,Invatatura ortodoxa a Sfintilor Parinti ai Bisericii ortodoxe despre faptele bune"

[Mihailc]

În prealabil postat de iustin10

Pt mine si citatele sint valoroase,ca exprima efortul cuiva de a face o selectie,de a scoate ceva in prim plan.Cineva a fost impresionat de acele citate si de aia le ascris si celorlalti. E un fel de participare tacuta la un thread,nu scrii,nu comentezi,dar cu sufletul intelegi ce a vrut sa spuna celalalt. Ar fi frumos si o dezabtere asupra unei carti citite in prealabil de mai multi,dar nu cred ca vom vedea asa ceva vreodata pe forumu asta.Chiar dc am citit acea carte ,nu e asa usor sa gasesc cuvinte sa vb de ea.

De acord, efortul şi intenţia sunt lăudabile, ideea e să nu rămânem la nivelul fragmentelor şi să mergem mai departe, spre o parcurgere globală a unui autor patristic sau filocalic. Şi eu apreciez foarte mult o carte alcătuită din citate&fragmente (cum este cea din link-ul de mai jos), pentru că-mi provoacă "apetitul" pentru context, apoi pentru teme conexe ş.a.m.d., după care realizez că n-am rezolvat nimic dacă acele cuvinte nu se regăsesc în vieţuirea mea..

http://www.librariasophia.ro/carti-M...--so-4734.html

[LaPetiteMoc]

În prealabil postat de Mihailc

De acord, efortul şi intenţia sunt lăudabile, ideea e să nu rămânem la nivelul fragmentelor şi să mergem mai departe, spre o parcurgere globală a unui autor patristic sau filocalic. Şi eu apreciez foarte mult o carte alcătuită din citate&fragmente (cum este cea din link-ul de mai jos), pentru că-mi deschide "apetitul" spre întreg.

http://www.librariasophia.ro/carti-M...--so-4734.html

Intai de toate, bine-ai revenit !

Multumim pentru link. Cele cateva cuvinte citite acolo pentru a descrie problematica volumului deschid intr-adevar apetitul pentru parcurgerea volumului.

Vechii filozofi elini aveau o intelepciune a sufletului venita din onestitatea si dragostea cu care priveau lumea. Am vazut ca exteriorul Manastirilor din Nordul Moldovei prezinta scene din viata acestor filozofi. I-am recunoscut mai ales pe Platon , Socrate, Aristotel, Pitagora.

[Mihailc]

Intai de toate, bine-ai revenit !

Muţumesc! În realitate, am pus în practică un vers superb dintr-o poezie scrisă de un prieten: "Şi-atunci când pleci se umplu încăperile de tine "

Vechii filozofi elini aveau o intelepciune a sufletului venita din onestitatea si dragostea cu care priveau lumea. Am vazut ca exteriorul Manastirilor din Nordul Moldovei prezinta scene din viata acestor filozofi. I-am recunoscut mai ales pe Platon , Socrate, Aristotel, Pitagora.

Iată mai jos un text care explică pe scurt de ce sunt filosofii păgâni pictaţi în bisericile noastre (nu ştiu cine e autorul textului):

"Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă preparatio evanghelica pentru creştinism, e necesar să ne întoarcem la protoevanghelie. Prin protoevanghelie înţelegem prima veste bună dată de Dumnezeu lui Adam după căderea în păcat. Ea conţine promisiunea că din sămânţa femeii se va naşte cel ce va zdrobi capul şarpeluiPregătirea omenirii pentru venirea lui Mesia s-a făcut într-un fel în iudaism şi într-alt fel în păgânism. În cadrul iudaismului s-a făcut prin legea proorocilor. În cadrul păgânismului s-a făcut, pe de o parte, prin conştiinţă care păstrează înclinaţia spre adevăr bine şi frumos, adică spre Dumnezeu. Pe de altă parte, ea s-a făcut prin miturile şi legendele despre zeii răscumpărători, care îşi au sursa în protoevanghelie şi au avut rol de a pregăti omenirea păgână sau neamurile pentru primirea Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos."

Felicitari, dobrin7m, pentru initiativa de a deschide acest topic cu citate din Sf. Parinti. Am simtit de multa vreme lipsa unui asemenea topic.
Nu trebuie sa te descurajezi doar pentru ca nu par sa fie interesati prea multi de Filocalie, dar unii descopera topicul mai devreme, altii mai tarziu.

Lumea este mai interesata de dialog, fiind mai facil; pe de alta parte, ce ar fi de adaugat la un text scris de Sf. Maxim Marturisitorul? Il citesti si incerci sa il patrunzi cat mai bine. Daca ar fi sa discutam despre fiecare citat dat de tine, ar trebui deschise tot atatea topice.

Sigur, multa lume are Filocalia acasa, sau o gaseste pe internet; dar cati dintre noi o citim? Probabi prea putini. De aceea revin si te felicit, caci prin intermediul citatelor, ne-ai amintit de existenta comorii de spiritualitate ortodoxa, cuprinsa in Filocalii.

[LaPetiteMoc]

În prealabil postat de Miha-anca

ce ar fi de adaugat la un text scris de Sf. Maxim Marturisitorul? Il citesti si incerci sa il patrunzi cat mai bine.

Dialogand pe marginea unui text parcurs de toti, nu adaugam nimic unui text, ci il lamurim intre noi pentru a-l putea patrunde cat mai bine.

În prealabil postat de Mihailc

"Şi-atunci când pleci se umplu încăperile de tine”

Minunat vers. Poate ne mai împărtășești câte ceva din poeziile acestui prieten.

[Mihailc]

În prealabil postat de N.Priceputu

Minunat vers. Poate ne mai împărtășești câte ceva din poeziile acestui prieten.

Cu mare plăcere, numai că restul poemelor nu se ridică la acelaşi nivel. Cam ăsta e vârful de formă. Dar dacă frăţia ta îmi dă ascultare, o să postez la un moment dat pe topicul adecvat.

[dobrin7m]

Intrebare:
Care este puterea faptelor bune?
Raspuns:
Puterea faptelor bune este statornicia.

Intrebare:
Binele savarsit in chip rau mai este bine?
Raspuns:
Binele dobandit prin pacate se preface in blestem pentru cel ce l-a dobandit. (Sfantul Efrem Sirul)

Intrebare:
va primi de la Dumnezeu rasplata cel care a dat sfat bun si a indemnat la bine?
Raspuns:
Cu siguranta ca va primi. ia asculta ce spune despre aceasta Sfantul Ioan Gura de Aur:"daca dai sfaturi iar ascultatorul nu le primeste si nu aduce roadele ascultarii, tie tot iti este pregatita de Dumnezeu rasplata pentru sfaturi si vei dobandi aceeasi rasplata pe care ai fi dobandit-o daca celalalt te-ar fi ascultat, pentru ca tu ti-ai indeplinit datoria ta. Datoria noastra nu este sa ii convingem pe ascultatori ci numai sa ii sfatuim.

Intrebare:
Trebuie sa uitam virtutile noastre?
Raspuns:
Sa uitam faptele bune este un lucru bun. Iar daca le tinem minte permanent prin aceasta suparam pe Domnul.

Intrebare:
Il putem lauda pe om in fata?
raspuns:
Nu trebuie sa il laudam in fata deoarece ii putem provoca un mare rau sufletului sau.

Intrebare:
Putem dobandi smerenia fara sa fim defaimati?
raspuns:
Cine nu indura defaimarea acela nu poate atinge smerenia.

Intrebare:
Cum apreciaza Dumnezeu faptele si ostenelile noastre?
Raspuns:
Dumnezeu apreciaza faptele bune si ostenelile crestinilor, dupa masura smereniei lor.

Culese din cartea 1000 de intrebari si raspunsuri despre viata duhovniceasca

[LaPetiteMoc]

Am citit mai inainte acest duo, "intrebare"/"raspuns":

"Întrebare:
Binele săvârşit în chip rău mai este bine?
Răspuns:
Binele dobândit prin păcate se preface în blestem pentru cel ce l-a dobândit. (Sfantul Efrem Sirul)"

Cum poate un bine să fie săvârşit în chip rău?

Maniera simplistă de a reda vorbele unui sfânt poate duce în rătăcire pe căutătorii de adevăr.
Nu mă îndoiesc că Sfântul Efrem Sirul ar fi rostit aceste cuvinte, însă sunt convinsă că le-a aşezat într-un context din care să se înţeleagă mai clar sensul - o pildă, o întâmplare, un exemplu de viaţă.

Mulţumesc !

[ioanna]

În prealabil postat de LaPetiteMoc

Vechii filozofi elini aveau o intelepciune a sufletului venita din onestitatea si dragostea cu care priveau lumea. Am vazut ca exteriorul Manastirilor din Nordul Moldovei prezinta scene din viata acestor filozofi. I-am recunoscut mai ales pe Platon , Socrate, Aristotel, Pitagora.

Eu am observat asta la multe biserici din zona subcarpatica (jud.Valcea). Cred ca pictura murala exterioara a fost influentata de mentalitatea culturala a epocii. In 1800-1820 de cand dateaza acele picturi din jud. Valcea, cultura romaneasca era sub influenta romantismului. Daca privim registrul iconografic putem spune ca exista o influenta, pentru ca gasim multe teme romantice: valorificarea miturilor si creatilor populare , regresiunea spre natura ,evocarea trecutului istoric. Bisericile din Valcea pe care le-am vazut, din Copaceni, Tg. Gangulesti si alte localitati, au pe peretele exterior o pleiada de filosofi (Enesidemus, Mistov, Enlinas, Tucidide, Platon), sibile (Felfichia,Persichia, Frighia,Libica...), sfinti militari, prooroci, multe scene de vanatoare si razboi, pilde despre animale (bufnita, inorog), deci exista o predilectie pentru expresia simbolica. Imaginile cu filosofi ma duc cu gandul la valorificarea unei epoci ce ne ofera implicatii de ordin etic, dorinta de perfectiune morala, deci sunt o expresie artistica a meditatiei grave si a conditiei umane, ca tema romantica. Scuzati off-topic-ul.