Despre viclenia sectantilor

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Nu Catalin,
Eu nu am zis ca Domnul Iisus si ucenicii au mancat paine la Cina cea de Taina ci am zis ca au mancat Pastile dupa cum ceruse Domnul. Domnul a cerut pregatirea Pastilor iar ucenicii exact asta au pregatit in avans fata de ceilalti evrei.

Spalatul picioarelor a fost inainte sau dupa Cina?

Si ca fapt divers, ghidul evreu avut anul trecut in Israel ne-a zis ca reprezentarea Cinei cele de Taina la masa nu are baze reale pentru ca Cina Pascala se lua intinsi in pat si ne-a aratat o casa scoasa de sub ruine unde se pastra modul de alcatuire al podelei si alaturi era un rendering computerizat pentru a arata cum erau dispuse paturile in incapere.

Asadar tot acolo am ajuns, tu spui ca Sfanta Scriptura se inseala cand spune ca au mancat paine? La fel si catolici s-au inselat cand la Roma au folosit paine aproape 1000 de ani?
Daca stai sa asculti si ce spune ghidul evreu despre crestinism e evident ca nu exisat nicio baza, de fapt pentru tine Biblie e un fel de indrumar, nu e revelatie, ceea ce scrie acolo sunt simbolice.

Pentru Adriana:va multumesc.O sa va spun o scurta poveste,ma pricep teribil de bine sa plictisesc lumea.In timpul Primului Razboi Mondial,undeva in Franta,pe sangerosul Front de Vest,soldatii germanii si englezi in Ajunul Craciunului din 1914,au refuzat sa mai lupte intr-un sector al frontului si au decis in schimb sa petreaca Craciunul impreuna,fara stirea superiorilor,in ciuda razboiului si a ordinelor militare.Brusc au descoperit ca de fapt ei nu era dusmani,erau oameni simpli dusi sa poarte o lupta care nu era a lor.Era a altora,care nu lupta niciodata dar care ii trimit pe altii la moarte.Ulterior,cand s-a aflat superiorii s-au razbunat crancen pe ei dar atunci,in aceea seara,impotriva tuturor,in Ajunul Nasterii Domnului,ei toti s-au nascut din nou,din dusmani in oameni.A fost gestul lor de sfidare la adresa unui macel fara sens.

Asa si eu cu el,in ciuda interdictiilor fixate de ,,superior" in trecut noi avem Ajunul nostru de Craciun.Altii se bat in continuare dar pentru noi este pace si mai mult cantam,precum acei soldati,un colind impreuna.Fiecare in felul lui,precum catolicul german si protestantul britanic,care,acolo in transeele plina de apa si sange,nu au ma fost nici soldati si nici confesional diferiti.Au fost oameni impreuna in Ajunul de Craciun.Stiti,este incredibil sentimentul pe care il ai cand descoperi ca asa-zisul dusman este de fapt un prieten in cautarea ta.Rar vei gasi o rivalitate mai mare decat intre calvinistii puritani si romano-catolici.Stiti ceva?Pe mine si pe el,am descoperit asta,nu ne intereseaza rivalitatea asta sau luptele dogmatice fara de sfarsit intre cei din care facem parte.Sa-si poarte razboiul lor stupid,pentru noi doi este pace,este Seara de Ajun.

PS:Cataline nu ai inteles nimic.Again.Ramai la razboiul tau.Bye.

[penticostalul]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Pe mine si pe el,am descoperit asta,nu ne intereseaza rivalitatea asta sau luptele dogmatice fara de sfarsit intre cei din care facem parte. Sa-si poarte razboiul lor stupid,pentru noi doi este pace, este Seara de Ajun.

Doamnelor si domnilor, Hristos s-a Nascut!
Merry Christmas, Scott!

[MariS_]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Pentru Adriana:va multumesc.O sa va spun o scurta poveste,ma pricep teribil de bine sa plictisesc lumea.In timpul Primului Razboi Mondial,undeva in Franta,pe sangerosul Front de Vest,soldatii germanii si englezi in Ajunul Craciunului din 1914,au refuzat sa mai lupte intr-un sector al frontului si au decis in schimb sa petreaca Craciunul impreuna,fara stirea superiorilor,in ciuda razboiului si a ordinelor militare.Brusc au descoperit ca de fapt ei nu era dusmani,erau oameni simpli dusi sa poarte o lupta care nu era a lor.Era a altora,care nu lupta niciodata dar care ii trimit pe altii la moarte.Ulterior,cand s-a aflat superiorii s-au razbunat crancen pe ei dar atunci,in aceea seara,impotriva tuturor,in Ajunul Nasterii Domnului,ei toti s-au nascut din nou,din dusmani in oameni.A fost gestul lor de sfidare la adresa unui macel fara sens.

Asa si eu cu el,in ciuda interdictiilor fixate de ,,superior" in trecut noi avem Ajunul nostru de Craciun.Altii se bat in continuare dar pentru noi este pace si mai mult cantam,precum acei soldati,un colind impreuna.Fiecare in felul lui,precum catolicul german si protestantul britanic,care,acolo in transeele plina de apa si sange,nu au ma fost nici soldati si nici confesional diferiti.Au fost oameni impreuna in Ajunul de Craciun.Stiti,este incredibil sentimentul pe care il ai cand descoperi ca asa-zisul dusman este de fapt un prieten in cautarea ta.Rar vei gasi o rivalitate mai mare decat intre calvinistii puritani si romano-catolici.Stiti ceva?Pe mine si pe el,am descoperit asta,nu ne intereseaza rivalitatea asta sau luptele dogmatice fara de sfarsit intre cei din care facem parte.Sa-si poarte razboiul lor stupid,pentru noi doi este pace,este Seara de Ajun.

PS:Cataline nu ai inteles nimic.Again.Ramai la razboiul tau.Bye.

Mai primiti si un batran cu voi la colind? Eu nu am glas, nice voce, cam cum rajie magaru', dara amu' o tara ge pita si o bucatura ge slana tot o gasi mosu'. A, uitai, si ceapa. Si sa nu uitati sa-mi spuneti cand sa gata razbelu', ca mosu'-i cam surd si nici nu sta prea binie cu vigerea.
"Si nu uita, mama, sa fii bun!"
Har, smerenie si jertfa de sine.

În prealabil postat de MariS_

Mai primiti si un batran cu voi la colind? Eu nu am glas, nice voce, cam cum rajie magaru', dara amu' o tara ge pita si o bucatura ge slana tot o gasi mosu'. A, uitai, si ceapa. Si sa nu uitati sa-mi spuneti cand sa gata razbelu', ca mosu'-i cam surd si nici nu sta prea binie cu vigerea.
"Si nu uita, mama, sa fii bun!"
Har, smerenie si jertfa de sine.

Pe tine sa te primim noi mai MariS? Pai uite ca vine si penticostalul,mai este loc in corul cantaretilor.Era si un francez pe acolo,deci sunt acceptati si francofonii,nu doar nordicii:) Poate tu sa ne primesti pe noi,daca fac un calcul scurt cate am invatat de la tine si de cate ori ai fost bun cu mine, bunule ortodox.Ce tarziu am inteles mai MariS ce mi-ai spus tu odata,cu privire la cum il vezi tu pe Dumnezeu.A trebuit sa dau de un batrin ca tine ca sa inteleg.Mergi cu Dumnezeu prietene si sa fie totul dupa sufletul si inima ta mare.

[Adriana3]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Pentru Adriana:va multumesc.O sa va spun o scurta poveste,ma pricep teribil de bine sa plictisesc lumea.In timpul Primului Razboi Mondial,undeva in Franta,pe sangerosul Front de Vest,soldatii germanii si englezi in Ajunul Craciunului din 1914,au refuzat sa mai lupte intr-un sector al frontului si au decis in schimb sa petreaca Craciunul impreuna,fara stirea superiorilor,in ciuda razboiului si a ordinelor militare.Brusc au descoperit ca de fapt ei nu era dusmani,erau oameni simpli dusi sa poarte o lupta care nu era a lor.Era a altora,care nu lupta niciodata dar care ii trimit pe altii la moarte.Ulterior,cand s-a aflat superiorii s-au razbunat crancen pe ei dar atunci,in aceea seara,impotriva tuturor,in Ajunul Nasterii Domnului,ei toti s-au nascut din nou,din dusmani in oameni.A fost gestul lor de sfidare la adresa unui macel fara sens.

Asa si eu cu el,in ciuda interdictiilor fixate de ,,superior" in trecut noi avem Ajunul nostru de Craciun.Altii se bat in continuare dar pentru noi este pace si mai mult cantam,precum acei soldati,un colind impreuna.Fiecare in felul lui,precum catolicul german si protestantul britanic,care,acolo in transeele plina de apa si sange,nu au ma fost nici soldati si nici confesional diferiti.Au fost oameni impreuna in Ajunul de Craciun.Stiti,este incredibil sentimentul pe care il ai cand descoperi ca asa-zisul dusman este de fapt un prieten in cautarea ta.Rar vei gasi o rivalitate mai mare decat intre calvinistii puritani si romano-catolici.Stiti ceva?Pe mine si pe el,am descoperit asta,nu ne intereseaza rivalitatea asta sau luptele dogmatice fara de sfarsit intre cei din care facem parte.Sa-si poarte razboiul lor stupid,pentru noi doi este pace,este Seara de Ajun.

PS:Cataline nu ai inteles nimic.Again.Ramai la razboiul tau.Bye.

Frumos :) Si banuiesc ca ii primiti si pe altii in Ajunul Craciunului daca isi lasa armele deoparte :)

[catalin2]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Stiti,este incredibil sentimentul pe care il ai cand descoperi ca asa-zisul dusman este de fapt un prieten in cautarea ta.Rar vei gasi o rivalitate mai mare decat intre calvinistii puritani si romano-catolici.Stiti ceva?Pe mine si pe el,am descoperit asta,nu ne intereseaza rivalitatea asta sau luptele dogmatice fara de sfarsit intre cei din care facem parte.Sa-si poarte razboiul lor stupid,pentru noi doi este pace,este Seara de Ajun.

PS:Cataline nu ai inteles nimic.Again.Ramai la razboiul tau.Bye.

Vorbe frumoase, dar doar vorbe, de fapt suna a vorbe goale. Pentru ca ele contrasteaza cu fraza aroganta de la sfarsit. Egalitate sa fie, dar doar intre cei care au aceleasi conceptii, adica ecumeniste. Imensa dragoste e doar pentru cei ce au aceste idei, cei care spun cumva ca ortodoxia sau cultul lor ar fi ceva mai buna sunt semeni inferiori, lipsiti de dragoste si stupizi. Fariseul din Bbilie se batea in piept si spunea cata ravna si dragoste are el, nu ca amaratul de vames care uite cat de jalnic e si fara dragoste, mai si crede ca ar avea vreo importanta ce spune invatatura revelata.
De fapt e doar o dragoste de ideile proprii si de toate conceptiile, iar atunci cand cineva le contesta sau le critica trebuie aparate si persoana respectiva devine dusman. De fapt e exact invers, oamenii trebuie sa-i iubim, nu pacatele. In schimb am observat ca unii care au idei ecumeniste au inteles exact invers, pacatele si erorile trebuie iubite de oriunde sunt ele, iar oamneii care spun ca ar exista sa fie doar ridiculizati. Mai pe scurt, cine are ideile mele ecumeniste spun ca il iubesc, iubeste si el aceleasi idei, in schimb ceilalti sunt ciudati.

Eu am discutat linistit la inceput cu tine, chiar te apreciam. Dar dupa un timp am vazut ca incepi sa devii ceva mai agresiv si arogant. In episodul cu Alexandru, cine a refuzat confruntarea si cine dorea o confruntare, duel? Asta pentru ca spui altceva in mesajul tau. De ce toti ortodocsii convertiti la alte culte vin sa ne invete ecumenismul, de ce nu au ramas ortodocsi daca erau atat de ecumenisti si nu conteaza cultul?
Ma scuzi ca am fost dur (nu o sa ma scuzi pentru ca nu o sa vrei, dar eu am spus), nu credeam ca o sa-ti scriu un mesaj de acest gen inainte pentru ca te consideram echilibrat si impacuitor. Dar de la un timp imi scrii doar astfel de mesaje este picior si am spus ca nu e un lucru rau sa aduci pe cineva intre noi pamantenii. Cum am scris de mai multe ori, daca ai aceste conceptii e dreptul tau, dar nu-i incrimina pe altii care nu le au. Tot timpul se intampla la fel, cel ce are idei ecumensite se apuca si judeca, condamna pe altii sau pe cei ce nu le au, in acelasi timp vorbind de dragoste. Ciudat, nu-i asa?

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Vorbe frumoase, dar doar vorbe, de fapt suna a vorbe goale. Pentru ca ele contrasteaza cu fraza aroganta de la sfarsit. Egalitate sa fie, dar doar intre cei care au aceleasi conceptii, adica ecumeniste. Imensa dragoste e doar pentru cei ce au aceste idei, cei care spun cumva ca ortodoxia sau cultul lor ar fi ceva mai buna sunt semeni inferiori, lipsiti de dragoste si stupizi. Fariseul din Bbilie se batea in piept si spunea cata ravna si dragoste are el, nu ca amaratul de vames care uite cat de jalnic e si fara dragoste, mai si crede ca ar avea vreo importanta ce spune invatatura revelata.
De fapt e doar o dragoste de ideile proprii si de toate conceptiile, iar atunci cand cineva le contesta sau le critica trebuie aparate si persoana respectiva devine dusman. De fapt e exact invers, oamenii trebuie sa-i iubim, nu pacatele. In schimb am observat ca unii care au idei ecumeniste au inteles exact invers, pacatele si erorile trebuie iubite de oriunde sunt ele, iar oamneii care spun ca ar exista sa fie doar ridiculizati. Mai pe scurt, cine are ideile mele ecumeniste spun ca il iubesc, iubeste si el aceleasi idei, in schimb ceilalti sunt ciudati.

Eu am discutat linistit la inceput cu tine, chiar te apreciam. Dar dupa un timp am vazut ca incepi sa devii ceva mai agresiv si arogant. In episodul cu Alexandru, cine a refuzat confruntarea si cine dorea o confruntare, duel? Asta pentru ca spui altceva in mesajul tau. De ce toti ortodocsii convertiti la alte culte vin sa ne invete ecumenismul, de ce nu au ramas ortodocsi daca erau atat de ecumenisti si nu conteaza cultul?
Ma scuzi ca am fost dur (nu o sa ma scuzi pentru ca nu o sa vrei, dar eu am spus), nu credeam ca o sa-ti scriu un mesaj de acest gen inainte pentru ca te consideram echilibrat si impacuitor. Dar de la un timp imi scrii doar astfel de mesaje este picior si am spus ca nu e un lucru rau sa aduci pe cineva intre noi pamantenii. Cum am scris de mai multe ori, daca ai aceste conceptii e dreptul tau, dar nu-i incrimina pe altii care nu le au. Tot timpul se intampla la fel, cel ce are idei ecumensite se apuca si judeca, condamna pe altii sau pe cei ce nu le au, in acelasi timp vorbind de dragoste. Ciudat, nu-i asa?

Fariseul nu se batea in piept pentru cata dragoste avea ci exact dimpotriva, se batea in piept pentru faptul ca respecta la sange religia adevarata (ebraica) nu ca vamesul (colector de impozite pentru romani). Ceea ce ii lipsea fariseului era tocmai iubirea, deci el nu respecta la sange legea lui Dumnezeu care este iubire, ci respecta doar niste ritualuri/legi/dogme ale credintei adevarate evreiesti insa dezbracata de orice iubire. De aceea vamesul s-a intors mai indreptatit acasa iar rugaciunea facuta de el atunci sti ce este la ora actuala.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Fariseul nu se batea in piept pentru cata dragoste avea ci exact dimpotriva, se batea in piept pentru faptul ca respecta la sange religia adevarata (ebraica) nu ca vamesul (colector de impozite pentru romani). Ceea ce ii lipsea fariseului era tocmai iubirea, deci el nu respecta la sange legea lui Dumnezeu care este iubire, ci respecta doar niste ritualuri/legi/dogme ale credintei adevarate evreiesti insa dezbracata de orice iubire. De aceea vamesul s-a intors mai indreptatit acasa iar rugaciunea facuta de el atunci sti ce este la ora actuala.

Adriana, am adaptat-o la ceea ce aveam de gand sa spun. Fariseul se batea in piept ca el respecta mai bine ce a spus Dumnezeu si e mai apropiat de acesta. E vorba de mandrie si judecarea aproapelui, ca respectarea legilor nu e ceva negativ, e de dorit sa respectam cele zece porunci si celelalte date de Iisus.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Adriana, am adaptat-o la ceea ce aveam de gand sa spun. Fariseul se batea in piept ca el respecta mai bine ce a spus Dumnezeu si e mai apropiat de acesta. E vorba de mandrie si judecarea aproapelui, ca respectarea legilor nu e ceva negativ, e de dorit sa respectam cele zece porunci si celelalte date de Iisus.

Pai tocmai ca respectarea poruncilor inseamna iubirea aproapelui, deci cine nu-si iubeste aproapele, nu respecta deloc legea ci efectueaza doar niste ritualuri fara sens. Sau cum a zis Domnul: cu buzele il slaveau pe Dumnezeu dar inima lor era departe. Ca atare, respectarea legilor, adica iubirea aproapelui, nu este ceva negativ. Si vice-versa, neiubirea aproapelui inseamna nerespectarea legilor.