moartea-fenomen sau entitate?

[dobrin7m]

O fi.
Dar iata cum Parintele Cleopa se exprima ca unei entitati spunand: ``daca am fi avut pe moarte inaintea ochilor`` sau ``el intreaba pe moarte, ce zici sa fac lucrul acesta? la care moartea raspunde : nu sa nu faci ca eu vin indata dupa pacat si te duc in Gheena``.
Deci intrebam moartea, vine moartea, ne duce moartea ne asteapta moartea.

``si de aceea, vai de acela care uita de moarte, ca acela moare cu trupul la vremea lui, dar cu sufletul moare cand face pacatul. Daca am fi avut totdeauna pe moarte inaintea ochilor, n-am face pacatul nu numai cu lucrul, nici cu cuvantul, nici cu gandul. Pentru ca Dumnezeu judeca pacatul si cu gandul ca pacat desavarsit. Ce spune dumnezeiescul parinte Efrem Sirul ? "Nu mai aruncati in negrija, fratii mei, pentru pacatele cu gandul, ca ar fi usoare. Daca pacatele cu gandul ar fi usoare, nu socotea Insusi Hristos, Intelepciunea lui Dumnezeu, preacurvie intru pofta de muiere si ucidere intru ura de frate. Numai ai cugetat cu patima la muiere si te-ai facut preacurvar! Numai ai cugetat cu ura asupra fratelui tau, si-l urasti, esti ucigas! " Ai auzit ?! Preacurvie din gandire, precurvie din a gandi, din a ura pe fratele, ucidere. Vezi ? Iar moartea nici aici nu te lasa. Moartea te opreste nu numai sa nu te iei la pacatul cu lucrul, nici la acel cu gandul. Pentru ca Dumnezeu osandeste gadurile ca pe fapte in Legea Darului. El n-a venit sa strice Legea, si sa o desavarseasca. In Legea Veche era "sa nu furi", iar in Legea Darului, nici sa nu poftesti lucrul altuia. Deci, te opreste nici sa nu gandesti cu patima asupra lucrului altuia. Fratii mei, fericit, de trei ori fericit, este omul acela care si-a luat semen pe moarte, si totdeauna cand il lupta lenevia sa nu faca canonul, sa nu-si faca canonul dat de duhovnic, cand il lupta dracul sa nu pazeasca posturile sa dezlege la mancare de orisicand nu trebuie, sau cand il lupta dracul sa fure, sau sa adune avere, sau sa razbune pe altul, sau sa curveasca, sau sa fure, sau sa injure, sau sa se imbete, sau sa fumeze, el intreaba pe moarte: "Ce zici moarte: sa fac lucrul acesta ?". Si moartea ii spune: "Nu, nu fa! Ca plata pacatului este moartea. Si eu vin indata dupa pacat, si te iau si te duc in Gheena." Si iata cum moartea de care noi ne temem, ea ne este cel mai mare prieten si cel mai mare sfetnic in viata, spre viata vesnica. Nu, filosofia noastra a crestinilor nu este sa fugim de moarte! Dar ce ? Sa ne pregatim de moarte. Sa o asteptam sa vie la noi. Si cum ? Sa ne marturisim curat pacatele, sa ne facem canonul, sa ne impacam cu toti, sa incetam de la pacate, sa facem fapte bune. Si atunci asteptam moartea ca pe o mare parada, ca pe o mare sarbatoare. Auzi ce spune Sfantul Efrem: "barbatul mustrat de stiinta sa pentru pacat, foarte se teme de moarte. Iar omul drept asteapta moartea ca pe o mare sarbatoare: sa vie sa trecem din moarte la viata, ca viata de acum este moartea sufletului, pentru cei ce se lovesc de dansul." Vezi moartea, nu ne temem, vai de mine, mor! Ne temem ? Sa nu ne temem de ea. Sa ne temem de pacat, ca pacatul ne duce la moarte, ca plata pacatului este moarte. Si adevarata moartea a sufletului este pacatul. Si acestea am zis pe scurt despre moarte, dar sa vorbim ceva si despre judecata de apoi in aceasta predica .`` Parintele Cleopa

[dobrin7m]

Moartea, cel mai mare prieten si cel mai mare sfetnic in viata. Un fenomen? si atat?

[Raziel]

În prealabil postat de dobrin7m

Moartea, cel mai mare prieten si cel mai mare sfetnic in viata. Un fenomen? si atat?

Moartea? da un fenomen natural si nimic mai mult, dar datorita fricii de necunoscut, oamenii au inventat tot felul de lucruri in legatura cu acest fenomen, datorita fricii au inventat multe alte lucruri dar nu are rost sa intru in detalii.

În prealabil postat de dobrin7m

Moartea, cel mai mare prieten si cel mai mare sfetnic in viata. Un fenomen? si atat?

Bineînţeles. Altfel, dacă o luăm ad-literam, înseamnă că nici măcar nu ne vrea răul, căci ne este cel mai mare prieten... păi de ce să ne mai temem, atunci, şi de ce s-o mai socotim rea? Tocmai pentru că e rea o socotim sfetnic bun. Căci de teama morţii ne putem îndrepta viaţa.
Personificarea morţii este, într-adevăr, întâlnită nu numai la Părintele Cleopa, ci chiar şi la Sf. Pavel: „Unde îţi este, moarte, boldul?”. Însă, repet, nicăieri în scrierile Sfinţilor Părinţi nu apare Moartea ca persoană. Părintele Cleopa vorbea mult despre vămile văzduhului, despre cele 40 de zile pe care sufletul le parcurge după ce moare. Este vorba acolo de vreo fiinţă numită Moarte? Este vorba doar de diavoli, care vor să ia în primire şi să chinuiască sau să nimicească de ar putea sufletul nostru, şi mai este vorba de îngeri... şi de Dreptul Judecător.

[glykys]

În prealabil postat de N.Priceputu

Bineînţeles. Altfel, dacă o luăm ad-literam, înseamnă că nici măcar nu ne vrea răul, căci ne este cel mai mare prieten... păi de ce să ne mai temem, atunci, şi de ce s-o mai socotim rea? Tocmai pentru că e rea o socotim sfetnic bun. Căci de teama morţii ne putem îndrepta viaţa.
Personificarea morţii este, într-adevăr, întâlnită nu numai la Părintele Cleopa, ci chiar şi la Sf. Pavel: „Unde îţi este, moarte, boldul?”. Însă, repet, nicăieri în scrierile Sfinţilor Părinţi nu apare Moartea ca persoană. Părintele Cleopa vorbea mult despre vămile văzduhului, despre cele 40 de zile pe care sufletul le parcurge după ce moare. Este vorba acolo de vreo fiinţă numită Moarte? Este vorba doar de diavoli, care vor să ia în primire şi să chinuiască sau să nimicească de ar putea sufletul nostru, şi mai este vorba de îngeri... şi de Dreptul Judecător.

In cartea despre vamile vazduhului exista un personaj numit Moarte...

În prealabil postat de glykys

In cartea despre vamile vazduhului exista un personaj numit Moarte...

În cazul ăsta... mă dau bătut. De fapt, m-am bătut singur. Eu rămân la convingerea mea, dar nu voi mai căuta să conving şi pe alţii de aici.

[vinerea13]

În prealabil postat de dobrin7m

Moartea, cel mai mare prieten si cel mai mare sfetnic in viata. Un fenomen? si atat?

Se pare ca Moartea este si o stare si un personaj.
Sunt in Biblie cel putin doua pasaje care ne lasa sa credem ca Moartea ar fi un personaj. In opinia mea textele sunt greu de inteles si nu se poate trage o invatatura sigura.

Unul este in Apocalipsa 6:8 unde ni se spune ca unul din cei patru cai avea drept calaret un personaj numit Moartea. Si ceilalti trei calareti par a fi persoane. Apocalipsa insa abunda de simboluri si in multe locuri nu poate fi interpretata literal.


Al doilea pasaj se gaseste in 1 Corinteni 15:25,26. Apostolul Pavel vorbind despre vremurile sfarsitului afirma ca toti vrașmașii Domnului vor fi „pusi sub picioarele Lui”. Ultimul dintre acesti vrașmasi care vor fi nimiciti va fi Moartea.

Totusi Biblia ne precizeaza ca moartea este un vrasmas, nu un prieten.
.