Originea omului?

[AndreiM]

În prealabil postat de Dumitru73

Tocmai asta este problema.
Biblia despre care se spune ca este inspirata de Dumnezeu, cuvantul lui Dumnezeu, etc., nu poate fi luata de buna 100% probabil in nici un verset.
Aproape orice verset citesti a avut 2-3, poate mai multe interpretari de-a lungul istoriei.

Si mai e ceva. Cat timp stiinta, arheologia, nu au contrazis Biblia, aceasta era prezertata ca adevar istoric absolut. Puteai fi ars pe rug doar daca iti exprimai o idoiala vis-a-vis de adevarul Bibliei.
Treptat, pe masura ce stiinta a inceput sa faca unele descoperiri, a inceput sa se micsoreze si adevarul prezentat de Biblie ca real.
In acest moment Biblia a devenit mai mult un simbol. Totul este talmacit si rastalmacit, astfel incat mesajul transmis nu seamana aproape niciodata cu cel scris.

Daca Biblia ar putea fi, cum spui tu, luata de buna verset cu verset atunci nu ar fi Cuvantul lui Dumnezeu, ar fi ceva reguli, un manual scris de oameni. In ortodoxie sfintii au folosit cuvinte diferite pentru a exprima acelasi lucru, aceleasi interpretari. Tocmai pentru ca Biblia prezinta adancuri duhovnicesti putem vedea ca e Cuvantul Domnului.
Evenimentele istorice de care vorbesti tu nu coboara cu nimic importanta Bibliei, ar trebui sa iei si multele exemple pozitive, nu numai unul negativ.
Pentru un om care nu crede, da, e un simbol dar sa sti ca mesajul scris a ramas acelasi, daca citesti talcuirile Sfintelor Scripturi vei vedea.

[Dumitru73]

În prealabil postat de AndreiM

Daca Biblia ar putea fi, cum spui tu, luata de buna verset cu verset atunci nu ar fi Cuvantul lui Dumnezeu, ar fi ceva reguli, un manual scris de oameni. In ortodoxie sfintii au folosit cuvinte diferite pentru a exprima acelasi lucru, aceleasi interpretari. Tocmai pentru ca Biblia prezinta adancuri duhovnicesti putem vedea ca e Cuvantul Domnului.
Evenimentele istorice de care vorbesti tu nu coboara cu nimic importanta Bibliei, ar trebui sa iei si multele exemple pozitive, nu numai unul negativ.
Pentru un om care nu crede, da, e un simbol dar sa sti ca mesajul scris a ramas acelasi, daca citesti talcuirile Sfintelor Scripturi vei vedea.

Cum poate fi catalogata o carte ca fiind "Cuvantul Suprem", daca aproape nimic din ce scrie in ea nu poate fi luat ca atare, daca totul este intrepretat si mai ales interpretat in functie de vremuri.

[AndreiM]

Ti-am spus de ce nu trebuie luat ca atare. Cuvantul omului e litera, Cuvantul Domnului e adancul.
Aici cred ca gresesti tu, sunt aceleasi talcuiri de-a lungul istoriei, cel putin in Ortodoxie.

[Dumitru73]

În prealabil postat de AndreiM

Ti-am spus de ce nu trebuie luat ca atare. Cuvantul omului e litera, Cuvantul Domnului e adancul.
Aici cred ca gresesti tu, sunt aceleasi talcuiri de-a lungul istoriei, cel putin in Ortodoxie.

Nu prea ai dreptate.
Ai dreptate din punct de vedere al scriitorilor bisericesti. Ei cam asa spun, ca tine.
Dar asta nu inseamna ca au dreptate.
Practic, in acest moment este mai importanta Sfanta Traditie si scrierile unor parinti decat Biblia.
Importanta Bibliei este doar teoretica. In practica talcuirile sunt mai importante.

Iar talcuirile s-au cam schimbat, doar ca nu vrem sa ne mai aducem aminte.

[AndreiM]

În prealabil postat de Dumitru73

Nu prea ai dreptate.
Ai dreptate din punct de vedere al scriitorilor bisericesti. Ei cam asa spun, ca tine.
Dar asta nu inseamna ca au dreptate.
Practic, in acest moment este mai importanta Sfanta Traditie si scrierile unor parinti decat Biblia.
Importanta Bibliei este doar teoretica. In practica talcuirile sunt mai importante.

Iar talcuirile s-au cam schimbat, doar ca nu vrem sa ne mai aducem aminte.

Sfanta Traditie, scrierile Parintilor si talcuirile revarsa din Biblie, sunt facute pentru a o intelege mai bine.
Frate, critici Biserica dar nu o cunosti. Eu cunosc realitatea de care vorbesti tu si in care traiesti, am fost si eu acolo. Dar tu realitatea mea nu o cunosti, o critici. Te invit sa traiesti credinta, sa crezi si sa fii in Hristos si El in tine.
Niciodata nu vei gasi dovezi empirice, istorice sau stiintifice ca Dumnezeu exista. Daca vreodata vei gasi sa stii ca inselare ai gasit. Un dumnezeu ce poate fi dovedit, a carui existenta poate fi dovedita stiintific iar nu prin mijloace divine, nu prin Voia Sa, nu e Dumnezeu.

[Dumitru73]

În prealabil postat de AndreiM

Sfanta Traditie, scrierile Parintilor si talcuirile revarsa din Biblie, sunt facute pentru a o intelege mai bine.
Frate, critici Biserica dar nu o cunosti. Eu cunosc realitatea de care vorbesti tu si in care traiesti, am fost si eu acolo. Dar tu realitatea mea nu o cunosti, o critici. Te invit sa traiesti credinta, sa crezi si sa fii in Hristos si El in tine.
Niciodata nu vei gasi dovezi empirice, istorice sau stiintifice ca Dumnezeu exista. Daca vreodata vei gasi sa stii ca inselare ai gasit. Un dumnezeu ce poate fi dovedit, a carui existenta poate fi dovedita stiintific iar nu prin mijloace divine, nu prin Voia Sa, nu e Dumnezeu.

Andrei, tu nu ma cunosti.
iti spun doar atat: vreme de mai bine de 12 ani am trait credinta aproape de maxim, ca mirean.
as putea sa-ti vorbesc despre asta zile in sir, fara sa ma opresc si fara sa ma repet.
iar despre citit carti bisericesti... sincer, nu cred ca am citit literatura la fel de mult .
eu cand te contrazic intr-un subiect, sa sti ca mai intai am crezut, cel putin la fel de mult ca tine.

imi spunea o data un parinte, ca este de mii de ori mai greu sa aduci la credinta un ateu care a crezut candva, decat unul ce nu a crezut vreodata.
spunea ca pe primul nu il mai poti atrage cu afirmatii gen "Dumnezeu e bun si iubitor", el vrea mai mult.

eu sunt cel din prima varianta.

cunosc Biserica din pacate prea mult. cunosc anumite chestiuni de detaliu din "bucataria" interna a Bisericii. din pacate.

in concluzie, de la afirmatia "eu cred" pana la "nu exista", am trecut prin ani de cercetari, cugetari, nopti nedormite, multe rugaciuni si si mai multe lacrimi, promisiuni, etc.
spun asta ca sa intelegi ca nu m-am trezit peste noapte necredincios.
nici nu iti poti inchipui de cate as fi in stare sa STIU ca exista.

[bin000]

În prealabil postat de Dumitru73

imi spunea o data un parinte, ca este de mii de ori mai greu sa aduci la credinta un ateu care a crezut candva, decat unul ce nu a crezut vreodata.
spunea ca pe primul nu il mai poti atrage cu afirmatii gen "Dumnezeu e bun si iubitor", el vrea mai mult.

eu sunt cel din prima varianta.

Avand in vedere ca nu exista Dumnezeu ,nu vad ce adevar poate emite un parinte care crede in ceva ce nu exista? Parintele acela era un ratacit si n-are cum emite ceva logic.Cum de il crezi pe acel parinte cand stii foarte bine ca Dumnezeu nu exista ,avand in vedere ca ai reusit sa scapi din ratacirea aceea numita credinta crestina? Sau sunt adevarate lucrurile care rezoneaza cu infumurarea ta?

cunosc Biserica din pacate prea mult. cunosc anumite chestiuni de detaliu din "bucataria" interna a Bisericii. din pacate.

in concluzie, de la afirmatia "eu cred" pana la "nu exista", am trecut prin ani de cercetari, cugetari, nopti nedormite, multe rugaciuni si si mai multe lacrimi, promisiuni, etc.
spun asta ca sa intelegi ca nu m-am trezit peste noapte necredincios.
nici nu iti poti inchipui de cate as fi in stare sa STIU ca exista.

Tu esti din cei care vor sa asculte Dumnezeu de ei ? Nu e de mirare ca nu-L gasestri pe Dumnezeu ,pentru ca esti prea special si prea destept pentru Dumnezeul crestin.Dumnezeul crestin incape doar intr-o inima constienta de pacatosenia sa si recunoasterea smerita a acestui lucru .Tu te crezi deosebit si special ,iar Hristos a venit pentru cei pacatosi nu pentru cei speciali ca tine,cei speciali ca tine nu au nevoie de Dumnezeu caci isi sunt dumnezei lor insisi. Dovada ca esti special si deosebit e ca judeci "bucataria" interna a Bisericii si daca faci asta cu siguranta tu esti desavarsit ,caci daca n-ai fi desavarsit n-ai indrazni sa judeci pe altii ,caci erai ocupat cu curatarea si vindecarea propriilor patimi.

În prealabil postat de Dumitru73

Andrei, tu nu ma cunosti.
iti spun doar atat: vreme de mai bine de 12 ani am trait credinta aproape de maxim, ca mirean.
as putea sa-ti vorbesc despre asta zile in sir, fara sa ma opresc si fara sa ma repet.
iar despre citit carti bisericesti... sincer, nu cred ca am citit literatura la fel de mult .
eu cand te contrazic intr-un subiect, sa sti ca mai intai am crezut, cel putin la fel de mult ca tine.

imi spunea o data un parinte, ca este de mii de ori mai greu sa aduci la credinta un ateu care a crezut candva, decat unul ce nu a crezut vreodata.
spunea ca pe primul nu il mai poti atrage cu afirmatii gen "Dumnezeu e bun si iubitor", el vrea mai mult.

eu sunt cel din prima varianta.

cunosc Biserica din pacate prea mult. cunosc anumite chestiuni de detaliu din "bucataria" interna a Bisericii. din pacate.

in concluzie, de la afirmatia "eu cred" pana la "nu exista", am trecut prin ani de cercetari, cugetari, nopti nedormite, multe rugaciuni si si mai multe lacrimi, promisiuni, etc.
spun asta ca sa intelegi ca nu m-am trezit peste noapte necredincios.
nici nu iti poti inchipui de cate as fi in stare sa STIU ca exista.

Atunci ar trebui sa va ajutam sa va reveniti, sa-L aflati din nou pe Dumnezeu. Cum sa facem?

Sau am inteles gresit? Daca da, imi cer iertare.