fericirea

[vsovi]

În prealabil postat de petrurar

o singura data am simtit ceva ce nu s-a mai repetat niciodata: pur si simplu am vazut lumea roz. ciudat, nu? si mai si pluteam deasupra pamintului. fratilor, credeti-ma, am vazut totul in roz. nici azi nu imi pot explica. si nu voi uita niciodata senzatia. atunci am fost fericit.

domnule petrurar, in inshelarea asta am cazut shi eu cu ani in urma, este fericirea inshelarii, e o senzatzie foarte placuta e adevarat, dar e o realitate FALSA! deshi pare uriasha, ca o vezi parca oriundete-ai uita, este doar in ochiul tau bolnav, e toata puterea seductiva a satanei de a te face sa te crezi intro traire falsa cu aroma de sfant sau binecuvantat de Dumnezeu, e o placere trupeasca ce a cuprins retina, shi te traieshti ca unsfant, ca shi cum lucrurile din jur ar asculta de tine... de Dumnezeu... NU, este bucuria unei placeri, credulitatea celui inconjurat de natura in roz, shi e defapt nenorocirea... atunci daca tzi se da un bobarnac, crezi orice parere, orice prostie, este fermecat, shi asha ramai pana te vei trezi la realitate... adica peste multzi ani... jinduind inca acele stari... Incercand sa-mi explic totushi culoarea respectiva, itzi spun ca atunci cand jucam baschet, timp indelungat, spre sfarshit vedeam colorat mai in roshu... era chiar de la sange shi oboseala... in cazul celalalt este de la concetrarea sangelui in ochi shi de la creidntze false, sexuale, linishtitoare dar shi de la inchipuiri fantasmagorice, intreaga natura de parca s-ar fi gatit pentru tine... cata inshelare... deci asha am patzit shi eu.....in trecut... norii plecasera, marea era lina ca o balta, cerul era senin, totzi oamenii parea foarte foarte buni shi calzi, iar eu, bineintzeles ca si eu contribuisem la astea... ma INSHELAM, bineintzeles nitzel ajutat de cine trebuia... iar apoi incepusera sa mi se amestece realitatea cu ce credeam eu despre ea... cu ce visam, cu filmele sf, cu tot felul shi le credeam posibile shi mult mai ushor ca altadata...
deci petrurar nu erai fericit ci delirai fie de foame ca shi mine ca tzinusem post aiurea, fie fermecat... aia nu e fericirea ci fata morgana!

Domnule vsovi, eu nu am vrut sa intru in amanunte pt a nu ma mindri sau a nu sminti.
starea de fercire nu a fost generata nici de creidntze false, sexuale,, nici de post aiurea, ci de cu totul altceva.
Vsovi, crede-ma frate, TOATA LUMEA ERA ROZ, de la masini la omuletii de pe strazi.....si soarele tot roz era.
inca ceva: nu eram nici macar obosit, ci doar FERICIT.

Oameni buni, e frumoasa lumea roz, credeti-ma.

[veilur]

petrurar, este posibil sa fi vazut asa cum spui tu, dar gandeste-te ca acea stare nu iti era data de Dumnezeu, ci doar o placuta senzatie de la cel viclean, gandeste-te ca multe duhuri rele ne pot amagi prin aceste iluzii. Eu cred ca Dumnezeu a ingaduit diavolului sa te incerce sa vada daca tu cazi in plasa vedeniilor placute la vazul ochiului, sau simtirile peste firea omeneasca. Eu unu nu as vrea sa am parte de astfel de experiente...

[veilur]

eu nu cred ca vom putea gusta aici pe pamant fericirea, ci in tot timpul si oriunde vom avea necazuri si probleme, chiar daca pe moment situatia pare a fi in regula. Ganditi-va numai la faptul ca nici banii si nici saracia nu ne aduce fericirea, luati in considerare faptul ca oricand poate da un necaz peste noi astfel incat sa consideram ca viata de aici mai mare chin este si nicicand fericire. Nu Dumnezeu ne spune prin invataturile sfintilor ca sa consideram aceasta viata doar un drum plin de incercari spre initierea noastra spre viata vesnica? Fericirea materiala este ceva omenesc si trecator, pe cand adevarata fericire este acolo sus cu Dumnezeu.

[Annamarria]

În prealabil postat de veilur

eu nu cred ca vom putea gusta aici pe pamant fericirea, ci in tot timpul si oriunde vom avea necazuri si probleme, chiar daca pe moment situatia pare a fi in regula. Ganditi-va numai la faptul ca nici banii si nici saracia nu ne aduce fericirea, luati in considerare faptul ca oricand poate da un necaz peste noi astfel incat sa consideram ca viata de aici mai mare chin este si nicicand fericire. Nu Dumnezeu ne spune prin invataturile sfintilor ca sa consideram aceasta viata doar un drum plin de incercari spre initierea noastra spre viata vesnica? Fericirea materiala este ceva omenesc si trecator, pe cand adevarata fericire este acolo sus cu Dumnezeu.

Pai veilur, daca totusi ne luam dupa Fericirile lui Iisus, fericirea e posibila si aici, chiar si in necazuri si prigoane...Fericiti cei...stiti voi:p

iubirea nu e materiala, de asta inseamna fericire... cel putin eu asa am perceput-o.

[iuda]

la scoala o profesoara de filozofie ne-a spus ca fericirea niciodata nu se atinge pe pamant ,ci ca aici putem fi doar bucurosi cand ni se intample anumite lucruri,eu as vrea sa stiu ce lucruri va fac pe voi bucurosi.fericirea consider ca se afla in ceruri

Dragilor, sincer nu stiu exact ce inseamna fericirea. Dar stiu ca, de multe ori imi privesc copii noaptea cand dorm si plang de bucurie ca sunt sanatosi si buni, simt o mare bucurie in inima cand sotul meu vine acasa ( este ofiter si este plecat mai mereu:() si imi spune, nevasta abia asteptam sa ajung acasa:rolleyes:. Simt o mare pace/liniste cand sunt in creierul muntilor si deschid bratele incercand sa imbratisez natura toata.. Daca acestea toate inseamna fericirea.. atunci SUNT UN OM FERICIT. Altceva nu stiu sa va spun:)

[dan73]

Iuda, cuvintele nu pot exprima deplin ceea ce traim. Poate ca asa-i randuit, sa nu ramanem doar la niste simple cuvinte. Nu poti pune un semn de egalitate intre starea de fericire de aici si cea din lumea de dincolo. Fiinta noastra va suporta o modificare ontologica: trupurile noastre vor fi altfel. Deci, vom ajunge sa simtim altfel. Nici Sf. Ap. Pavel nu a cuprinde in termeni fericirea de dincolo. El a spus ca pe om il asteapta "ceea ce ochiul nu a vazut, urechea nu a auzit si la inima omului nu s-a suit".
Ce ne face fericiti? Faptul ca suntem, ca sunteti, ca EL este. Dar a fi in adevaratul sens al cuvantului.

[ionita]

În prealabil postat de iuda

as vrea sa stiu cum percepeti fericirea

Doamne ajuta!
Pentru mine, fericirea cea mai mare este in acea clipa in care, ma apropii de Sf.impartasanie! sau in momentul in care, la miruit parintele nostru ne vorbeste...ne invata multe-multe lucruri noi si mai ales ni le spune cu dragosta parinteasca!
Fericire este aunci cand un copil imi zambeste si ii pot vedea in zambet inocenta si totodata Il vad pe Mantuitor in chipul acelui copilas!!
Are multe forma fericirea dar are un singur izvor:IUBIREA!!
Sa ne tina Maica Domnului fericiti!
Doamne ajuta!