De ce m-am saturat de viata si totusi o traiesc?

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Mflory

Spun ce simt in fiecare zi tot mai intens de la un timp.M-am saturat de viata, tu nu?
Dar inca mai traiesc.Realizez ca ma mint zilnic .."maine va fi mai bine, ai o noua sansa"..La ce?

Vreau sa traiesc ca un om bun, tot ce fac incerc sa fie bine, dar ce e rau si ce e bine?Tu crezi ca stii ce e bine in viata?De multe ori deciziile pe care le-am luat crezand ca fac bine, s-au schimbat pe parcurs.Realizez ca pana la urma, ori te stradui sa fii bun si traiesti in minciuna, caci nu e posibil, ori traiesti in voia soartei si dk s intampla sa faci bine, poti sa te bucuri..sa te mandresti.Cine sa te aprecieze, sau nu ai nevoie de ele?(aprecieri)
Alta minciuna.Am observat ca oricine face un bine are asteptari, pe plan spiritual sau poate material.M-am saturat de nebunia, de suferinta din fiecare zi in care muncesc(cred eu cinstit)si castig putini bani pe care as vrea sa-i pastrez si sa-mi fac un viitor, dar pe de alta parte vad k acum este foarte mare nevoie, cand cei de langa mine ma ajuta, eu stiu ca nu le dau mult..dar incerc.
Vin acasa si ma pun pe pat, as vrea sa plang, dar la ce bun?As face poate si pe altii sa planga..Ma prefac ca dorm gandindu-ma ca poate maine ma voi schimba si voi realiza unde am gresit, de unde atata chin ca sa treci prin viata..?Si azi sper sa aflu ceva de la voi, poate ganditi mai bine, sau ati avut vreo experienta din care ati iesit bine ca sa-mi dati un sfat.De ce inca mai traiesc?...

Viata este bucurie.
Cand nu mai avem bucurie in suflet, dispare si sensul vietii.

Bucuria sufletului vine din intelesuri virtuoase sau ganduri pozitive.

A avea doar speranta ca ziua de maine va fi mai buna poate fi comparata cu mentinerea dificila pe linia de plutire.

Tristetea, mahnirea, deznadejdea vine atunci cand meritul nostru a fost consumat iar noi nu am creat alte ganduri virtuoase care sa genereze lumina sufleteasca.

Trebuie sa fim creativi si sa ne regasim gandurile frumoase.

Cugeta cel putin 10 minute la frumusetea unui peisaj.

Cauta frumusetea intr-un zambet si mentine mintea in acel extaz.

...

Cugetare cu cugetare virtuoasa se face plinatate sufleteasca.

[Sara I]

Draga M(ea) Floare..:-)

Daca poti, asculta conferinta maicii Siluana..."tinerete fara batranete si viata fara de moarte"..Mi se pare ca avea varsta ta cand a trecut prin stari similare...si cred ca ajuta mult sa-i ascultam pe cei care au trecut inaintea noastra prin situatiile cu care noi ne confruntam...

In alta ordine de idei, esti o persoana profunda..si o persoana profunda de obicei are dureri profunde...si solutiile pentru ea trebuie sa fie..profunde...de aceea..ma gandesc la cea mai profunda Persoana din cate cunosc...Isus Hristos...nu intr-o icoana..nu intr-o distanta incomensurabila...nu in lamentatii sau incantatii...dar in realitatea Lui...langa tine...in tacerile inimii tale..si in sinceritatea in care doresti sa traiesti...si ai companie buna, ca El a fost Cel mai sincer dintre oameni...

Vorbeste cu El ! Il cheama Isus Hristos...si este...Dumnezeu...pe care cerurile cerurilor nu pot sa-L cuprinda...venit intr-un trup uman...in lumea noastra mica si amarata...sa planga cu noi...sa rada cu noi...sa vina la nuntile noastre...si ne vindece de lepra...sa ne invie din moarte...da...si cea sufleteasca...si cea duhovniceasca...si sa ne scape de depresie...si singuratate...si orice iadul ar fi putut inchipui...Vorbeste-I...singura, cu voce tare, sau in gand...in racoarea unei biserici...sau cu capul sub patura in camera ta cand toata lumea doarme...sau la marginea unei paduri...sau pe malul unui rau..si spune-i...ca te simti pierduta...si singura...si nu mai gasesti un sens si un rost vietii tale...si nu mai poti continua asa...si El e Dumnezeu...si tu esti om..si nu mai poti...si nu stii ce sa faci...nici cum sa te rogi..nici cum sa cer ajutor..si cere-I sa-ti arate ca e VIU...VIU...VIU...si contemporan tie...cum zicea un parinte...ca Acela care a inviat in Sfanta zi de Paste...sa invie si in inimile noastre...EL...bucuria mea..
Sa nu crezi vreo secunda ca esti aici pe pamant la voia intamplarii..uitata...a nimanui...neiubita...neapreciata..si fara sens...chiar daca nu ai in jur oameni....sau familie...sau prieteni...care sa-ti fie alaturi...

Am nadejde ca Dumnezeu ne va lumina ochii inimii....ca sa putem vedea mai departe...de ce se vede cu ochii trupului..si sa nu ne bazam fericirea pe circumstante...sau pe modul in care se comporta cu noi cei din jurul nostru..ci pe Hristos..Scaparea noastra din orice rau..si sa-L cunoastem ca pe Acela care ne iubeste cu adevarat..si ne poate implini viata...daca-I cerem aceasta...

Tu esti sora noastra in Hristos..si aici...pe acest site... zicem si noi fiecare ce stim si ce credem ca ti-ar fi un cat de mic ajutor..dar suntem oameni..ca si tine..si multi dintre noi suntem poate mai impovarati..si mai disperati dupa ajutor...dar Tatal tau...Creatorul tau..si al nostru....este Dumnezeu..si El nu este impovarat...nici ocupat...si nici limitat...ca si noi...si in El doar vei gasi toate raspunsurile intrebarilor tale.

Fie ca Dumnezeu sa te lumineze cu Duhul Sau Cel Sfant...si sa-L cunosti cu adevarat pe Hristos cel mort si inviat...si El sa-ti fie bucuria, refugiul..si comoara vietii tale...

[philalex]

Oricat de greu ne-ar fi nu trebuie sa deznadajduim...Dumnezeu...ne da putere...problabil e greu si din cauza pacatelor pe care le avem si nu le marturisim....eu dupa ce ma marturisesc sunt mai puternic...spovedania...dragilor e de baza....

Poate pentru că în jur vezi multi oameni din care o bună parte tineri, cum se sting de boli necruţatoare, neavand de ales, sau poate pt zăreşti chipurile bătrînilor care ar vrea să dea timpul înapoi şi nu mai pot, sau poate pt încă te bucură surîsul unui copil oarecare , sau pt îţi place să privesti florile care colorează natura.....sau poate pt undeva în străfundul firii tale ştii că Dumneyeu are ceva special pt tine...Oricum, viaţa este un dar minunat, bucură-te de ea !