinta in reflexe fundamentaliste.

O intalnim in toate credintele, fara exceptie, fie sectante, fie musulmane fie budiste, fie hinduse...

Este samburele care sta la baza tuturor atrocitatilor comise pe fond religios.

In forul interior trebuie sa ne aparam valorile,
pentru ca am gustat cat de bun este Domnul,
dar niciodata prin infierarea si denigrarea a ceea ce gandesc ceilalti.

Evlavia curata imbratiseaza toata faptura.
Nu are granite trasate de concepte si cuvinte.