Creativitatea ortodoxiei

[Lavrentiu]

În prealabil postat de costel

Eu sunt de parere ca reprezentarea lui Rubliov a Sfintei Treimi a fost un dar al lui Dumnezeu. Au aparut discutii si vor mai fi, pentru ca noi nu mai suntem capabili sa privim lumea si cele din ea ca pe un dar al lui Dumnezeu.

Intr-adevar, de aceea Staniloae si Evdokimov nu vor putea fi trecuti niciodata in alta categorie decat aceea a Teologilor, pentru ca teologia lor este de la un cap la celalalt o marturisire a Duhului Sfant, spre diferenta de cei care se doresc a fi teologi dar sunt doar manuitori ai cuvintelor.

Minunea pe care o traim acum este ca ne facem "creatori prin imitare", sau prin observare. Nimic nou pe pamant, dar toate "se fac noi". Lucrarea harului unicizeaza unificand, ne face pe toti "tuturor toate", astfel incat la sfarsit sa putem fi si noi in vesnicie creatori, la fel cum este si El.

[catalin2]

Daca vorbim dogme nu are cum sa existe o creativitate. Nu numai teologii, dar nici Biserica nu poate schimba o dogma si nici nu a facut-o vreodata. Toata invatatura si dogmele sunt revelate si sunt cele din Sfanta Scriptura (si o parte din Sfanta Traditie).
Sinoadele ecumenice nu se intruneau ca sa adopte o doma, ci sa combata o invatatura gresita. De exemplu de la inceput invatatura lui Arie a fost condamnata, dar acesta nu a vrut sa accepte, si-a facut adepti si apoi s-a intrunit un sinod, i s-a dat posibilitatea sa se apare.
Asadar inovatii in domeniul dogmelor nu se pot face, cei care au inovat au fost Arie, Pelagius, Nestorie, Montanus, Sabelie, etc. si stim ca nu a placut nimanui.
Inainte poate era o scuza ca nu stiau exact, dar Biserica a clarificat cam ce era de clarificat.
Mai sunt cele ce nu sunt revelate, sau nu sunt chiar clare si am citit ca se numesc teologumene. Aici se poate discuta, dar si acestea trebuie sa se incadreze in limitele adevarurilor revelate sau clarificate de Biserica.

Adevarurile care ne-au fost revelate nu pot fi schimbate pentru ca au fost spune de Dumnezeu Fiul sau Sfanta Treime, si intotdeauna spune adevarul Dumnezeu, nu putem spune ca S-a inselat.
In privinta canoanelor si practicilor acestea pot fi schimbate in caz exceptional, dar doar de Biserica, cea care le-a si adpotat.

În prealabil postat de catalin2

Daca vorbim dogme nu are cum sa existe o creativitate. Nu numai teologii, dar nici Biserica nu poate schimba o dogma si nici nu a facut-o vreodata. Toata invatatura si dogmele sunt revelate si sunt cele din Sfanta Scriptura (si o parte din Sfanta Traditie).
Sinoadele ecumenice nu se intruneau ca sa adopte o doma, ci sa combata o invatatura gresita. De exemplu de la inceput invatatura lui Arie a fost condamnata, dar acesta nu a vrut sa accepte, si-a facut adepti si apoi s-a intrunit un sinod, i s-a dat posibilitatea sa se apare.
Asadar inovatii in domeniul dogmelor nu se pot face, cei care au inovat au fost Arie, Pelagius, Nestorie, Montanus, Sabelie, etc. si stim ca nu a placut nimanui.
Inainte poate era o scuza ca nu stiau exact, dar Biserica a clarificat cam ce era de clarificat.
Mai sunt cele ce nu sunt revelate, sau nu sunt chiar clare si am citit ca se numesc teologumene. Aici se poate discuta, dar si acestea trebuie sa se incadreze in limitele adevarurilor revelate sau clarificate de Biserica.

Adevarurile care ne-au fost revelate nu pot fi schimbate pentru ca au fost spune de Dumnezeu Fiul sau Sfanta Treime, si intotdeauna spune adevarul Dumnezeu, nu putem spune ca S-a inselat.
In privinta canoanelor si practicilor acestea pot fi schimbate in caz exceptional, dar doar de Biserica, cea care le-a si adpotat.

Colegul Catalin a spus-o orbitor de clar. E ciudat cum se gandesc unii la schimbarea dogmelor.

[Mihailc]

În mileniul postschismatic Biserica Ortodoxă n-a dogmatizat nimic şi nu e nevoie de aşa ceva nici acum şi nici în viitor. Călălin a zis bine, în primul mileniu ereziile au oferit prilejul de a-şi codifica credinţa în limitele limbajului omenesc şi sub înrâurirea tainică a Duhului Sfânt. Până la acestă teoretizare a experienţei ecleziale, creştinul nu avea nevoie de analizarea mentală a unor propoziţii pe care să le considere ulterior adevărate în sinea lui, era suficientă prezenţa în corpul Bisericii, împărtăşirea Tainelor şi viaţa de zi ci zi întru Hristos. Creativitatea n-are de-a face cu înmulţirea indefinită a metadiscursului bisericesc generator de cunoaştere pe orizontală, ci de o înviorare a comuniunii ecleziale cam atrofiate în zilele noastre, de prospeţimea credinţei vii, nonindividualiste, de recuperare a unor repere funcţionale care să facă posibilă verticala spre theosis.

[Savonarola]

La ce vă referiţi când spuneţi că Biserica Ortodoxă nu ar fi dogmatizat nimic după 1054? Au fost doar câteva sinoade, am înţeles că locale sau pan-ortodoxe, în ultimul mileniu. Şi din câte am înţeles unele ar fi chiar dogmatice.

Apropo, ştiţi cumva dacă textele sinoadelor ortodoxe de după 1054 au traducere în limba română şi/sau în limba engleză şi dacă da, unde? Mie mi se pare extrem de suspect ca BOR să nu iniţieze traducerea şi publicarea textelor sesiunilor şi hotărârilor sinoadelor din Biserica Ortodoxă de după 1054.

Ştiu de Sinodul de la 1341-1351 că este publicat în limba română, şi am textul în limba engleză al Sinodului de la 1285. Însă rămân alte sinoade şi alte întrebări.

[Mihailc]

Mă refer la faptul că Biserica ortodoxă n-a mai adoptat nicio dogmă, dar a omologat anumite teologumene, cum a fost cazul învăţăturii despre energiile increate a Sfântului Grigorie Palama.

Întrega operă canonică a Bisericii va fi la dispoziţia credincioşilor şi clerului în lucrarea monumentală "Canonul Ortodoxiei" de arhidiacon Ioan Ică jr., proiectată în cinci volume din care a apărut până acum doar primul. Ce e foarte ciudat, interesul ortodocşilor pentru cunoaşterea propriei discipline bisericeşti este foarte scăzut.

[Savonarola]

Am auzit de "Canonul Ortodoxiei" din care a apărut primul volum. Însă trebuie să ţinem cont şi de faptul că Ioan Ică jr are în pregătire şi alte traduceri, printre care seria de opere complete a sfântului Grigorie Palama, şi poate şi altele, şi are şi activitate de cadru universitar, conducător de doctorate, etc, de aceea nu ştiu dacă vom avea această lucrare monumentală finalizată şi care este foarte importantă pentru identitatea noastră ortodoxă.

Este oricum foarte ciudat că trebuie să se ocupe un om de o asemenea muncă prin iniţiativa sa privată şi nu este un proiect al BOR în acest sens. În această situaţie, despre ce "infailibilitate" a Bisericii în ansamblul său mai putem vorbi când textele sesiunilor şi hotărârilor atâtor sinoade ortodoxe nu sunt publicate în limba română? Eu cred că ortodocşii, evident o parte dintre ei, ar fi foarte interesaţi de aceste sinoade de după 1054. Însă iniţiativa trebuia să aparţină în mod clar Patriarhiei şi Sfântului Sinod.

Totuşi pe lângă Sinodul de la 1341-1351, trebuie să ţinem cont că au mai fost sinoade pe teme dogmatice, cum ar fi Sinodul de la 1285 pe tema purcederii Duhului Sfânt, şi Sinodul de la 1727 pe tema Sfintei Euharistii. Din câte ştiu s-au mai discutat şi alte teme dogmatice, chiar despre Sfintele Taine în ansamblul lor şi nu doar despre Euharistie. Finalizările acestor sinoade, chiar dacă locale, nu au valoare dogmatică, de dogme ale Bisericilor Ortodoxe? Evident îmi este greu să cred că pot avea caracter dogmatic atâta timp cât nu sunt stabilite printr-un sinod pan-ortodox, şi nu doar prin sinoade locale cum s-a făcut. Însă înţeleg că nu sunt totuşi lipsite de orice autoritate în Bisericile Ortodoxe.

Referitor la omologarea teologumenelor sfântului Grigorie Palama, au sau nu acestea caracter de dogme? Pentru că presupun că ştiţi că în justificarea lor s-au încercat a se aduce, iar sinodalii chiar susţin că s-au adus, justificări solide din sfânta scriptură şi operele unora dintre sfinţii părinţi pentru susţinerea acestor teologumene. Cu alte cuvinte ei spun că nu sunt chiar nişte teologumene, pentru că ar avea susţinere clară în sfânta scriptură şi la sfinţi părinţi ai Bisericii (Dinoisie Areopgitul, Maxim Mărturisitorul, Grigorie de Nazianz şi alţii).

Nu mi-aţi răspuns dacă ştiţi de existenţa textelor sesiunilor şi hotărârilor altor sinoade în limba engleză măcar, dacă acestea sunt publicate şi dacă se poate avea acces la ele (eventual pe internet, pentru că în rest bănuiesc că ar fi costuri destul de mari).

[Lavrentiu]

În prealabil postat de Mihailc

Mă refer la faptul că Biserica ortodoxă n-a mai adoptat nicio dogmă, dar a omologat anumite teologumene, cum a fost cazul învăţăturii despre energiile increate a Sfântului Grigorie Palama.

Invatatura Sfantului Grigorie Palama despre diferenta dintre fiinta lui Dumnezeu si energiile Sale necreate a fost dintotdeauna credinta Bisericii, deci a fost dintotdeauna dogma. Doar ca nu a fost formulata niciodata atat de clar si elaborat precum a facut-o Sfantul Grigorie (pentru ca pana la Varlaam nu fusese niciun eretic atat de inversunat impotriva ei).

Personal nu agreez aceasta denumire de "teologumen", care seamana putin cu un fel de "purgatoriu" al dogmelor. Exista dogma, adica credinta universala a Bisericii, si parerile teologice ale Parintilor si ale celorlalti teologi, inzestrate cu mai mult sau mai putina autoritate, in functie de Revelatie dar si de patrunderea duhovniceasca a Parintilor.

Revenind, nu este creativitate in domeniul dogmelor, dar exista creativitate - adica o continua miscare a revelatiei lui Dumnezeu - in explicarea lor, sau in adancirea intelesului lor, pe masura dezvoltarii istoriei.