Dumnezeu este iubire

[bUGGs 000]

iubirea e o iluzie care este trezita la realitate de durere.

[AndreiM]

Frate buGGs, iarta pe cei ce ti-au gresit, ca si eu sunt oameni.
Ca unul ce a cunoscut iadul cel lipsit de iubire, si cu atat mai mult cea intru Adevar, imi doresc din tot sufletul sa o simti si tu cu indestulare!
Domnul fie cu tine, bincuvantarea Lui vesnic asupra ta!

[cristiboss56]

În prealabil postat de bUGGs 000

iubirea e o iluzie care este trezita la realitate de durere.

Adevarata dragoste multumitoare Il imita pe Hristos , multumeste pentru toate lui Dumnezeu si raspunde cu faptele cele bune ale milei crestine , atunci cand isi arata focul .
Rugaciunea Dreptului Iov si dragostea lui pentru Dumnezeu este coplesitoare pentru fiecare dintre noi .
Rugaciunea dragostei lui este plina de multumire sufleteasca pentru el si pentru Dumnezeu .
De aceea exclama : " Domnul a dat , Domnul a luat , fie numele Domnului binecuvantat " , el nu a pomenit de iluzii si durere precum spui dumneata, si sa mai sti , ca tot l-am amintit pe Dreptul Iov , ca dragostea sa este indelung rabdatoare in suferintele pe care le-a trait. Toti avem de invatat de la el , dar mai ales sa invatam RABDAREA , caci fara RABDARE , totul e pierdut definitiv !

[George.m]

Diadoh al Foticeii precizeaza ca "alta e dragostea naturala a sufletului si alta cea care vine in el de la Duhul Sfant. Cea dintai e moderata si e pusa in miscare si de vointa noastra atunci cand vrem. De aceea e si rapita cu usurinta de duhurile rele cand nu tinem cu tarie la hotararea noastra.

Cealalta asa de mult aprinde sufletul de dragostea catre Dumnezeu, incat toate partile lui se lipesc de dulceata negraita a acestei iubiri printr-o afectiune de o simplitate infinita. Caci mintea, umplandu-se atunci de lucrarea duhovniceasca, se face ca un izvor din care tasnesc dragostea si bucuria" (Cuvant ascetic, c.34, Filocalia I).

[George.m]

Sfantul Ioan Scararul spune ca "nu e lucru necuvenit a asemana chipurile dorului, fricii, sarguintei, ravnii si robiei omenesti, cu cele ale dragostei de Dumnezeu.

Fericit este cel ce are fata de Dumnezeu un dor asemanator celui pe care il are indragostitul nebun fata de iubita lui.
Fericit este cel ce se teme de Domnul asa de mult, cat se tem cei parati, de judecator.
Fericit este cel ce s-a facut atat de sarguitor in sarguinta cea adevarata, pe cat de recunoscator s-a facut slujitorul fata de stapanul sau.
Fericit este cel ce s-a facut atat de ravnitor in virtuti, pe cat sunt de atenti in ravna lor sotii fata de sotiile lor.
Fericit este cel ce sta in rugaciune in fata Domnului, precum stau slujitorii in fata imparatului.
Fericit este cel ce se nevoieste sa placa asa de neintrerupt Domnului, pe cat oamenilor.
Nu se lipeste pruncul de sanul mamei, cum obisnuieste fiul iubirii sa se lipeasca totdeauna de Domnul".

[George.m]

"Cel desavarsit in iubire si ajuns la culmea nepatimirii nu mai cunoaste deosebirea intre al sau si al altuia, sau intre a sa si a alteia, sau intre credincios si necredincios, intre rob si slobod, sau peste tot intre barbat si feneie; ci, ridicat mai presus de tirania patimilor si cautand la firea cea una a oamenilor, priveste pe toti la fel si are fata de toti aceeasi dragoste. Caci nu mai este in el elin si iudeu, nici barbat si femeie, nici rob sau slobod, ci toate si in toti este Hristos" (Sfantul Maxim Marturisitorul, A doua suta a Capetelor despre dragoste, c.30, Filocalia II)