Raspunsuri duhovnicesti +

[cristiboss56]

Orice om tanjeste sa fie inteles , dar se simte inteles numai de cel care ii remarca si ii vorbeste de calitatile sale ascunse , pe care altii nu i le observa . A vedea calitatile ascunse insa este o insusire a celor care au un exercitiu spiritual permanent, la care nu se poate ajunge fara darul lui Dumnezeu . A striga in dreapta si in stanga si a fagadui degraba iadul este propriu ravnei trupesti . Oamenii sfinti insa , care au ajuns la dragoste , nu mai pot avea aceasta atitudine . Caci dragostea , spune Sfantul Serghie de la Radonej , INSEAMNA A FI ASPRU CU TINE , DAR INGADUITOR CU CEILALTI . Cred ca masura desavarsirii noastre duhovnicesti o putem deduce din felul in care ne raportam la oamenii care inca mai savarsesc cele mai cumplite pacate . ( * VA URMA ! - *** Aceste fragmente nu sunt selectate intamplator ! ! ! )

[Mihai36]

Bun raspuns, asa s-a farimitat si biserica aceea care odata era Una in loc sa se faca una pe intreg pamintul. Si in loc sa ne fie rusine cu asta ne e rusine la gindu ca am putea-o drege la loc. Insa adevarul e ca nu putem insa ne e rusine sa recunoastem. Dar nici nu vrem.
Ecumenismul erezie ..., ce am putea lua de la ceilalti? asta e intrebare ? dar ce am putea oferi nu intreaba nimeni?

[Mihai36]

In vremurile astea din urma e de inteles, uneori nici pe noi insine nu ne putem judeca prea aspru, mai ales ca a fost profetit ca nici cei mai virtuosi nu vor scapa neprihaniti asa incit pina se regleaza si se albeste tot functionam doar la jumate din turatia posibila.

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Orice om tanjeste sa fie inteles , dar se simte inteles numai de cel care ii remarca si ii vorbeste de calitatile sale ascunse , pe care altii nu i le observa . A vedea calitatile ascunse insa este o insusire a celor care au un exercitiu spiritual permanent, la care nu se poate ajunge fara darul lui Dumnezeu . A striga in dreapta si in stanga si a fagadui degraba iadul este propriu ravnei trupesti . Oamenii sfinti insa , care au ajuns la dragoste , nu mai pot avea aceasta atitudine . Caci dragostea , spune Sfantul Serghie de la Radonej , INSEAMNA A FI ASPRU CU TINE , DAR INGADUITOR CU CEILALTI . Cred ca masura desavarsirii noastre duhovnicesti o putem deduce din felul in care ne raportam la oamenii care inca mai savarsesc cele mai cumplite pacate . ( * VA URMA ! - *** Aceste fragmente nu sunt selectate intamplator ! ! ! )

Multi credinciosi , citind si auzind ca mandria este mare un pacat , nu mai lauda niciodata pe nimeni , nici chiar pe copii , de frica sa nu "cada in mandrie ". Eu cand aud pe cineva care , plecand capul cu prefacuta smerenie , incepe sa indruge la " vai parinte , nu mai spuneti , ca o sa cad in mandrie ", il intreb daca nu cumva in restul timpului se afla in smerenie . De regula acesti oameni sar ca fripti ,"se smintesc " cand ii indemni la normalitate . " Cum sa lauzi pe cineva ? Ca pe urma si-o ia in cap! "Omenii nu inteleg ca si lauda si mustrarea sunt pentru oameni si ca prin amandoua se modeleaza omul . . . A-l judeca pe pacatos raportandu-l doar la pacatele sale inseamna a-L exclude pe Dumnezeu din viata lui . Sfintii aratau intotdeauna atata ingaduinta pentru ca vedeau in toate doar un inceput , un incepu pe care Dumnezeu , colucrand cu omul , il poate desavarsi . A fi sfant inseamna sa sti sa vezi in ce consta acest inceput in fiecare om si sa-l incurajezi , dar mai ales , sa fii cu mare bagare de seama ca sa nu-l STINGI . . . O convertire poate sa dureze ani si zeci de ani . Dar sunt unii care vor sa cuprinda tot crestinismul intr-o singura discutie si se minuneaza cand cineva ramane rece la cuvintele lor . Aceasta atitudine o au cei care isi atribuie lor insisi toate meritele intr-o convertire , uitand ca mai exista si Dumnezeu . Hristos spune ca El , nu predicatorii , a venit in lume sa mantuiasca pe cei pacatosi . De aceea , sa nu avem nici o indoiala ca Hrisatos stie sa se descopere pacatosului si in lipsa noastra , si fara noi . Trebuie sa ne scoatem din mintea noastra ideea ca anume prin noi vrea Dumnezeu sa-l cheme la Sine pe cutare . Noi putem incerca , e chiar de datoria noastra , dar nu putem face un plan de convertiri , ca si protestantii : " Asa trebuie sa-l convertesc pe vecinul cutare , batranica cutare sta singura , ii duc niste cartofi si-o convretesc " . Acesta nu este duhul predicii crestine , ci un duh de competitie pioniereasca . ( * Va urma )

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Multi credinciosi , citind si auzind ca mandria este mare un pacat , nu mai lauda niciodata pe nimeni , nici chiar pe copii , de frica sa nu "cada in mandrie ". Eu cand aud pe cineva care , plecand capul cu prefacuta smerenie , incepe sa indruge la " vai parinte , nu mai spuneti , ca o sa cad in mandrie ", il intreb daca nu cumva in restul timpului se afla in smerenie . De regula acesti oameni sar ca fripti ,"se smintesc " cand ii indemni la normalitate . " Cum sa lauzi pe cineva ? Ca pe urma si-o ia in cap! "Omenii nu inteleg ca si lauda si mustrarea sunt pentru oameni si ca prin amandoua se modeleaza omul . . . A-l judeca pe pacatos raportandu-l doar la pacatele sale inseamna a-L exclude pe Dumnezeu din viata lui . Sfintii aratau intotdeauna atata ingaduinta pentru ca vedeau in toate doar un inceput , un incepu pe care Dumnezeu , colucrand cu omul , il poate desavarsi . A fi sfant inseamna sa sti sa vezi in ce consta acest inceput in fiecare om si sa-l incurajezi , dar mai ales , sa fii cu mare bagare de seama ca sa nu-l STINGI . . . O convertire poate sa dureze ani si zeci de ani . Dar sunt unii care vor sa cuprinda tot crestinismul intr-o singura discutie si se minuneaza cand cineva ramane rece la cuvintele lor . Aceasta atitudine o au cei care isi atribuie lor insisi toate meritele intr-o convertire , uitand ca mai exista si Dumnezeu . Hristos spune ca El , nu predicatorii , a venit in lume sa mantuiasca pe cei pacatosi . De aceea , sa nu avem nici o indoiala ca Hrisatos stie sa se descopere pacatosului si in lipsa noastra , si fara noi . Trebuie sa ne scoatem din mintea noastra ideea ca anume prin noi vrea Dumnezeu sa-l cheme la Sine pe cutare . Noi putem incerca , e chiar de datoria noastra , dar nu putem face un plan de convertiri , ca si protestantii : " Asa trebuie sa-l convertesc pe vecinul cutare , batranica cutare sta singura , ii duc niste cartofi si-o convretesc " . Acesta nu este duhul predicii crestine , ci un duh de competitie pioniereasca . ( * Va urma )

Este important , deci , sa vorbim numai despre lucrurile pe care le-am cunoscut prin propria experienta . Nu ne cere nimeni sa vedem lumina taborica , pentru ca si cei carora ne adresam nu au vazut-o . De multe ori chiar oamenii cu o vietuire foarte inalta nu s-au putut face intelesi de pacatosi , tocmai din cauza ca aceia uitasera psihologia pacatosilor . Destul ne este noua sa ne adresam celor deopotriva cu noi . Lumea este etajata si Dumnezeu a lasat diferite caractere si sensibilitati , care au un mod special , propriu de a intelege lucrurile . Si pentru acestia Dumnezeu vrea sa aiba un purtator de cuvant . Daca crezi ca ai un astfel de cerc de ascultatori , vorbeste-le , daca nu , nu-l cauta ! Putini au fost cei care s-au putut face intelesi de toti , chiar si dintre sfinti . Unii se adreseaza desfranatilor , altii se adreseaza calugarilor , unii necarturarilor , altii intelectoalilor , artistilor . Acestia din urma sunt cei mai dificili . Unii credinciosi , auzind sau citind ceva adresat acestora se tulbura , se smintesc . Dumnezeu insa stie ce este in inima fiecaruia . De aceea nu intotdeauna le este de folos " celor slabi " sa cunoasca invataturi adresate altei tagme decat cea din care face parte . Sf. Ignatie nu recomanda nici macar monahii din viata de obste sa citeasca sfaturile pentru pustnici , ce sa mai vorbim despre diferenta dintre sfaturile date unui casatorit si unui calugar . Asadar , nimeni nu va gresi DACA VA SPUNE DOAR CEEA CE EL INSUSI A TRAIT . . . Nu in cuvant , ci in fapta sta puterea lui Dumnezeu ! ( * Va urma )

Multumim Cristi pentru aceste "episoade" pline de har. Ma bucur ca inca scrie 'va urma'.

[MariS_]

În prealabil postat de cristiboss56

Este important , deci , sa vorbim numai despre lucrurile pe care le-am cunoscut prin propria experienta . Nu ne cere nimeni sa vedem lumina taborica , pentru ca si cei carora ne adresam nu au vazut-o . De multe ori chiar oamenii cu o vietuire foarte inalta nu s-au putut face intelesi de pacatosi , tocmai din cauza ca aceia uitasera psihologia pacatosilor . Destul ne este noua sa ne adresam celor deopotriva cu noi . Lumea este etajata si Dumnezeu a lasat diferite caractere si sensibilitati , care au un mod special , propriu de a intelege lucrurile . Si pentru acestia Dumnezeu vrea sa aiba un purtator de cuvant . Daca crezi ca ai un astfel de cerc de ascultatori , vorbeste-le , daca nu , nu-l cauta ! Putini au fost cei care s-au putut face intelesi de toti , chiar si dintre sfinti . Unii se adreseaza desfranatilor , altii se adreseaza calugarilor , unii necarturarilor , altii intelectoalilor , artistilor . Acestia din urma sunt cei mai dificili . Unii credinciosi , auzind sau citind ceva adresat acestora se tulbura , se smintesc . Dumnezeu insa stie ce este in inima fiecaruia . De aceea nu intotdeauna le este de folos " celor slabi " sa cunoasca invataturi adresate altei tagme decat cea din care face parte . Sf. Ignatie nu recomanda nici macar monahii din viata de obste sa citeasca sfaturile pentru pustnici , ce sa mai vorbim despre diferenta dintre sfaturile date unui casatorit si unui calugar . Asadar , nimeni nu va gresi DACA VA SPUNE DOAR CEEA CE EL INSUSI A TRAIT . . . Nu in cuvant , ci in fapta sta puterea lui Dumnezeu ! ( * Va urma )

Frumoase cuvinte.
Cuvantul care vine din memorie se adreseaza doar memoriei si, cu timpul, se va uita caci nu are putere, fiind lipsit de viata, dar cuvantul care vine din inima se adreseaza tot inimii si acesta are si putere, fiindca ceea ce vine din inima este plin de viata, plin de seva, plin de iubire. Sfintii cuvantau rar si doar din cele ce le-au trait si insusit. Noi vorbim multe si de cele mai multe ori din copy-paste. Macar si la acestea de le-am adauga putina iubire si tot ar fi un folos.
"Si nu uita, mama, sa fii bun!"
Har, smerenie si jertfa de sine.

În prealabil postat de cristiboss56

Este important , deci , sa vorbim numai despre lucrurile pe care le-am cunoscut prin propria experienta . Nu ne cere nimeni sa vedem lumina taborica , pentru ca si cei carora ne adresam nu au vazut-o . De multe ori chiar oamenii cu o vietuire foarte inalta nu s-au putut face intelesi de pacatosi , tocmai din cauza ca aceia uitasera psihologia pacatosilor . Destul ne este noua sa ne adresam celor deopotriva cu noi . Lumea este etajata si Dumnezeu a lasat diferite caractere si sensibilitati , care au un mod special , propriu de a intelege lucrurile . Si pentru acestia Dumnezeu vrea sa aiba un purtator de cuvant . Daca crezi ca ai un astfel de cerc de ascultatori , vorbeste-le , daca nu , nu-l cauta ! Putini au fost cei care s-au putut face intelesi de toti , chiar si dintre sfinti . Unii se adreseaza desfranatilor , altii se adreseaza calugarilor , unii necarturarilor , altii intelectoalilor , artistilor . Acestia din urma sunt cei mai dificili . Unii credinciosi , auzind sau citind ceva adresat acestora se tulbura , se smintesc . Dumnezeu insa stie ce este in inima fiecaruia . De aceea nu intotdeauna le este de folos " celor slabi " sa cunoasca invataturi adresate altei tagme decat cea din care face parte . Sf. Ignatie nu recomanda nici macar monahii din viata de obste sa citeasca sfaturile pentru pustnici , ce sa mai vorbim despre diferenta dintre sfaturile date unui casatorit si unui calugar . Asadar , nimeni nu va gresi DACA VA SPUNE DOAR CEEA CE EL INSUSI A TRAIT . . . Nu in cuvant , ci in fapta sta puterea lui Dumnezeu ! ( * Va urma )

Frumoase ganduri, cu impact asupra mea, imi amintesc deopotriva de erorile mele in comunicare si de reusitele unor oameni pe care ii pretuiesc. Ma intreb insa daca autorul scrie aceste vorbe din cercare... Ar insemna sa fi cuprins toate acestea spuse in propria lui existenta. Lauda lui, daca e asa, bine si daca a dat doar un semn al unei adinci reflectii personale. Poate a vorbit Duhul prin el, zic si eu...
Francezii au un poet, printre marii lor poeti, care tintea in mod special ca poeziile lui sa fie hrana pentru cei sarmani, cei mai de jos, cei mai jalnici oameni. Avea oroare de "lumea buna" si empatiza permanent cu norodul. El insusi a trait ca un cersetor, fugarit, talharit, pedepsit, chinuit. S-a spus ca pur si simplu avea un public mai larg printre cei multi care alcatuiau poporul si ca a fost un vanitos amator de aplauze multe, plin de slava desarta. Si ca ar fi tradat poezia, pe cea mult mai elevata de care ar fi fost capabil.
Dar el scria pentru toata lumea. Pentru sine, pentru oricine vibra la omenescul tragic pe care il experimentase. Si, lucru distinct, nu el isi publica poemele ci i le publicau cei care il iubeau. Desigur, l-au folosit repede in lupta sociala facind din el un drapel revolutionar.
Stiu si eu, cand exprimam ceva cui ii va folosi si cui nu, pe cine va deranja si pe cine va ajuta... Mai bine, spun acum pentru mine, sa facem tot ce facem cu gandul ca Domnul e aici, acum, si Lui poate nu Ii place, poate Ii place.
Multumim Cristi pentru selectii, sper ca ne mai daruiesti pasaje noi. Iertare daca am gresit, cui am gresit, cer iertare tuturor pentru balbele mele.
Domnul cu noi!

[cristiboss56]

Sunteti atat de asemanatori , incat de multe ori va confund , si multe din mesajele voastre imi raman in memorie si mai ales in suflet . Sunteti poate cei mai rafinati membrii ai acestui forum , mult prea rafinati si sensibili pentru aste timpuri , dar ma bucur ca va am in lista mea de prieteni , caci va simt mereu aproape prin gandurile si vorbele voastre . Atunci cand ma mahnesc dintr un motiv sau altul , atunci cand ma tulbur in discutile purtate pe aici , imi vin in minte cuvintele voastre , pentru mine adevarate invataturi . " A iubi inseamna a ierta " ! Acesta este titlul primei carti pe care am citit-o in urma cu niste ani , scrisa de Savatie Bastovoi . Astfel l-am cunoscut prima data pe Savatie Bastovoi , si nu-mi pare rau , iar de cate ori am ocazia redau din invataturile lui , din experientele lui de viata . Multumesc si pe aceasta cale celei care a facut posibila aceasta intalnire cu Savatie Bastovoi , colegei noastre de pe forum Eduardd ( Jenica ) , care mi-a trimis prin posta in urma cu niste ani aceasta carte . Voi continua selectia mea , dar pana atunci redau cateva cuvinte din cartea sus amintita , " A iubi inseamna a ierta " , fara sa mai ingros literele ,caci am inteles ca sunt greu de citit si obosesc ochiul :" Dumnezeu n-a voit nimic altceva de la noi in schimb pentru dragostea pe care ne-a dat-o , ci a voit ca si noi , fiecare la randul nostru , sa facem acelasi lucru cu aproapele nostru . . . Daca este sa ne asemanam cu Dumnezeu in ceva , acesta este puterea de a ierta . Dumnezeu ne-a chemat sa fim asemenea Lui si asemenea lui Dumnezeu suntem atunci cand IERTAM . Puterea de a ierta este insusire Dumnezeiasca . Iertand celor ce ne gresesc ne facem partasi la dragostea cu care iubeste Dumnezeu lumea ". Superba si aceasta carte a Ieromonahului Savatie Bastovoi , si cand voi avea timp o sa fac si de aici o selectie . In marea majoritate selectile pe care le fac , sunt direct din cartea tiparita , cu miros de tus cum ii mai spun eu , si-mi ia ceva timp , dar o fac cu mult drag si placere . Post Binecuvantat !+

[Rodica50]

În prealabil postat de cristiboss56

Sunteti atat de asemanatori , incat de multe ori va confund , si multe din mesajele voastre imi raman in memorie si mai ales in suflet . Sunteti poate cei mai rafinati membrii ai acestui forum , mult prea rafinati si sensibili pentru aste timpuri , dar ma bucur ca va am in lista mea de prieteni , caci va simt mereu aproape prin gandurile si vorbele voastre . Atunci cand ma mahnesc dintr un motiv sau altul , atunci cand ma tulbur in discutile purtate pe aici , imi vin in minte cuvintele voastre , pentru mine adevarate invataturi . " A iubi inseamna a ierta " ! Acesta este titlul primei carti pe care am citit-o in urma cu niste ani , scrisa de Savatie Bastovoi . Astfel l-am cunoscut prima data pe Savatie Bastovoi , si nu-mi pare rau , iar de cate ori am ocazia redau din invataturile lui , din experientele lui de viata . Multumesc si pe aceasta cale celei care a facut posibila aceasta intalnire cu Savatie Bastovoi , colegei noastre de pe forum Eduardd ( Jenica ) , care mi-a trimis prin posta in urma cu niste ani aceasta carte . Voi continua selectia mea , dar pana atunci redau cateva cuvinte din cartea sus amintita , " A iubi inseamna a ierta " , fara sa mai ingros literele ,caci am inteles ca sunt greu de citit si obosesc ochiul :" Dumnezeu n-a voit nimic altceva de la noi in schimb pentru dragostea pe care ne-a dat-o , ci a voit ca si noi , fiecare la randul nostru , sa facem acelasi lucru cu aproapele nostru . . . Daca este sa ne asemanam cu Dumnezeu in ceva , acesta este puterea de a ierta . Dumnezeu ne-a chemat sa fim asemenea Lui si asemenea lui Dumnezeu suntem atunci cand IERTAM . Puterea de a ierta este insusire Dumnezeiasca . Iertand celor ce ne gresesc ne facem partasi la dragostea cu care iubeste Dumnezeu lumea ". Superba si aceasta carte a Ieromonahului Savatie Bastovoi , si cand voi avea timp o sa fac si de aici o selectie . In marea majoritate selectile pe care le fac , sunt direct din cartea tiparita , cu miros de tus cum ii mai spun eu , si-mi ia ceva timp , dar o fac cu mult drag si placere . Post Binecuvantat !+

Am avut ocazia sa particip la o conferinta la care a fost invitat Savatie Bastovoi. De neuitat!