Papalitatea

[ALEXANDRU ANASTASIU]

Al treilea text pe care el îl citeazã este faimoasa axiomã: Roma a vorbit,
cauza s-a finit, axiomã care nici odinioarã n-a aparþinut episcopului Hipponei.
Adversarii pe care el îi combãtea apelaserã pe rând la toate Bisericile din Orient
ºi chiar la autoritatea imperialã. Ei sfârºirã prin a apela la Roma unde s-au þinut
douã sinoade cu aceastã ocazie. Roma judecã ca ºi celelalte Biserici. Ereticii nu
mai aveau dar la cine sã apeleze, ºi cauza, catoliceascã, era finitã. Toþi cei ce ºiau
aruncat numai o cãutãturã de ochi pe operele lui Augustin ºtiu cã aºa este
opinia ce el a formulat, ºi afirmaþia teologilor romani este evidenþiatã de mult
timp dupã justa sa valoare pentru ca sã mai avem noi trebuinþã de a ne întinde
mai mult asupra acestui punct. Textul pe care acest teolog l-a falsificat ºi de care
atât de mult a abuzat, confirmã doctrina învãþatã de Augustin: cã co-sentimentul
tuturor Bisericilor apostolice este criteriul adevãrului catolic.
El învãþa în afarã de aceasta, într-o mulþime de texte, cã sfântul Petru nu
era decât tipul sãu figura unitãþii în Bisericã, cã tot ce i s-a acordat, nu era
pentru persoana sa, ci pentru Bisericã; cã el nu era pazã ºi fundament al Bisericii
mai mult decât ceilalþi apostoli.
În fine, el n-a recunoscut în Biserica romanã decât o primaþie analogicã
cu aceea pe care primele sinoade ecumenice o determinaserã; nu i-au recunoscut
niciodatã o autoritate superioarã, nici ei, nici episcopului sãu.
Sfinþitul Augustin a învãþat asadar absolut aceeaºi doctrinã ca Sfântul
Ciprian: adicã, unitatea ºi egalitatea în drepturile divine ale apostolatului ºi
episcopatului; co-sentimentul permanent al tuturor Bisericilor apostolice ca
WLADIMIR GUETTÉE, Papalitatea eretica
15
criteriu al veritãþii catolice; împãrtãºirea cu toate Bisericile apostolice ca
condiþie a unitãþii în Bisericã.
În aceste diverse puncte se rezumã toatã doctrina sfinþitului Augustin în
privinþa Bisericii, ºi nu i se poate atribui alta decât falsificându-i textele precum
au fãcut-o reverendul Pãrinte Barruel ºi ceilalþi teologi romani.
Va urma
Vincent din Lerini este al treilea scriitor la a cãrui mãrturie apelãm