![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Omul nu are nevoie de ispite spre a desavarsi.
Sunt suficiente legile lui Dumnezeu Iisus Hristos si ajutorul lui Dumnezeu sa vedem eventualele tentatii spre rau din noi,cand exista. Tentatiile spre rau din noi sunt ca o nedesavarsire a noastra. Buddhha a fugit de religia hindusa,nu prea cred ca sunt asemanari intre budism si hinduism. Nirvana din cate mi se pare inseamna pacea sufletului,apucarea sufletului spre bine in vesnicie cand omul s-a mai curatat de pacate cu ajutorul lui Dumnezeu.
__________________
"și dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă." - nu luati de bun tot ce scriu eu. |
|
#2
|
||||
|
||||
|
Citat:
Omul are in sine ispitele. Omul are in sine tentatiile. Apostolul Pavel zicea: "Nu fac binele pe care il vreau, ci raul pe care nu-l vreau." Lucrarile nevirtuoase patrund toate miscarile inimilor noastre. Asa ca trebuie sa le deosebim in continuumul experientelor noastre, in fiecare clipa, si sa aplicam pentru fiecare doftoria potrivita. Ispitele urca si din inima, lovesc si din afara. Lucrarea lor este continua, dar noi orbi fiind nu o vedem. Sfanta tibetana Yeshe Tsogyel, confruntandu-se cu diverse aparitii demonice, in urcusul ei spiritual, intr-una din grelele sale incercari a cantat astfel: Intrucat am intrat in dimensiunea dinamica a Cerului Realizand mintea Mamei Perfecte, Fiinta Imaculata, Inima celor 10 perfectiuni transcedente, Delectandu-ma intr-o introspectie impecabila, profunda, Nu sunt infricosata de experienta demonica vizionara. Fiecare circumstanta, buna sau rea, este un joc al Esentei Ultime, Aparitii care sunt expresia Compasiunii Nemarginite. Focul acestei experiente ma lamureste si mai mult, Deoarece am intrat in dimensiunea spontaneitatii. Realizand Mintea Unitara, Miezul Viziunii, Cugetarii si Scopului, Beneficiind de calitatea nestructurata a tuturor experientelor, Nu simt nicio frica in fata acestor aparitii. Intrucat am intrat in spatiul placerilor pure, Realizand Mintea Celui nascut in Lotus, Extaziata de natura imaculata a mintii, Nu mai percep nicio impuritate. Intrucat am intrat in arena nevointei mistice, Atingand inima misterelor mahayanice, Bucurandu-ma in mod identic de savoarea placerii si durerii, Nu am nicio preferinta pentru bine sau rau. Atat binele cat si raul sunt doar imbolduri Spre punctul culminant al experientei, Care este Compasiunea Invatatorului. |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Din cite stiu eu Kali nu are absolut nici o legatura cu ispita, insa trebuie precizat un lucru , atit in buddhism cit si in hinduism sint secte si ramuri asa incit cautarea versiunilor originale , celor corecte intimpina oarece dificultati.
Daca in unele secte apar niste aberatii asta nu inseamna ca ele sint caracteristice intregului sistem , De ex in budhism unele ramuri cred in existenta divina altele nu deci nu poti compara asa global hinduismul cu el din acest punct de vedere. Asa incit incluisv daca aducem in discutie si crestinismul trebuie avuta in vedere diferentele doctrinare dintre ramurile lui . Nu orice ramura crestina este reprezentativa asa cum nu orice ramura orientala este reprezentativa. Deci trebuie un studiu istoric al evolutiei in timp , al denaturarilor inerente ulterioare si al corectarilor care au urmat odata cu parasirea templelor imorale (existente doar in anumite zone) si revenirea la caile ortodoxe. Lucrurile nu pot fi judecate asa la plesneala. Trebuie pornit eventual cel tirziu de la principiile practicii stabulite de Pantajali, studiate textele de baza, cele vechi. Intradevar India conform unor cercetari mai noi este Tara Fagaduintei in care au ajuns cei calauziti de Moise. Last edited by Mihai36; 19.07.2011 at 23:41:01. |
|
#4
|
||||
|
||||
|
Citat:
Trebuie sa avem grija cum il cheltuim. Sa invatam ceea ce ne este intradevar de folos, adica ceea ce ne ajuta sa ne despatimim si sa aducem mangaierea harului in inima. Eruditia formala ne pacaleste, (fie ea in matematica, istorie, stiiinte economice....) eruditia intelesurilor duhovnicesti ne foloseste. |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Cred că erudiția ne folosește altfel am fi fost creați altfel, insă trebuie coroborată cu cea spirituală, astfel căpătînd valoare.
|
|
|