Hranitul porumbeilor

[heaven]

Desigur porumbeii si nevinovatele animalutze nu perturba viata unui oras cand cer de mancare mai mult decat ar face-o mafia cersetorilor din Romania,dintre care doar un procent redus sunt oameni cu adevarat disperati,prea batrani sa bolnavi ce nu ar putea munci,in rest fiind o retea care scot din aceasta afacere mai multi bani decat am visa vreodata fiecare dintre noi sa avem pe luna.
Si,totusi,la ei ne gandim sa le oferim,pentru ca sunt oameni si na...e cazul sa fim buni crestini,insa un disernamant cred ca trebuie in toate.Crestinismul este un simbol al iubirii absolute,neconditionate si orice mi-ar spune oricine,eu nu cred ca aceasta iubire este supusa categorizarilor,sortarilor etc.Cred ca ea atunci cand exista se revarsa in mod natural asupra intregii creatii a lui Dumnezeu,pentru ca Dumnezeu este iubire si El este in toate!
Va dau un exemplu: chiar acum o saptamana in Brasov,la intarea dintr-un supermarket clientii erau la propriu "atacati" de niste tigancuse tinerele,cam intre 13-17 ani,care loveau cu mainile in geamurile masinilor care stationau acolo,unei doamne mai ca i-au smuls portmoneul din mana,desi le daduse ceva banutzi inainte,iar pe mine s-au napustit de la iesirea din masina,incercand sa imi smulga efectiv din mana cei 50 de bani destinati carutului...era o distractie pentru ele si aveau un tupeu iesit din comun.Atata agresivitate,va spun sincer ca nu am vazut pana acum la niste cersetori,nici chiar in Bucuresti unde numarul lor este foarte mare.
Desigur ca unor astfel de personaje nu ma voi gandi vreodata sa le dau ceva si cu toate criticile de rigoare pe care mi le-as atrage,prefer de o mie de ori sa hranesc porumbeii sau sa ofer mancare altor animale infometate.Nu stiu pentru altii cum este,insa veselia,bucuria si nevinovatia cu care ele primesc ceea ce li se ofera este pentru mine o adevarata bucurie a sufletului.
Si mai cred ca o parte din umanitatea noastra ar muri in momentul in care nu am mai fi deloc conectati cu natura,cu vietuitoarele ei,pentru ca am fost creati sa fim un intreg,sa traim in armonie.
Cu putina mobilizare,curatenia poate fi intretinuta si cred ca acest mic efort merita pentru ceea ce primim in schimb.
Acum,stiti vorba aceea "frumusetea este in ochii celui care priveste"...depinde de fiecare ce alegem sa vedem in jurul nostru!

[anita]

Ai dreptate ,animalele trebuie hranite si ele ,Dumnezeu le hraneste prin noi.
Deci in acest fel Dumnezeu are grija si de aceste animale.
Eu pun pe balcon intr-o cutie resturi de paine uscata ca sa nu o arunc si o dau cuiva care are gaini.
Vin vrabiutele si porumbeii salbatici si fura din paine.
Restul de mamaliga de la masa il pun pe marginea balconului si nu ramane nimic.
Nu am mizerie in balcon ,fiind pasari salbatice nu stationeaza in balcon ,deci nu e nevoie sa fac curat.
Hranirea unei pasarele nu presupune un efort financiar ci e un prilej de a face o fapta buna si de a ne bucura sufletul.

[Florin-Ionut]

Pe blocul unde locuiesc e invazie de porumbei. În oraş sînt foarte mulţi, dar la mine felul în care e construit blocul le permite să se adăpostească pe luminator mai ales. Din cauza lor nu putem dormi dimineaţa în zori. Cum se crapă de ziuă, cum încep concertul de bu-hu-hu şi se bat pe pervaz împărţind locul. E total aiurea să auzi în fiecare dimineaţă zgomotul aripilor lovind în geam.

Porumbeii au devenit o adevărată problemă, indiferent cît de simpatici sînt. Eu însumi am crescut unul, dar n-aş mai face-o a doua oară. În timp, mi-am dat seama că binele pe care-l fac porumbeilor devine un rău împotriva oamenilor. Da, echilibrul natural este stricat în oraşe, unde aceste păsări se înmulţesc de şase ori pe an, în comparaţie cu de două ori pe an în condiţii naturale.

Deci, contrar aparenţelor, nu e bine să hrănim porumbeii în caz că locuim în oraşe, deşi instinctul ne spune altceva. Dacă aş sta la ţară poate mi-aş construi o velieră, că mi-s dragi... dar aici nu sînt îndreptăţit să le creez condiţii să să înmulţească.