O dna. A fost pe pctul. De a se sinucide pt. Ca nu mai are cu ce-si hrani animalutele

În prealabil postat de I.Calin

Să te sinucizi că nu ai cu ce hrăni animalele? Să mă iertați, dar chiar nu mai avem spitale de psihiatrie?

O persoană care suferă, fie şi dintr-o pricină la care nu consimţim, are nevoie de înţelegere şi ajutor, nu să-i faci o injecţie şi s-o închizi într-un spital de nebuni.

Poate că mulţi dintre cei cu probleme psihiatrice tocmai pentru că n-au fost iubiţi au ajuns în starea asta. Oamenii care se ataşează atât de mult de animale sunt, multe dintre ele, persoane care n-au avut parte de iubire din partea oamenilor şi care se mângâie cu afecţiunea sinceră pe care le-o oferă animalele.

Nu trebuie condamnaţi, ci înţeleşi măcar, dacă nu-i putem ajuta.

[I.Calin]

În prealabil postat de N.Priceputu

O persoană care suferă, fie şi dintr-o pricină la care nu consimţim, are nevoie de înţelegere şi ajutor, nu să-i faci o injecţie şi s-o închizi într-un spital de nebuni.

Nu asta am vrut să spun. Evident că au nevoie de înțelegere și ajutor și sunt total împotriva internării unuia într-un spital de psihiatrie dacă nu dă semne clare de agresivitate împotriva semenilor.

În prealabil postat de N.Priceputu

Poate că mulţi dintre cei cu probleme psihiatrice tocmai pentru că n-au fost iubiţi au ajuns în starea asta. Oamenii care se ataşează atât de mult de animale sunt, multe dintre ele, persoane care n-au avut parte de iubire din partea oamenilor şi care se mângâie cu afecţiunea sinceră pe care le-o oferă animalele.

Nu vreau să discut profilul psihologic al unor astfel de persoane. Un fapt este sigur: lipsa de iubire a celorlalți nu este o scuză, cel mult o explicație și ea inconsistentă. Însă, nu pot să nu fiu de acord cu afecțiunea sinceră a animalelor ca reflex condiționat de atitudinea noastră față de ele, totuși. Ș'apoi oricât de dragi mi-ar fi câinii mei nu înseamnă că-i iubesc asemeni propriilor copii. Și într-o situație limită (calamitate, catastrofă etc.) sunt convins că nu aș periclita siguranța unui om pentru a salva un animal, de pildă, dintr-un incendiu (oricâte filme documentare / artistice pe tema asta mi-ar găsi motivații.)

De fapt, ce am vrut să spun: dacă doamna în cauză s-a legat sufletește atât de mult de animalele sale (ca de altfel, oricare dintre noi de anumite lucruri care ne fac viața mai ușoară) are o problemă. Și problema ei este că nimic dar absolut nimic din avutul nostru (deocamdată, respectivele necuvântătoare sunt o proprietate ca oricare alta) nu merită investiții sufletești prea mari. Însă, e adevărat: are nevoie de ajutor. Din nefericire (sau poate din fericire pentru iubitorii "ultrapasionați" ai animalelor), nu-i sunt aproape.

Oricum, iubirea autentică și afecțiunea profundă nu o găsești în ochii animalelor oricât de blânzi ar fi aceștia!

În prealabil postat de N.Priceputu

Nu trebuie condamnaţi, ci înţeleşi măcar, dacă nu-i putem ajuta.

Nici nu o condamn. Îmi cer scuze dacă am fost perceput astfel. Cât despre înțelegere, cum, Doamne iartă-mă, să nu o înțeleg când eu însumi sunt atât de înrobit de propriul meu avut! (aici intră și cățeii)

Sunt de acord cu ce spui. Dar aici nu e vorba de problema iubirii exagerate faţă de animale, ci de o femeie care a ajuns într-o situaţie disperată şi care are nevoie de ajutor pentru a ieşi din ea, pentru a nu-şi lua viaţa. Şi-a asumat, fără voie, nişte responsabilităţi care o depăşesc; îi trebuie o soluţie. Niciun om responsabil nu ar da drumul animalelor pe stradă. Iar dacă n-are puterea să le omoare, iarăşi o înţeleg.

Şi mie îmi pare rău că nu o pot ajuta.

În prealabil postat de I.Calin

Mi-am expus și pe un alt thread opinia cu privire la animăluțele sărmane, bietele și năpăstuitele necuvântătoare...

Reiau: de ce nu se adună iubitorii necuvântătoarelor într-o asociație / fundație non-profit? De ce nu se angajează practic și temeinic întru ajutorarea câinilor, pisicilor etc.? Să umble după fonduri, să sensibilizeze pe cei dispuși oricând să-și facă un titlu de glorie din acțiuni caritabile?Să meargă la cei care au realmente bani de împărțit, făcuți, nu arareori, din jaf (vezi îmbogățiiții de peste noapte)! Poate că și-ar mai spăla unele păcate.

Nu înțeleg dorința (și la unii iubitori de animale, chiar obsesia) de a solicita ajutoare din partea statului pentru necuvântătoarele pe care (vizibil este!) le agrează doar o minoritate și nu întreaga populație a României. Ajutoare pentru o serie de necuvântătoare când sunt unii oameni care chiar mor de foame?! Mă îngrozește o atare idee.

Să nu fiu înțeles greșit: și eu am patru câini și mi-s dragi, dar un MARE DAR: aceștia "viețuiesc" la ai mei în curte (în nici un caz în patul meu conjugal) și mânăncă ceea ce mănânc și eu: dacă e post și pâinea goală e bună, mămăligă întotdeauna fac în plus, oase se mai găsesc (și credeți-mă că nu le distruge stomacul după cum ținea să mă avertizeze o stimabilă afectată în urmă cu vreo câțiva ani), într-un cuvânt, mănâncă câinii mei (unul are 16 ani) tot ce le dai, culmea și fructe. Auzi, dom'le, pline market-urile de mâncare pentru animale, de fapt, o altă găselniță a economiei de piață, un mod de a face bani din naivitatea (să nu zic, prostia) unora.

Să te sinucizi că nu ai cu ce hrăni animalele? Să mă iertați, dar chiar nu mai avem spitale de psihiatrie?

mai... ai niste puncte de vedere ...vad ca nu esti cu totul ostil, si ai ceva argumente logice...

Inainte sa incep sa raspund, vreau sa fiu inteleasa ca si eu cred ca doamna are ceva probleme psihice, si eu cred ca s-a intins mult peste ce-i permite plapuma. Dar pt o cauza buna, si de aceea cred ca merita sprijin sa iasa din impasul asta.N-am zis ca e un model de urmat...in sensul ca... n-ar trebui acum sa ne apucam toti sa luam in grija animale dupa strada pana in punctul cand gata nu mai avem noi ce manca si cu ce plati taxe... ete evident, gresit, daca iei in grija un animal, trebuie sa fii sigur ca iti permiti.

ok acum sa raspuns la post...

Reiau: de ce nu se adună iubitorii necuvântătoarelor într-o asociație / fundație non-profit? De ce nu se angajează practic și temeinic întru ajutorarea câinilor, pisicilor etc.? Să umble după fonduri, să sensibilizeze pe cei dispuși oricând să-și facă un titlu de glorie din acțiuni caritabile?Să meargă la cei care au realmente bani de împărțit, făcuți, nu arareori, din jaf (vezi îmbogățiiții de peste noapte)! Poate că și-ar mai spăla unele păcate.

R-au incercat multi sa faca ceva Autoritatilor nu le pasa,si 90% din fundatii de fapt sunt lagare ale mortii pt animale, (si nu prin eutanasie...asta ar fi prea "roz", ci prin omorare cu lopata, spanzurare, infometare pana se mananca intre ei, etc... in timp ce fondurile pt ei intra in buzunarile... fondatorilor, carora nu le pasa absolut deloc de animale)

Singura solutie la care s-a ajuns din partea celor carora cu adevarat le pasa de soarta animalelor astora amarate e... sa se ocupe de cazuri pe cheltuiala lor. Asta este realitatea... si oamenii cu bani, care ar putea face semnificativ mai multe...nu se implica decat f rar. Este trist, stiu... adevarul incontestabil este insa ca majoritatea oamenilor cu bani privesc animalele ca pe niste accesorii de moda sau capricii... nu ca pe niste amarati care nu merita sa fie chinuiti, ci au si ei nevoie de ajutor. Oamenii cu posibilitati limitate sunt cei care se ocupa cu adevarat de animalute... sunt exceptii, e adevarat, dar din nefericire, putine.
Iti dai seama insa ca din propriul buzunar nu se pot salva prea multe animalute (1-2 maxim 3 cazuri pe an sa zicem... e putin...) , trebuie din pacate sa inveti sa mai intorci si capul, dar sunt unii oameni care nu pot face asta, ca femeia asta, si se ajunge in situatii extreme...

Nu înțeleg dorința (și la unii iubitori de animale, chiar obsesia) de a solicita ajutoare din partea statului pentru necuvântătoarele pe care (vizibil este!) le agrează doar o minoritate și nu întreaga populație a României. Ajutoare pentru o serie de necuvântătoare când sunt unii oameni care chiar mor de foame?! Mă îngrozește o atare idee.

Da, este evident ca le agreeaza doar o minoritate, la cat sunt de chinuite. E un holocaust al animalelor in jurul nostru. Mai mult nu pot comenta la pasajul asta.

Să nu fiu înțeles greșit: și eu am patru câini și mi-s dragi, dar un MARE DAR: aceștia "viețuiesc" la ai mei în curte (în nici un caz în patul meu conjugal) și mânăncă ceea ce mănânc și eu: dacă e post și pâinea goală e bună, mămăligă întotdeauna fac în plus, oase se mai găsesc (și credeți-mă că nu le distruge stomacul după cum ținea să mă avertizeze o stimabilă afectată în urmă cu vreo câțiva ani), într-un cuvânt, mănâncă câinii mei (unul are 16 ani) tot ce le dai, culmea și fructe. Auzi, dom'le, pline market-urile de mâncare pentru animale, de fapt, o altă găselniță a economiei de piață, un mod de a face bani din naivitatea (să nu zic, prostia) unora.

-e treaba dumitale unde iti tii cainii, dar daca-i tii in curte (ceea ce e in regula, nimic de zis, sa nu fiu inteleasa gresit), nu cred ca ar trebui sa te simti superior/sfant persoanelor care-i lasa sa stea in casa pe canapea. E o idee pur si simplu preconceputa faptul ca animalele nu ar trebui sa stea in casa.Punct.
Despre mancarea comerciala sunt partial de acord... e o discutie complicata aici, in fine...nu intru in detalii, nu-si au rostul acum.

Faptul ca o parte din oamenii care se ocupa de animale au inceput sa se ataseze mai mult de animale decat de oameni e pt ca au vazut ce sunt in stare monstrii de oameni sa le faca unor animalute fara nici o vina. Si da, sunt si copii care chinuie groaznic animalele, regret sa o spun... lucruri la fel de oribile si grave ca si adultii. Vazand mereu cazuri atat de groaznice este foarte greu sa nu te departezi de oameni si sa-i ierti in sufletul tau pt cruzime... uite un exemplu, spune-mi tu cum ai putea sa ierti un cretin care leaga un caine de masina si porneste apoi cu viteza provocandu-i suferinta oribila si rani de nedescris... sau cum poti ierta un om care toarna acid pe un caine doar asa, ca poate?...sau cum poti justifica un copil care sparge vezica urinara a unui catel in suturi, gradat, intai un an de zile face pipi cu sange si dureri crunte, pana in funal cedeaza vezica de la sturi si moare... de cine ai compasiune, de bietul catel sau de copil?... STIU ca ar trebui sa iertam si sa nu judecam, dar este foarte greu. De aceea atasamentul asta fata de animale.

[I.Calin]

Nu sunt ostil animalelor sau nu mai mult decât îmi permite situația mea de om care mai servește și carne la mesele sale.

E trist că fundațiile care ar trebui să se îngrijească de animale au cu totul alte rosturi.

Nu mă consider superior că țin animalele în curte, dar da, într-adevăr, am o rezervă față de cei care le țin în bloc (nu e prejudecată), ci e o situație de stres pentru alți locatari: lătratul în noapte, frica copiilor când coboară treptele și leapare în față ditamai dihania de rotweiler, ciobănesc german sau mai știu și eu ce rase "inofensive" care-ți "configurează o stare de îngheț instantaneu". Și nu mai pomenesc de accidentele tragice care pot avea loc din neglijența stăpânului (și nu numai), bănuiesc, că s-au mai auzit și prin alte părți destule. Oricum, problema fiecăruia unde și cum își ține animalele de companie atâta vreme cât o face pe proprietatea sa și nu în spațiul public unde ar trebui să existe reglementări legislative clare și zone specifice atribuite plimbărilor câinilor în lesă.

Cruzimea față de animale, ca de altfel față de orice ființă vie este nu numai un păcat, dar și dovadă de barbarie. Nici eu nu pot să aprob manifestările violente față de animale, dar nici nu pot să accept ca un câine maidanez, apărut de nici nu știu unde, să mă muște pe stradă (aveam 13 ani) fără să iau o măsură de genul "un bolovan cât puteam să-l țin în mână" azvârlit drept în capul lui (cu atât mai mult cu cât timp de o săptămână n-am mai frecventat școala). Cruzime? Nu cred, ci teama de a nu mai fi mușcat a doua oară tot de acel patruped.

În rest, chestii "cu acid" și "legat în spatele mașinii", oare de ce am senzația că asta seamănă întrucâtva cu un comportament criminal? Și cine se manifestă astfel față de animale, se va comporta la fel și cu oamenii! Și nu neapărat cu violență fizică... Nu vi se pare cunoscută situația în care bunăstarea unuia naște în celălalt apucături morbide de defăimare și denigrare, chiar complot pentru dărâmarea semenului său? E violență fizică? Nu. Dar unii, cândva vajnici "îmbălsămători cu acid" ai animalelor sau "tractarea" acestora la mașini, au crescut mari și acum sunt oameni onorabili în societate... cu condiția să nu depinzi de ei! Lupul își schimbă părul...

Să iertăm? Sigur că trebuie să iertăm, dar și mai sigur e că aveți dreptate: e greu să ierți criminalii și / sau comportamentul criminal al unora, dar tocmai asta-i lupta ce o luptă creștinul, adică să ierte ce pare a fi de neiertat. Să ne ajute Dumnezeu pentru aceasta!

P.S. Dacă sunt pentru eutanasiere? Da și nu, depinde de gradul de pericol al animalului, dar pentru castrarea maidanezilor fără stăpân, da!

[Soaree]

Lui Brigitte Bardot i-ati scris?

ANUNT:Asociatia pentru protectia animalelor,,Depind de noi,,cauta persoana(mare iubitoare de animale)care sa dea o mana de ajutor(in zilele de marti,joi si sambata)in refugiul din zona Republica.Persoana respectiva va fi recompensata pentru ajutorul acordat cu hrana pentru animalele pe care le detine.Pentru detalii o puteti contacta pe Elena Honceriu ,tel 0766/73.44.22 anunt din FORMULA AS,anul 2011,numarul 975,articol ,,Din lumea necuvantatoarelor,,

[AlinB]

E clar ca locul postarii este la umanitare, dar nu animalele respective sunt cele care au nevoie de ajutor.

Poate e un strigat de ajutor si pentru cine a facut postarea..

[heaven]

Da,cu siguranta si doamna are nevoie de ajutor!Nu este usor sa fii singur incercand sa ajuti fiinte napastuite depunand eforturi supraomenesti fiind inconjurat de "buni crestini" care iti predica din varful buzelor pe un ton acuzator sau in cel mai fericit caz..compatimitor, despre subiectul "omul,buricul universului" si cum ar fi mai bine sa iti ajuti semenii (dupa rationamentul lor nu se pot face ambele,probabil),in timp ce tu mai ai un pic si mori de foame,dand cam toti banii pe salvarea vreunei fiinte aflate in agonie sau pe sterilizarea unor animale,din dorinta de a scadea numarul lor pe strazi ori incercand sa faci educatie indivizilor care nu pricep ca e o chestiune de bun simt si civilizatie sa isi sterilizeze animalul in loc de a-l lasa sa se inmulteasca aiurea,ca apoi sa arunce puii pe drumuri.
Sa te lovesti de toate astea,plus abuzuri din partea unor psihopati care umbla bine merci printre noi fara ca politia sa faca nimic,desi exista o lege in acest sens,plus mafia autoritatilor care asmut atat de usor manipulabilul popor roman contra ong-urilor si celor care fac pe cont propriu protectia animalelor,pentru a nu se vedea cum ele sunt cele direct interesate sa avem caini pe drumuri in Romania pentru ca e vorba de foarte multi bani la mijloc si tot asa...o feerie!
Eu nu cunosc multi oameni care sa aiba o rezistenta psihica atat de mare la asa ceva si din pacate foarte multi ajung sa cedeze.

[heaven]

În prealabil postat de I.Calin

Reiau: de ce nu se adună iubitorii necuvântătoarelor într-o asociație / fundație non-profit? De ce nu se angajează practic și temeinic întru ajutorarea câinilor, pisicilor etc.? Să umble după fonduri, să sensibilizeze pe cei dispuși oricând să-și facă un titlu de glorie din acțiuni caritabile?Să meargă la cei care au realmente bani de împărțit, făcuți, nu arareori, din jaf (vezi îmbogățiiții de peste noapte)! Poate că și-ar mai spăla unele păcate.

S-au adunat care au putut,insa cam tot din buzunarul propriu sustin actele caritabile si doar cei care sunt ceva mai norocosi au bafta sa mai primeasca ceva de la fundatiile din afara precum si ajutorul de a plasa caini acolo.
Iar referitor la cei care alearga dupa titluri de glorie o fac doar in fata camerelor in general si doar pentru o actiune care ar fi ei siguri ca da bine.
In rest,este o copilarie sa crezi ca acei oameni chiar ar avea atata sensibilitate sa ajute bietele necuvantatoare,cand ei calca de multe ori pe cadavre umane ca sa aiba tot ce au.

Nu înțeleg dorința (și la unii iubitori de animale, chiar obsesia) de a solicita ajutoare din partea statului pentru necuvântătoarele pe care (vizibil este!) le agrează doar o minoritate și nu întreaga populație a României. Ajutoare pentru o serie de necuvântătoare când sunt unii oameni care chiar mor de foame?! Mă îngrozește o atare idee.

Nu se solicita ajutoare din partea statului,ci i se cere sa solutioneze corect o problema pentru care oricum se aloca bani grei (gestionarea cainilor fara stapan),bani care ajung in buzunarele primariilor si celor care administreaza ecarisajele.De multe ori se colaboreaza cu ong-uri fantoma de prin afara,care nu fac altceva decat sa faciliteze transportul cainilor pentru a fi facuti manusi si alte scopuri.Toata tarasenia asta se intinde la nivel international,ies bani grei din ea si nici chiar ong-urile pentru protectia animalelor din afara,care au o anumita influenta,nu au inca posibilitatea sa atace fatis aceasta chestiune,tot ce pot deocamdata este sa ii monitorizeze.
Firesc ar fi,daca eutanasia practicata de ani de zile in Romania nu a dat rezultate,ci numarul cainilor este si mai mare,ca autoritatile sa adopte si solutia propusa de ong-uri.Insa nu in modul ridicol in care au facut-o pana acum,in batjocura,cautand sa demonstreze exact contrariul,ci printr-un recensamant al tuturor cainilor si cu stapan si fara.Deasemenea,obligat inregistrarea si ciparea lor,precum si sterilizarea,pe langa a cainilor maidanezi,a celor cu stapan si care nu sunt caini cu valoarea chinologica si drept de monta.
Te-am prins cu cainele nesterilizat si neinregistrat..amenda!L-ai lasat pe domeniul public..idem!
La noi in Brasov se pare ca se demareaza,nu stiu prin ce "minune",un astfel de proiect.Sunt sceptica pentru ca cel care il va pune in aplicare este fostul hingher sef,care a masacrat mii de caini,dl Flavius Barbulescu,acum devenit,culmea... reprezentantul Politiei Animalelor impreuna cu toti gealatii sai!

http://animatime.ro/2011/06/barbules...et-de-hingher/