Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu
Bacchiocchi prezintă (în cartea sa " De la sabat la duminică") mai multe dovezi și nu prezintă doar acest motiv pentru trecerea de la sâmbătă la duminică. Treecerea a fost treptată pe durata mai multor secole, iar motivele au fost mai multe (nu le spicuiesc aici pentru a nu ne îndepărta de subiect, dacă doriți putem deschide un nou topic).
Considerați corectă o asemenea adăugire la textul sacru? Și vă prezint cel puțin două motive în a evita o asemenea interpolare: - Interdicția explicită din aceeași carte Apoc.22,18
- Posibilitatea ca "ziua Domnului" să nu se refere la ziua de odihnă, ci la ziua cea mare a revenirii Domnului. Apoc.1,7
|
Caci Trei sunt care marturisesc in cer: Tatal, Fiul si Sfantul Duh... care este o interpolare in textul sacru, nu apare in niciunul din cei mai vechi codici
cat despre punctul 2, nu neg exista o posibilitate dar mica, mai departe nu consider necesara întrucât in BO sambata si duminica sunt cinstite deopotriva, precum in Biserica primelor veacuri, inchinarea incepe de sambata si se continua duminica culminand cu Frangerea Painii(Euharistia sau Sf. Liturghie), mai mult pana la constantin crestinii nu observau prin repaus niciuna din cele doua zile ca majoritatea celor dintre neamuri provenind din clase sociale inferioare depindeau de stapani pagani, iar inchinarea lor se rezuma la participarea la frangerea painii cu tot ce includea ea si apoi mergeau si isi vedeau de treburi, in randul Bisericilor Ortodoxe un caz deosebit este cel al Bisericii Ortodoxe Etiopiene care se odihnesc atat sambata cat si duminica punand insa accent mai mare pe Duminica ca zi a Invierii