biserica cu copaci pe acoperis?

[laurschepsis]

Doamne-ajuta!

S-a milostivit Dumnezeu si m-a ajutat sa ajung la Vasta acum 2 luni. Biserica este cu adevarat o minune:
1. Cu adevarat nici o radacina nu apare la exterior sau la interior.
2. Copacii de pe acoperis sunt inalti. Cine spune ca pleaca cu ei la spinare nu stie despre ce vorbeste.
3. La un vant de intensitate mai mica decat medie biserica ar fi trebuit sa se rastoarne, sau acoperisul sa se desprinda.
4. Oamenii de stiinta care au studiat cazul au descoperit ca o serie de radacini, foarte subtiri coboara prin grosimea peretilor pana in pamant. Ele explica intr-o masura cum de se hranesc acesti copaci, dar nu ofera o explicatie pentru puctul 3.
5. Grosimea acoperisului este foarte mica si nimeni nu intelege cum poate suporta greutatea copacilor de pe el si cum poate sa rezite la eforturile uriase generate de miscarea copacilor cand bate vantul.

Ar mai fi multe de spus, dar trebuie sa inchid. Incerc sa revin maine. Este o minune.

Doamne-ajuta!

[Dumitru73]

În prealabil postat de laurschepsis

Doamne-ajuta!

S-a milostivit Dumnezeu si m-a ajutat sa ajung la Vasta acum 2 luni. Biserica este cu adevarat o minune:
1. Cu adevarat nici o radacina nu apare la exterior sau la interior.
2. Copacii de pe acoperis sunt inalti. Cine spune ca pleaca cu ei la spinare nu stie despre ce vorbeste.
3. La un vant de intensitate mai mica decat medie biserica ar fi trebuit sa se rastoarne, sau acoperisul sa se desprinda.
4. Oamenii de stiinta care au studiat cazul au descoperit ca o serie de radacini, foarte subtiri coboara prin grosimea peretilor pana in pamant. Ele explica intr-o masura cum de se hranesc acesti copaci, dar nu ofera o explicatie pentru puctul 3.
5. Grosimea acoperisului este foarte mica si nimeni nu intelege cum poate suporta greutatea copacilor de pe el si cum poate sa rezite la eforturile uriase generate de miscarea copacilor cand bate vantul.

Ar mai fi multe de spus, dar trebuie sa inchid. Incerc sa revin maine. Este o minune.

Doamne-ajuta!

Nu va mai imbatati cu apa rece. Este doar iluzia unei minuni.
Incerc sa atasez niste poze. Am marcat ce mi s-a parut dubios.
La poza 1 se vede clar un ciot de radacina ce iese din zid, iar partea de deasupra usii a zidului a fost distrusa partial de radacini si refacuta.
In plus, la o privire mai atenta, se observa ca acele structuri de fortificare ce apar in colturile bisericii au fost adaugate ulterior construirii bisericii.
In poza 3 se vede ca interiorul (aici tavanul) este tencuit.
De ce? De ce nu este lasata piatra ca afara?
Iar in plus, in unele locuri se vad niste firisoare ce par a fi mustatile unor radacini.
Poza 5 este cea mai plina de indicii, nu le mai enumar.
Dar cele mai importante sunt radacinile ce ies de sub ziduri.

[AlinB]

S-ar putea unii mai naivi sa sustina ca acei copaci cresc din acoperis dar este evident ca nu e asa, vezi link -ul de mai sus cu studiul facut de oameni cu capul pe umeri si nu, nu sunt atei, am dat c/p la concluzii, ce spui tu nu este nimic nou.

[laurschepsis]

Biserica Sfanta Teodora din Peloponez, localizata in asezarea Vasta, este unica prin cele petrecute cu ea.

Sfanta Teodora de la Vasta a vietuit in secolul al XI-lea, in vremea maretului Cand regiunea a fost asaltata de banditi, Sfanta Teodora a fost nevoita sa-si apere, dupa puteri, satul, insa, ca femeia, nu putea face prea multe. Pentru a nu fi respinsa din oaste, Teodora s-a deghizat in soldat si a intrat in randurile luptatorilor.
Din randuiala lui Dumnezeu, Teodora nu a supravietuit luptei. Se zice astfel ca, pe cand zacea intinsa la pamant, ea ar fi soptit cuvintele: "Fie ca trupul meu sa devina biserica, sangele meu sa devina rau de apa, iar parul meu sa devina padure de copaci."
Locuitorii din Vasta, miscati de eroismul acesteia si indurerati pentru pierderea ei, au construit o biserica pe locul unde a avut loc batalia si unde a si adormit in Domnul sfanta. Bisericuta din piatra a fost construita de localnici undeva intre secolele X-XII.
Legendele locului marturisesc cum ca un rau al zonei si-a schimbat traseul, ajungand astfel sa treaca chiar pe sub temelia bisericii construite de ei. Mai apoi, copaci au inceput sa creasca din acoperisul bisericii, ale caror radacini nu se vad nici in interiorul bisericii, nici sub tavan si nici pe lateralul cladirii. Sute de ani au trecut, insa radacinile tot nu se vad.

Astazi, pe acoperisul bisericutei ridicate in cinstea Sfintei Teodora de Peloponez, se afla un numar de 17 copaci uriasi. Cea mai mare parte dintre ei sunt inalti de peste 30 de metri. Multi dintre copaci au o greutate de peste o tona. Totusi, desi acoperisul bisericutei este subtire, fara nici o intaritura speciala, rezista ca prin minune. Oamenii de stiinta care au cercetat cazul isi marturisesc neputinta de a explica cum cresc copacii pe un acoperis subtire fara sa se prabuseasca biserica.
Sfanta Teodora din Vasta a ajuns, in foarte scurt timp, mult iubita de crestinii din zona. Minunile nu au incetat sa apara, multi gasindu-si alinare la mormantul sfintei. Biserica Ortodoxa a Greciei a canonizat-o, iar pelerinajele in Vasta nu inceteaza niciodata.

Ce spun oamenii de stiinta despre minunea din Vasta ?

In anul 2003, la cel de-al patrulea simpozion de "Archaeometrie" din Grecia s- a prezentat un raport geofizic asupra bisericutei din Vasta. Cercetatori de la Universitatea din Patras au venit special in Grecia pentru "a studia" minunea. Bisericuta se afla atat in purtarea de grija a Arhiepiscopiei locului, cat si sub ocrotirea Ministerului Culturii, ca monument bizantin de valoare nationala.
Minunea este evidenta: radacinile celor 17 copaci imensi nu se vad pe nici o parte. Acoperisul are o grosime de doar cativa centimetri, peretii sunt si ei din piatra, fara crapaturi sau gauri. Radacinile nu se vad nici in interior, nici in afara. Datorita acestora, micuta cladire se afla sub o imensa presiune, in timp fiind necesare unele restaurari, dar minore, si mai ales din cauza curiozitatii unora lipsiti de experienta, care au incercat "sa inteleaga" misterul. Interventiile neprofesioniste au afectat arhitectura bisericii, insa mult prea putin.


S-a hotarat sa se faca un test cu ultrasunete, peretii urmand a fi analizati bucatica cu bucatica. Rezultatul cercetarilor au oferit cercetatorilor raspunsurile necesare pentru a primi abrobarile necesare restaurarii in intregime a monumentului. S-a vazut cum radacinile se scurg prin firisoarele de spatiu ramas liber intre pietrele zidurilor, pana in pamant. Zidurile se afla intr-o permanenta tensiune, iar cladirea a devenit "un corp viu".


Marturiile arheologilor raman insa si ele la aceeasi concluzie: aceasta este o minune, unica in lume si inca inexplicabila, cum radacinile au putut urma aceasta cale si cum bisericuta si acoperisul sunt neatinse. Loukas Constantin, geolog: "Nu exista explicatie din partea geologiei. Este vorba de o minune continua" (1987). Gheorghe Raptis, silvicultor: "Intregul fenomen depaseste orice explicatie logica, fireasca si stiintifica a omului" (1992).


Elefterie Beligiannis, inginer: "De vreme ce vanturile care sufla acolo au puterea sa dezradacineze arbori, se intelege clar cu ce mare putere apasa cei 17 copaci asupra acoperisului" (1986). Elena Stavrogiannis, arhitecta: "Fenomen inexplicabil stiintific. Puterea greutatii si a vanturilor ar fi trebuit ca, datorita pozitiei bisericutei, dar si datorita constructiei provizorii a acesteia, si tinand seama si de vechimea ei, sa duca la distrugerea sa. Insa ea a ramas in picioare de atatea secole, fara stricaciuni serioase" (1993).


Anastasie Tinka, teolog, arheolog, istoric: "Intreaga crestere, existenta si viata a copacilor de pe acoperisul bisericutei Sfintei Cuvioase Mucenice Teodora uimeste, depaseste orice ratiune si explicare fireasca a omului. Aceasta arata o insusire rara: interventia lui Dumnezeu pentru faptura Lui, savarsirea minunii."


Makrigiannis, geolog: "Saptesprezece uriasi sprijiniti pe nimic. Toti acesti arbori imensi sunt inradacinati pe nimic, sau mai bine-zis pe acoperisul gros de cativa centimetri! Cea mai mare surpriza ne asteapta inauntru. Nici o radacina cat de mica nu iese dintre zidurile vechi. Nici o crapatura care sa se datoreze lor! Atunci cand vantul bate printr-un copac urias al bisericutei, radacinile lui formeaza niste parghii atat de puternice, incat micul asezamant ar trebui sa se darame imediat. Ca geolog, sunt in masura sa stiu foarte bine ca zidurile s-ar fi crapat si s-ar fi spart chiar numai din cauza unui singur copac, cu atat mai mult ca sunt saptesprezece" (1993).

[Dumitru73]

În prealabil postat de laurschepsis

Biserica Sfanta Teodora din Peloponez, localizata in asezarea Vasta, este unica prin cele petrecute cu ea.

Sfanta Teodora de la Vasta a vietuit in secolul al XI-lea, in vremea maretului Cand regiunea a fost asaltata de banditi, Sfanta Teodora a fost nevoita sa-si apere, dupa puteri, satul, insa, ca femeia, nu putea face prea multe. Pentru a nu fi respinsa din oaste, Teodora s-a deghizat in soldat si a intrat in randurile luptatorilor.
Din randuiala lui Dumnezeu, Teodora nu a supravietuit luptei. Se zice astfel ca, pe cand zacea intinsa la pamant, ea ar fi soptit cuvintele: "Fie ca trupul meu sa devina biserica, sangele meu sa devina rau de apa, iar parul meu sa devina padure de copaci."
Locuitorii din Vasta, miscati de eroismul acesteia si indurerati pentru pierderea ei, au construit o biserica pe locul unde a avut loc batalia si unde a si adormit in Domnul sfanta. Bisericuta din piatra a fost construita de localnici undeva intre secolele X-XII.
Legendele locului marturisesc cum ca un rau al zonei si-a schimbat traseul, ajungand astfel sa treaca chiar pe sub temelia bisericii construite de ei. Mai apoi, copaci au inceput sa creasca din acoperisul bisericii, ale caror radacini nu se vad nici in interiorul bisericii, nici sub tavan si nici pe lateralul cladirii. Sute de ani au trecut, insa radacinile tot nu se vad.

Astazi, pe acoperisul bisericutei ridicate in cinstea Sfintei Teodora de Peloponez, se afla un numar de 17 copaci uriasi. Cea mai mare parte dintre ei sunt inalti de peste 30 de metri. Multi dintre copaci au o greutate de peste o tona. Totusi, desi acoperisul bisericutei este subtire, fara nici o intaritura speciala, rezista ca prin minune. Oamenii de stiinta care au cercetat cazul isi marturisesc neputinta de a explica cum cresc copacii pe un acoperis subtire fara sa se prabuseasca biserica.
Sfanta Teodora din Vasta a ajuns, in foarte scurt timp, mult iubita de crestinii din zona. Minunile nu au incetat sa apara, multi gasindu-si alinare la mormantul sfintei. Biserica Ortodoxa a Greciei a canonizat-o, iar pelerinajele in Vasta nu inceteaza niciodata.

Ce spun oamenii de stiinta despre minunea din Vasta ?

In anul 2003, la cel de-al patrulea simpozion de "Archaeometrie" din Grecia s- a prezentat un raport geofizic asupra bisericutei din Vasta. Cercetatori de la Universitatea din Patras au venit special in Grecia pentru "a studia" minunea. Bisericuta se afla atat in purtarea de grija a Arhiepiscopiei locului, cat si sub ocrotirea Ministerului Culturii, ca monument bizantin de valoare nationala.
Minunea este evidenta: radacinile celor 17 copaci imensi nu se vad pe nici o parte. Acoperisul are o grosime de doar cativa centimetri, peretii sunt si ei din piatra, fara crapaturi sau gauri. Radacinile nu se vad nici in interior, nici in afara. Datorita acestora, micuta cladire se afla sub o imensa presiune, in timp fiind necesare unele restaurari, dar minore, si mai ales din cauza curiozitatii unora lipsiti de experienta, care au incercat "sa inteleaga" misterul. Interventiile neprofesioniste au afectat arhitectura bisericii, insa mult prea putin.


S-a hotarat sa se faca un test cu ultrasunete, peretii urmand a fi analizati bucatica cu bucatica. Rezultatul cercetarilor au oferit cercetatorilor raspunsurile necesare pentru a primi abrobarile necesare restaurarii in intregime a monumentului. S-a vazut cum radacinile se scurg prin firisoarele de spatiu ramas liber intre pietrele zidurilor, pana in pamant. Zidurile se afla intr-o permanenta tensiune, iar cladirea a devenit "un corp viu".


Marturiile arheologilor raman insa si ele la aceeasi concluzie: aceasta este o minune, unica in lume si inca inexplicabila, cum radacinile au putut urma aceasta cale si cum bisericuta si acoperisul sunt neatinse. Loukas Constantin, geolog: "Nu exista explicatie din partea geologiei. Este vorba de o minune continua" (1987). Gheorghe Raptis, silvicultor: "Intregul fenomen depaseste orice explicatie logica, fireasca si stiintifica a omului" (1992).


Elefterie Beligiannis, inginer: "De vreme ce vanturile care sufla acolo au puterea sa dezradacineze arbori, se intelege clar cu ce mare putere apasa cei 17 copaci asupra acoperisului" (1986). Elena Stavrogiannis, arhitecta: "Fenomen inexplicabil stiintific. Puterea greutatii si a vanturilor ar fi trebuit ca, datorita pozitiei bisericutei, dar si datorita constructiei provizorii a acesteia, si tinand seama si de vechimea ei, sa duca la distrugerea sa. Insa ea a ramas in picioare de atatea secole, fara stricaciuni serioase" (1993).


Anastasie Tinka, teolog, arheolog, istoric: "Intreaga crestere, existenta si viata a copacilor de pe acoperisul bisericutei Sfintei Cuvioase Mucenice Teodora uimeste, depaseste orice ratiune si explicare fireasca a omului. Aceasta arata o insusire rara: interventia lui Dumnezeu pentru faptura Lui, savarsirea minunii."


Makrigiannis, geolog: "Saptesprezece uriasi sprijiniti pe nimic. Toti acesti arbori imensi sunt inradacinati pe nimic, sau mai bine-zis pe acoperisul gros de cativa centimetri! Cea mai mare surpriza ne asteapta inauntru. Nici o radacina cat de mica nu iese dintre zidurile vechi. Nici o crapatura care sa se datoreze lor! Atunci cand vantul bate printr-un copac urias al bisericutei, radacinile lui formeaza niste parghii atat de puternice, incat micul asezamant ar trebui sa se darame imediat. Ca geolog, sunt in masura sa stiu foarte bine ca zidurile s-ar fi crapat si s-ar fi spart chiar numai din cauza unui singur copac, cu atat mai mult ca sunt saptesprezece" (1993).

tu te-ai uitat la pozele postate?
in poza 5 postata de mine, se vad clar niste radacini care ies de sub zid.
ce explicatie ai pentru ele?
dar pentru ciotul ce iese din zid?
dar pentru faptul ca interiorul este zidit?
dar pentru urmele vizibile de deteriorare a zidurilor, foarte vizibile, cauzate de radacinile copacilor? etc.

[catalin2]

În prealabil postat de Dumitru73

tu te-ai uitat la pozele postate?
in poza 5 postata de mine, se vad clar niste radacini care ies de sub zid.
ce explicatie ai pentru ele?
dar pentru ciotul ce iese din zid?
dar pentru faptul ca interiorul este zidit?
dar pentru urmele vizibile de deteriorare a zidurilor, foarte vizibile, cauzate de radacinile copacilor? etc.

De asta am spus ca Glados si cu mine am ajuns al aceeasi concluzie, ca firicelele de radacini sunt in ziduri. Tu vad ca spui altceva, ca radacinile sunt pe langa ziduri dar ni le ascund sau nu le vedem in poze.

[Dumitru73]

În prealabil postat de catalin2

De asta am spus ca Glados si cu mine am ajuns al aceeasi concluzie, ca firicelele de radacini sunt in ziduri. Tu vad ca spui altceva, ca radacinile sunt pe langa ziduri dar ni le ascund sau nu le vedem in poze.

nu, nu spun altceva.
voiam sa demonstrez ca exista radacini ascunse.
mai conteaza daca ele trec prin zid, sau sunt acoperite de zidarie?

[Lavrentiu]

În prealabil postat de Dumitru73

nu, nu spun altceva.
voiam sa demonstrez ca exista radacini ascunse.
mai conteaza daca ele trec prin zid, sau sunt acoperite de zidarie?

Aceasta discutie despre radacini imi aminteste de tabloul lui Dali (Ispitirea Sfantului Anton):

[laurschepsis]

În prealabil postat de Dumitru73

tu te-ai uitat la pozele postate?
in poza 5 postata de mine, se vad clar niste radacini care ies de sub zid.
ce explicatie ai pentru ele?
dar pentru ciotul ce iese din zid?
dar pentru faptul ca interiorul este zidit?
dar pentru urmele vizibile de deteriorare a zidurilor, foarte vizibile, cauzate de radacinile copacilor? etc.

Doamne-ajuta!

Frate draga avem noi o zicala care se potriveste foarte bine acestui caz: "Nu vezi padurea de copaci." Judeci lucrurile dupa cateva poze, si acelea neclare.

Te miri ca interiorul este zidit. Cum sa nu fie zidit cand acolo este o biserica? Ce este asa uimitor ca o biserica are zidarie varuita la interior? Spui ca este fisurata. Si ce daca este fisurata zidaria? Specialistii spun ca zidul este intact. Cata grija din partea copacilor ca sa nu crape zidurile?!

Ceea ce nu realizezi este ca radacinile copacilor de pe aceasta biserica, raportate la dimensiunile copacilor carora apartin ar trebui sa fie foarte groase si numeroase. Nu aveau cum sa nu crape acoperisul de cativa centimetri in dezvoltarea lor. Este celebru un experiment in care au fost puse boabe de fasole intr-o tigaie de otel, au acoperit tigaia cu un capac de lemn gros de 4-5 cm (un tocator) si l-au fixat de tigaie cu 2 bride de otel puse in cruce. Au udat boabele si acestea au incoltit. Plantele de fasole care au rezultat au spart efectiv capacul de lemn si si-au facut drum catre exterior. Este minune ca radacinile nu s-au ingrosat si nu au distrus zidurile. De acoperis ce sa mai vorbesc? O parte din copaci au crescut pe marginea lui, dar sunt altii, unii grosi si inalti, altii firavi care au crescut in zona centrala. Ar fi trebuit de foarte multa vreme ca acel firav acoperis sa cedeze.

De asemenea ma mira ca sari foarte usor peste opiniile unor specialisti care au fost acolo si au analizat situatia. Tot ce au studiat ei acolo ignori si spui ca vezi fratia ta un ciot in zid. Intradevar, foarte consistenta argumentatia fratiei tale.

Grija cu care au crescut acesti copaci este dincolo de intamplare. Radacinile care nu s-au ingrosat si au "armat" cu delicatete zidurile mie mi se pare ca au ascultat de alte legi decat cele ale dezvoltarii naturale. Faptul ca in decursul anilor (deloc putini) nici o furtuna nu a profitat de parghiile formate de copaci de peste 1 tona si peste 30 de metri ca macar sa crape zidurile sau sa decoperteze bisericuta nu este in logica banalului.

Uite, ca sa nu mai lungim discutia inutil, in perioada 2-11 septembrie am cateva persoane inscrise la pelerinajul din Grecia si, daca ne ajuta Dumnezeu sa constituim grupul pentru pelerinaj, am sa fac fotografii detaliate cu tot ce s-a discutat in interventiile anterioare si, dupa ce ne intoarem, vom mai dezbate. Pana atunci,

Doamne-ajuta!

[Dumitru73]

În prealabil postat de laurschepsis

Doamne-ajuta!

Frate draga avem noi o zicala care se potriveste foarte bine acestui caz: "Nu vezi padurea de copaci." Judeci lucrurile dupa cateva poze, si acelea neclare.

Te miri ca interiorul este zidit. Cum sa nu fie zidit cand acolo este o biserica? Ce este asa uimitor ca o biserica are zidarie varuita la interior? Spui ca este fisurata. Si ce daca este fisurata zidaria? Specialistii spun ca zidul este intact. Cata grija din partea copacilor ca sa nu crape zidurile?!

Ceea ce nu realizezi este ca radacinile copacilor de pe aceasta biserica, raportate la dimensiunile copacilor carora apartin ar trebui sa fie foarte groase si numeroase. Nu aveau cum sa nu crape acoperisul de cativa centimetri in dezvoltarea lor. Este celebru un experiment in care au fost puse boabe de fasole intr-o tigaie de otel, au acoperit tigaia cu un capac de lemn gros de 4-5 cm (un tocator) si l-au fixat de tigaie cu 2 bride de otel puse in cruce. Au udat boabele si acestea au incoltit. Plantele de fasole care au rezultat au spart efectiv capacul de lemn si si-au facut drum catre exterior. Este minune ca radacinile nu s-au ingrosat si nu au distrus zidurile. De acoperis ce sa mai vorbesc? O parte din copaci au crescut pe marginea lui, dar sunt altii, unii grosi si inalti, altii firavi care au crescut in zona centrala. Ar fi trebuit de foarte multa vreme ca acel firav acoperis sa cedeze.

De asemenea ma mira ca sari foarte usor peste opiniile unor specialisti care au fost acolo si au analizat situatia. Tot ce au studiat ei acolo ignori si spui ca vezi fratia ta un ciot in zid. Intradevar, foarte consistenta argumentatia fratiei tale.

Grija cu care au crescut acesti copaci este dincolo de intamplare. Radacinile care nu s-au ingrosat si au "armat" cu delicatete zidurile mie mi se pare ca au ascultat de alte legi decat cele ale dezvoltarii naturale. Faptul ca in decursul anilor (deloc putini) nici o furtuna nu a profitat de parghiile formate de copaci de peste 1 tona si peste 30 de metri ca macar sa crape zidurile sau sa decoperteze bisericuta nu este in logica banalului.

Uite, ca sa nu mai lungim discutia inutil, in perioada 2-11 septembrie am cateva persoane inscrise la pelerinajul din Grecia si, daca ne ajuta Dumnezeu sa constituim grupul pentru pelerinaj, am sa fac fotografii detaliate cu tot ce s-a discutat in interventiile anterioare si, dupa ce ne intoarem, vom mai dezbate. Pana atunci,

Doamne-ajuta!

Consider ca nu mai are rost sa incerc vreun comentariu sau vreo explicatie.
Pozele ce le vei face, vor fi in asa fel facute ca sa demonstreze ceea ce crezi tu. Daca vei vedea o radacina in tavan vei veni aici si o vei publica?! Nu cred!!!