Despre lectura, in general

[LapetiteMoc]

Nikos Kazantzakis ai citit ? Este un autor grec de o profunzime ortodoxa autentica. Personal, il ador. ("Iisus rastignit a doua oara", "Raport catre El Greco", "Alexis Zorba" etc...).

------------------------------------------
... si acum sa glumim, a propos de "Ana Karenina":

Trei ciori barfeau pe o creanga. Una din ele se credea marginalizata si neinteresanta pentru suratele ei. Pentru a se face remarcata, le spune intr-o doara ca ea se muta pe firul electric de pe linia ferata. Una din ele ii spune celeilalte: "Uita-te, draga, si la asta! Se crede Ana Karenina!"

În prealabil postat de LapetiteMoc

Nikos Kazantzakis ai citit ? Este un autor grec de o profunzime ortodoxa autentica. Personal, il ador. ("Iisus rastignit a doua oara", "Raport catre El Greco", "Alexis Zorba" etc...).

------------------------------------------
... si acum sa glumim, a propos de "Ana Karenina":

Trei ciori barfeau pe o creanga. Una din ele se credea marginalizata si neinteresanta pentru suratele ei. Pentru a se face remarcata, le spune intr-o doara ca ea se muta pe firul electric de pe linia ferata. Una din ele ii spune celeilalte: "Uita-te, draga, si la asta! Se crede Ana Karenina!"

:)) Drăguţ bancul!
Nu am citit Kazantzakis, deşi mi-a fost recomandat. O carte care pe mine m-a mişcat profund a fost "Cămaşa lui Cristos".

[delia31]

[quote=LapetiteMoc;368768]Nikos Kazantzakis ai citit ? Este un autor grec de o profunzime ortodoxa autentica. Personal, il ador. ("Iisus rastignit a doua oara", "Raport catre El Greco", "Alexis Zorba" etc...).
QUOTE]



..."Fratricizii", "Ultima ispita a lui Hristos"...

O fi avut candva profunzime ortodoxa in perioada nealterata de influentele ateiste, doar ca, ulterior, datorita supraomului lui Nietzsche, a ajuns sa deformeze atat de mult adevarul despre divino-umanitatea lui Iisus in romanul “Ultima ispita a lui Hristos”, incat Biserica Ortodoxa Greaca l-a anatemizat pt. viziunea lui blasfemiatoare, la care n-a vrut sa renunte.

Biserica Catolica a inclus cartea lui Kazantzakis in lista cartilor interzise, iar despre controversatul film al lui Martin Scorsese, cu acelasi nume, inspirat din romanul lui Kazantzakis, se stie ca a generat un mega scandal in media.

Nici nu-i de mirare: o blasfemie fantezista despre un fiu al lui Dumnezeu, atat de stapanit de indoieli, spaime si vicii, atat de confuz si chinuit de menirea lui, incat ajunge chiar sa creada despre sine ca e o iluzie a satanei.
Iuda e configurat la Kazantzakis drept singurul ucenic fidel, un fel de constiinta a lui Iisus care il ajuta sa-si spulbere confuziile, singurul ucenic “suficient de credincios pt. a-l trada”, pt. ca, in viziunea lui Kazantzakis, Iuda a tradat la cererea expresa a lui Iisus.

Cred ca dincolo de calitatile de scriitor exceptional, scrisul si ideile lui Kazantzakis fascineaza printr-o ambiguitate voit frapanta, printr-o deschidere periculoasa catre mai multe interpretari.
In cazul “ Ultimei ispite”, menita daca nu sa-l instraineze de adevaratul Hristos pe omul nedus la Biserica, macar sa-i ofere “materie prima” pt. a si-L imagina in ipostaze blasfemiatoare.

In “Ultima ispita a lui Hristos”, Kazantzakis, practic rescrie si reinterpreteaza Evanghelia, introducand detalii naucitoare, stupefiante si blasfemiatoare la adresa lui Hristos.
Si tocmai aici isi arata Kazantzakis talentul literar, inducand in eroare. Ceea ce vrea sa para o alegorie, ajunge sa fie o erezie, atunci cand scriitorii depasesc granita dintre fictiune si adevar (si inca adevar revelat de sus).

Dincolo de scopul demonstratiei, ca pana la urma, Hristos a invins si ultima ispita, ideile lui - subtile si paradoxale -transmit insidios un mesaj subliminal, menit sa clatine, sa produca oscilatii pe firul subtire al credintei omului.

E inoculata subtil ideea ca daca si Hristos a fost la un pas de a ceda placerilor omenesti pe care si le-a refuzat cu greu, chinuit de spasme, atunci cu siguranta, noua, muritorilor de rand ni se ingaduie, fara sa ne mai facem atatea procese de constiinta.

Daca si Hristos a fost pe punctul de a regreta paradisul terestru de aici si acum, atunci e foarte posibil ca acea Imparatie a cerurilor sa fie fictiva. Cam asta propune subtil Kazantzakis. Ceea ce e total neortodox si periculos pentru cei inca necopti in credinta!

Deci nu din prea multa profunzime ortodoxa autentica s-a exclus singur din ortodoxie! Pacat de el! ca era chiar talentat!