Pictura bizantina intr-o biserica protestanta

[Mihailc]

Biserica evanghelică din comuna Dârlos, judeţul Sibiu, este una dintre cele mai interesante şi misterioase lăcaşuri de cult din arealul săsesc. Prea puţină lume cunoaşte faptul că pe pereţii bisericii acestei biserici s-au descoperit şi restaurat fragmente de pictură bizantină cu o stilistică foarte apropiată de a celebrelor mănăstiri Voroneţ, Putna, Moldoviţa etc. Deşi încă nu există un studiu serios din care să aflăm în ce condiţii a ajuns o biserică săsească să fie "împodobită" cu frescă de inspiraţie ortodoxă, există opinii specializate care susţin că pictura datează dintr-o epocă anterioară Reformei şi că unele scene au fost adaptate la unele devoţiuni specific romano-catolice. Însă ce e mai ciudat, este faptul că biserica a fost pictată şi la .... exterior (din care se mai păstrează foarte puţin). Vă invit să vedeţi câteva imagini de la faţa locului şi să vă spuneţi părerea!

[cameliam]

Pictura este splendida! Pacat ca nu se stie prea multe despre ea.Ar trebui sa fie facuta cunoscuta!Cine s-a ocupat de restaurarea frescelor?A fost finantata de catre Ministerul Culturii?

[Mihailc]

În prealabil postat de cameliam

Pictura este splendida! Pacat ca nu se stie prea multe despre ea.Ar trebui sa fie facuta cunoscuta!Cine s-a ocupat de restaurarea frescelor?A fost finantata de catre Ministerul Culturii?

Din păcate statul n-a făcut încă nimic pentru continuarea restaurării şi conservarea fregmentelor de frescă descoperite deja. O firmă din Cluj a finanţat cât a putut lucrările de restaurare, momentan sistate. Din păcate pictura exterioară se degradează de la o zi la alta şi mie teamă că în curând va fi aşa de degradată, că nu se va mai putea distinge nimic.

[ioanna]

Interesant, m-am uitat peste niste imagini cu biserica in intregime, ea exprima un gotic tarziu (sf. sec XV-inc. sec.XVI), iar pictura murala deriva din traditia post-bizantina, o pictura atipica pentru mediul catolic transilvan de sec. XV-XVI cand vocabularul stlistic era sub influenta renasterii germane, scoala neerlandeza. Totusi, confluente artistice evidentiate sub aspect stilistic au existat intre Transilvania , Moldova si Tara Romaneasca, ceea ce denota existenta unui complex de santiere inrudite, care au favorizat circulatia elementelor structurale si decorative. In acea perioada din care dateaza biserica din Darlos, in Moldova apar bisericile cu fresce exterioare , biserici care poarta si amprenta goticului tarziu transilvanean, atelierele de mesteri pietrari fiind din Transilvania. Banuiesc ca in fata unor asemenea capodopere, mediul sasesc s-a deschis si a imprumutat limbajul artistic post-bizantin, asa cum si mediul nobiliar romanesc s-a deschis fata de limbajul artistic occidental cu un secol inainte. (ex. picturile bisericii din Strei).

Ca o opinie personala si neavizata, cred ca pictarea integrala a bisericii reflecta mentalitatea unei epoci, in care salvarea sufletului era scopul suprem .Avem si biserici gotice transilvane cu o iconografie unitara,nu doar biserici ortodoxe. In sec. XV cand Transilvania era sub suzerenitate maghiara, bisericile nu erau pictate integral, la fel ca si in Occident, erau imagini devotionale disparate, cum situatia s-a inrautatit, la inc.sec. al XVI-lea regatul maghiar fiind cucerit de turci, iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomana, oamenii au devenit si mai preocupati de "cele sfinte", iar bisericile s-au pictat integral :) Daca pe moldoveni i-a ajutat Dumnezeu in fata tavalugului otoman si-au facut si sasii o biserica ca a lor (glumesc) Din pacate multe monumente de arta catolica au fost distruse la mij. sec. al XVI-lea odata cu instalarea Reformei, cand s-au inlaturat imaginile din biserici, putine supravietuind pana azi.

p.s am googalit putin pentru a vedea poze cu alte edificii romano-catolice si evanghelice , iar trasaturi stilistice italo-bizantine subsumate goticului intalnim la unele lacase de la inc. Sec. XIV, insa biserica din Darlos e intr-adevar un caz unic, caci, asa cum am mai spus, la inc. sec. al XVI deja se faceau resimtite influentele artei sud-germane. Picturi dupa 1500 avem totusi putine in Transilvania.

[Mihailc]

Îmi suspend un pic "autosuspendarea" pentru a aprecia hărnicia şi inteligenţa colegei Ioanna în postarea anterioară şi mai ales pentru faptul că a scos de la naftalină un subiect care, cred eu, merita mai multă dezbatere.

În secolul XV pictura de inspiraţie bizantină şi post-bizantină nu mai prezenta interes în spaţiul catolic profund deraiat de la mijloacele de expresie plastică a Bisericii Nedespărţite. Fiind contemporană cu celebrele ansambluri iconografice din nordul Moldovei şi extrem de apropiată stilistic cu acelea, o eventuală cercetare specializată nu poate face abstracţie de magistrala hermeneutică a bijuteriilor ecleziale moldave realizată de maestrul Sorin Dumitrescu în volumul "Chivotele lui Petru Rareş şi modelul lor ceresc".
O radicalizare a pietăţii, în tumultosul secol al XV-lea, explică doar parţial (sau mai bine zis deschide o pistă de cercetare) dorinţa unei comunităţi catolice a unor etnici germani (extrem de puţin receptivi la mesajul icoanei) de a avea un lăcaş de cult împodobit precum cele dinainte de schismă.

M-aş bucura să citesc aici cât mai multe impresii şi intuiţii întrucât ele pot oferi puncte de plecare într-o investigaţie specializată. Nu contează nivelul de sofisticare culturală a postărilor ci doar intenţia de a ajuta un demers care porneşte de la aproape nimic. Un pic de intuiţie inspirată duhovniceşte şi poate urnim căruţa din loc!

[ioanna]

Intrebarea pentru public e: de ce (sau cum) credeti ca o biserica saseasca, dintr-un mediu catolic (Transilvania), a ajuns sa fie pictata in stil bizantin, asemeni bisericilor din Moldova?

ma retrag in tribuna spectatorilor sa meditez :)

[lore86]

hm, foarte interesant acest aspect.
fie s-au tocmit mesteri, care pictau si biserici si fiind familiarizati cu stilul l-au pictat si in aceste biserici, fie stilul picturilor era indragit de localnici si au dorit o biserica asemanatoare celor din Moldova.Cert este ca in acesta perioada, precum si mai tarziu, exista o legatura destul de puternica intre Biserica ortodoxa din Transilvania si cea din Tara Romaneasca. Sau cei nevrednici de amintire au construit aceasta biserica si nu s-au mai interesat indeaproape de pictarea ei, astfel ca localnicii, in majoritate romani si-au dorit macar un element ortodox , macar in pictura, daca arhitectura a fost impusa.
tin minte din istorie, ca atunci cand romanii din transilvania au trecut la greco-catilici, al inceput aceasta unire era formala, respectau intru totul randuiala ortodoxa,pictura, construirea bisericilor, vesmintele etc doar formal il recunosteau pe papa. Mai tarziu lucrurile se complica....

[Marius22]

Interesant de stiut ar fi faptul daca biserica se pastreaza in forma initiala sau a suferit, in timp, modificari insemnate ale structurii si formei. La o prima vedere, imi da impresia ca a fost o biserica ortodoxa, careia i-au fost aduse modificari. Acest fapt ar explica si prezenta frescelor de factura post-bizantina.

[AlinB]

Asa se pare, e o fosta biserica ortodoxa care cine-stie-cum, a ajuns la ei..

[Mihailc]

În prealabil postat de Marius22

Interesant de stiut ar fi faptul daca biserica se pastreaza in forma initiala sau a suferit, in timp, modificari insemnate ale structurii si formei. La o prima vedere, imi da impresia ca a fost o biserica ortodoxa, careia i-au fost aduse modificari. Acest fapt ar explica si prezenta frescelor de factura post-bizantina.

În primul rând îţi mulţumesc frumos pentru că ai scos de la naftalină acest subiect! Biserica nu a suferit modificări, nu a fost niciodată ortodoxă. Încă de când s-a construit , a aparţinut comunităţii săseşti din localitate, iar când a primit această frescă era biserică romano-catolică, după care a venit peste ea valul iconoclast lutheran cu distrugerile lui.

Foarte interesant e faptul că pictura, în prinţa distribuirii nu urmează canonul bizantin. De exemplu, Pantokratorul este reprezentat deasupra uşii de intrare în biserică (în prezent e aproape distrusă), Judecata de Apoi este figurată în absida altarului, unde se găsesc şi celelalte motive iconografice, unele stranii pentru ortodocşii de astăzi.