![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Draga Cipri85,
De un singur lucru vreau sa ma asigur inainte de a auzi replicile tale. Tu stii ca, credinta fara fapte este moarta? Ce sunt aceste fapte pentru tine? Legea Veche, asta ai inteles tu? Pentru ca nu sunt Legea Veche. Si cum faci confuzii importante intre faptele Legii Vechi si Faptele credintei inseamna ca ori nu stii care erau faptele Legii Vechi ori nu stii care sunt cele ale credintei. Si exemplul cu rugaciunea se pare ca nu te-a ajutat. Asa ca, pentru a sintetiza: In Legea Veche faptele erau facute ca asa scria pe lespezi si in carti ca trebuie facut. Si asta era luat la litera, intr-un mod rigid, primand in detrimentul iubirii aproapelui desi scopul celor scrise era tocmai sa il invete pe om sa iubeasca. Dar il invata din afara, prin reguli morale. In Legamantul Nou faptele nu mai sunt facute "pentru ca asa trebuie facut" ci sunt facute din iubire pentru Dumnezeu si aproapele, iubire care vine din inima, nu mai este o iubire invatata prin reguli morale impuse din exterior. Iar iubirea lui Dumnezeu este de fapt continuta in iubirea aproapelui. Deci credinta este de fapt iubirea de aceea Legea Nou data de Iisus este una singura: iubirea. Nu a dat ca si Lege cunoasterea lui Dumnezeu ci iubirea zicand chiar ca in aceasta sunt cuprinse toata Legea si proorocii. Deci in afara ei nu mai este nimic. Cunoasterea lui Dumnezeu insa ramane cunoastere, si cum Dumnezeu este necuprins, aceasta cunoastere va fi intotdeauna cu lipsuri, ca atare cunoasterea nu este credinta, si de aceea se spune de exemplu ca si diavolii stiu ca exista Dumnezeu dar nu au fapte. Tocmai din cauza asta nu au fapte pentru ca nu au iubire, deci nu au credinta ci stiinta. Asta ca sa intelegi ca samaritenii aveau credinta cea buna izvorata din iubire. Ceea ce le lipsea era stiinta, cunoasterea lui Dumnezeu insa Domnul nu i-a sanctionat pentru asta ci dimpotriva i-a laudat pentru credinta lor aratand ca aceea trebuie pentru mantuire. Evreii insa puneau egal intre credinta si stiinta tocmai pentru ca se considerau singurii cu credinta. De aceea Ap. Pavel a insistat atat de mult pe iubire aratand ca fara asta nu suntem nimic, si deasemenea prin asta se vor mantui si paganii. Cei care au credinta, adica iubire sunt multi. Cei care au stiinta (cunoasterea lui Dumnezeu) sunt mai putini. Iar cei care au si credinta (iubire) si stiinta (cunoasterea lui Dumnezeu) sunt inca si mai putini, acestia fiind sfintii care trec de la viata direct la moarte fara a mai trece prin judecata. Last edited by Adriana3; 23.07.2011 at 15:06:54. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
http://www.youtube.com/watch?v=MrvUQ7ZpR3s
"Faptele tale vorbesc atat de tare, incat nu mai aud nici ce imi spui.” 1 CORINTENI 13 Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. Și chiar dacă aș avea darul prorociei și aș cunoaște toate tainele și toată știința; chiar dacă aș avea toată credința, așa încât să mut și munții, și n-aș avea dragoste, nu sunt nimic. Și chiar dacă mi-aș împărți toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, și n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul. ....cea mai mare ...... este dragostea. Si cei din alte religii pot avea o astfel de dragoste...oare cati ortodocsi au o astfel de dragoste de care se vorbeste in 1Corinteni 13 ? Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârși; limbile vor înceta; cunoștința va avea sfârșit.... deci poate sfarsi totul, dar se pare ca dragostea va dainui!!!! Last edited by Marilena B; 23.07.2011 at 15:41:14. |
#3
|
|||
|
|||
![]()
Asa este. Dragostea este Noul Legamant sadit in inimile tuturor insa cati se invoiesc sa iubeasca?
Din pacate Domnul ne-a prevenit ca din cauza rautatii unora, dragostea multora se va raci... Cat este de fragila... |
#4
|
|||
|
|||
![]()
Noul Legamant este sadit in Taina Euharistiei.
|
#5
|
|||
|
|||
![]()
Euharistie era si inainte altfel nimeni nu ar mai fi devenit sfint sau prooroc inainte de intruparea lui Iisus.
Mai degraba noul legamint este in legatura cu iertarea care a inlocuit legea thalionului , iertare sadita si in noi cite putin -ca o camida in plus la inaltimea zidului fiecaruia si apoi in sensul ca legamintul nu s-a limitat doar pa poporul evreu ci sa extins la orice neam. Last edited by Mihai36; 23.07.2011 at 17:39:27. |
#6
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Last edited by tara tara vrem ostas; 23.07.2011 at 18:04:19. |
#7
|
|||
|
|||
![]() Citat:
"Tata iarta-i ca nu stiu ce fac" "44. Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc, 45. Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti. 46. Caci daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea? Au nu fac si vamesii acelasi lucru? 47. Si daca imbratisati numai pe fratii vostri, ce faceti mai mult? Au nu fac si neamurile acelasi lucru? 48. Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este." ( matei, capitolul 5) Daca dvs. ati ramas la Legea Veche a thalionului, este greu sa intelegeti Noul Legamant al Domnului. |
#8
|
|||
|
|||
![]()
Nu va contrazic, uitati deci ce spune Biblia:
"6. Acum insa, Arhiereul nostru a dobandit o slujire cu atat mai osebita, cu cat este si Mijlocitorul unui testament mai bun, ca unul care este intemeiat pe mai bune fagaduinte. 7. Caci daca (testamentul) cel dintai ar fi fost fara de prihana, nu s-ar mai fi cautat loc pentru al doilea; 8. Ci Dumnezeu ii mustra si le zice: “Iata vin zile, zice Domnul, cand voi face, cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda, testament nou, 9. Nu ca testamentul pe care l-am facut cu parintii lor, in ziua cand i-am apucat de mana ca sa-i scot din pamantul Egiptului; caci ei n-au ramas in testamentul Meu, de aceea si Eu i-am parasit - zice Domnul. 10. Ca acesta e testamentul pe care il voi face cu casa lui Israel, dupa acele zile, zice Domnul: Pune-voi legile Mele in cugetul lor si in inima lor le voi scrie, si voi fi lor Dumnezeu si ei vor fi poporul Meu. 11. Si nu va mai invata fiecare pe vecinul sau si fiecare pe fratele sau zicand: Cunoaste pe Domnul! - caci toti Ma vor cunoaste, de la cel mai mic pana la cel mai mare al lor; 12. Caci voi fi milostiv cu nedreptatile lor si de pacatele lor nu-Mi voi mai aduce aminte”. 13. Si zicand: “Nou”, Domnul a invechit pe cel dintai. Iar ce se invecheste si imbatraneste, aproape este de pieire." (Capitolul 9 din Epistola catre Evrei)* Si stiti ce spune la Ieremia, capitolul 31?: "29. In zilele acelea nu vor mai zice: “Parintii au mancat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii”. 30. Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa; cine va manca agurida, aceluia i se vor strepezi dintii. 31. Iata vin zile, zice Domnul, cand voi incheia cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda legamant nou. 32. Insa nu ca legamantul pe care l-am incheiat cu parintii lor in ziua cand i-am luat de mana, ca sa-i scot din pamantul Egiptului. Acel legamant ei l-au calcat, desi Eu am ramas in legatura cu ei, zice Domnul. 33. Dar iata legamantul pe care-l voi incheia cu casa lui Israel, dupa zilele acela, zice Domnul: Voi pune legea Mea inauntrul lor si pe inimile lor voi scrie si le voi fi Dumnezeu, iar ei Imi vor fi popor. 34. Si nu se vor mai invata unul pe altul si frate pe frate, zicand: “Cunoasteti pe Domnul” ca toti de la sine Ma vor cunoaste, de la mic pana la mare, zice Domnul, pentru ca Eu voi ierta faradelegile lor si pacatele lor nu le voi mai pomeni”." Deci daca Legamantul Nou este sadit in Taina Euharistiei si in acelasi timp este pus inauntru nostru, in cugetul si inima noastra, de la mic la mare, trageti dvs. concluzia ce este de fapt Taina Euharistiei. Si daca va uitati bine la evrei, nu par sa stie ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu, asa ca minte proorocia de la Ieremia? Sau minte apostolul care mentioneaza profetia? Sau mai degraba crestinii au inteles doar in parte ceea ce este cu adevarat Euharistia? Ap. Pavel a spus clar ca el cunostea doar in parte si cu toate astea cunostea mai multe decat cei de dupa el... |
#9
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Te-as mai ruga a doua oara sa ai putina decenta si sa nu mai atribui anumite invataturi total straine de ei unor sfinti sau apostoli. Apoi te rog ai decenta si nu mai extrage citate din Biblie neglijand contextul si intelesul de ansamblu pentru a-ti propti ratacirile. Draga pe Dumnezeu nu-l iubesti atunci cand ii manipulezi invatatura, cuvantul dupa bunul plac. Draga sustine-ti ratacirile fara a manji cele sfinte. Ar fi mult mai cinstit si elegant din partea ta. Imi pare rau daca te jignesc dar ai fost chiar impertinenta afirmand a doua oara anumite lucruri despre Sf Ioan Gura de Aur. Draga toti sfintii parinti au subliniat in scrierile lor necesitatea Sf. Botez. Ceea ce scrii si afirmi e apraope 100% paralel cu invataturile lor(atat apostoli cat si sfinti parinti) dar si cu Sfinta Scriptura. Dupa cum am afirmat mai sus, n-ai sa mai primesti replici, dar pentru a arata pozitia sfintilor parinti am sa postez cateva fragmente din invataturile lor, sa vedem toti ce inseamana o pozitie ortodoxa autentica |
#10
|
|||
|
|||
![]()
1. Clipa de față este a bucuriei și veseliei duhovnicești. Căci iată, ne stau înainte doritele zile ale nunților duhovnicești. Fiindcă nu greșește cineva dacă numește „nuntă” ceea ce se întâmplă acum, și nu numai nuntă, ci și înrolare minunată și preaslăvită. Și să nu socotească cineva că sunt nepotrivite cele spuse, ci să-l audă pe fericitul Pavel, dascălul lumii, care, folosindu-se de aceste amândouă modele(1), zice: „V-am logodit pe voi unui singur bărbat, ca să vă înfățișez lui Hristos fecioară neprihănită” (II Cor 11, 2); iar în altă parte, după ce descrie armele ca pentru niște soldați ce se avântă la război, zice: „îmbrăcați toate armele lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului” (Ef 6, 11).
2. Astăzi se face bucurie în cer și pe pământ. Căci dacă pentru un singur păcătos care se pocăiește se face atâta desfătare, cu cât mai multă bucurie nu se face îngerilor și arhanghelilor și tuturor puterilor de sus și tuturor celor de pe pământ, pentru atâta mulțime care, într-un suflet, disprețuiește cursele diavolului și râvnește să se înscrie în turma lui Hristos? 3. Haideți să vorbim despre mireasa care urmează să fie condusă în sfânta cămară a nunții și să vă arătăm bogăția covârșitoare a Mirelui și negrăita iubire de oameni ce o arată față de ea și de ce fel de lucruri se desparte ea și care sunt cele pe care le va dobândi. Și dacă îngăduiți, să cercetăm mai întâi cele referitoare la mireasă și să vedem în ce stare este ea când Mirele o primește. Fiindcă mai ales în acest mod se vădește nesfârșita iubire de oameni a Stăpânului tuturor. Căci nefiind El îndrăgostit de chipul ei, nici de frumusețea, nici de prospețimea trupului, totuși se apropie de ea. Ba mai mult, fiind urâtă și respingătoare, plină de rușine și întinăciune și, într-un cuvânt spus, cuprinsă de bubele păcatelor, așa o duce în cămara de nuntă. 4. Dar nimeni auzind acestea de la noi să nu se coboare [cu gândul] la grosimea trupului. Căci noi vorbim despre suflet și despre mântuirea lui. Fiindcă nici acel suflet ceresc, fericitul Pavel, când a spus „v-am logodit pe voi unui singur bărbat, ca să vă înfățișez lui Hristos fecioară neprihănită” (II Cor 11,2), nu ne-a spus în chip ascuns altceva decât că a logodit cu Hristos, ca pe o fecioară neprihănită, acele suflete care s-au apropiat de dreapta credință(2). 5. Cunoscând acestea în amănunt, să cercetăm cu claritate urâțenia ei anterioară, ca să ne minunăm de iubirea de oameni a Stăpânului. Căci ce ar fi mai dezgustător pentru suflet(3) ca, lepădând cinstea proprie și uitând de bunul său neam de sus(4), să slujească pietrelor și lemnelor și celor necuvântătoare și celor mai lipsite de preț decât acestea, sporindu-și urâțenia prin grăsimea jertfelor, prin spălări sângeroase și prin fumigații [aduse idolilor]. Căci de aici pleacă roiul feluritelor plăceri: chefurile, bețiile, desfrâurile și toate îndeletnicirile rușinoase, de care se bucură diavolii slujiți prin ele(5). 6. Pe aceasta (6) văzând-o într-o astfel de stare, ținută în adâncul răutății, goală și diformă, neluând în seamă urâțenia ei, nici neagra-i sărăcie, nici mulțimea [și mărimea] relelor, a primit-o [la Sine], arătându-i covârșitoarea Sa iubire de oameni. Și o asemenea dispoziție [iubitoare] o dezvăluie prin profetul [David], zicând: „Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău și va pofti împăratul frumusețea ta” (Ps 44, 12-13). 7. Vezi, cum chiar de la început îi arată bunătatea Lui, învrednicind-o pe cea atât de nărăvașă și care se dăduse pe sine cu totul necuraților diavoli, să fie numită fiică? Și nu numai aceasta, dar nici măcar nu-i cere vreo socoteală pentru greșeli, nici preț de răscumpărare(7), ci doar o îndeamnă și o cheamă să-și plece auzul și să primească îndemnul și sfatul și să uite cu desăvârșire ceea ce a făcut [până atunci]. 8. Ai văzut negrăita iubire de oameni? Ai văzut covârșitoarea grijă? Căci acestea, fericitul David le-a grăit atunci către întreaga lume care zăcea în rău. Iar acum noi, [găsind] bun prilej, le strigăm acestea către cei care doresc cu ardoare jugul lui Hristos și aleargă spre această înrolare duhovnicească și le adresăm fiecăruia dintre cei de față, schimbând puțin cuvântul profetic: Uitați de toate cele dinainte, voi, noi ostași ai lui Hristos! Uitați îndeletnicirile cele rele! Ascultați și plecați urechea voastră și primiți sfatul acesta preabun, [căci] zice: „Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău”. 9. Vezi că aceleași îndemnuri pe care profetul le-a adresat lumii întregi le-am adresat și noi astăzi dragostei voastre? Căci prin faptul că zice „uită poporul tău” vorbește în chip ascuns despre idolatrie și despre înșelare și despre slujirea demonilor. [Apoi] zice „și casa părintelui tău”, care înseamnă să uiți de viețuirea ta de mai înainte, care te-a adus la această hidoșenie. Uită de toate acelea și alungă toate acele prejudecăți ale minții (8) tale. Căci numai dacă faci acest lucru și te desparți de poporul tău și de casa părintelui tău, adică de vechiul aluat și de răutatea în care ți-ai cheltuit și ți-ai distrus toată prospețimea (9) sufletului dimpreună cu cea a trupului, [numai atunci] va pofti împăratul frumusețea ta. 10. Vezi, iubitule, că despre suflet este vorba? Căci dacă un trup este urât prin fire nu poate să devină cândva frumos, fiindcă Stăpânul a rânduit ca toate cele ale firii să nu se poată mișca, nici schimba (10), însă pentru suflet acest fapt este foarte ușor. De ce? Fiindcă totul ține de liberul arbitru” și nu de fire. De aceea și este posibil, ca [un suflet] foarte urât și inform să se schimbe dintr-o dată, dacă dorește, și să se urce la culmea frumuseții și să devină iar strălucit, după cum iarăși, dacă este delăsător (12), să fie cuprins de cea mai cruntă hidoșenie. Așadar, „va pofti împăratul frumusețea ta”, dacă uiți de toate acelea, adică de poporul tău și de casa tatălui tău. 11 . Ai văzut bunătatea Stăpânului? Prin urmare, nu în zadar și pe degeaba, când am început acest cuvânt, am numit cele ce se întâmplă [acum] nuntă duhovnicească. Căci și în cazul nunții sensibile, nu se poate în alt mod ca o tânără să se unească cu bărbatul, dacă nu uită de părinți și de doică și nu-și mută cu totul voia (13) ei spre mirele cu care urmează să se însoțească. De aceea și fericitul Pavel, aplecându-se cu stăruință asupra acestui cuvânt, a numit faptul taină. Căci zice: „pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de femeia lui și vor fi cei doi un singur trup” (Ef 5, 3 1); și după ce a primit în minte puterea acestui fapt (14), uimindu-se, a strigat zicând: „taina aceasta mare este” (Ef 5, 32) (15). 12. Și, într-adevăr, este mare! Căci ce cuget omenesc poate să priceapă firea acestui lucru? Și cum nu s-ar uimi cineva, dacă ia aminte la faptul că o copilă hrănită [până atunci] cu lapte și crescută în iatac, care a avut parte de atâta grijă din partea părinților până a crescut, când vine ceasul nunții, deodată, într-o singură clipită, uită și de durerile mamei și de orice altă grijă, uită de obiceiurile [familiei] și de legătura dragostei, și simplu spus [uită] de toate, iar toată voința ei o întoarce către acela pe care nu l-a mai văzut (16) niciodată până în acea seară? Și atât de mare este întorsătura lucrurilor, încât acela se face pentru ea toate, și îl socoate tată și mamă și mire și oricâte ar mai spune cineva. [Ba mai mult], nici nu-și mai amintește de cei care au crescut-o atâția ani. Și atât [de puternică] devine legătura lor, încât nu mai sunt doi, ci un [singur trup]. |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Intrebare: Cum este privita femeia in diversele religiile lumii? | maria-luisa | Generalitati | 43 | 25.10.2017 10:55:13 |
Faptele bune | danyel | Pocainta | 23 | 26.03.2011 09:45:46 |
A venit gerul peste Romania.Lucruri bune sunt?dar lucruri rele? | tigerAvalo9 | Generalitati | 15 | 06.01.2011 10:45:18 |
Fapte bune. | alexdu | Generalitati | 7 | 08.01.2010 14:38:18 |
VESTI BUNE ! | cristiboss56 | Resurse ortodoxe on-line | 28 | 28.04.2008 22:39:04 |
|