rasul?-terapie sau pacat

[George.m]

În prealabil postat de cristiboss56

Bine venit citatul ! Orice lucru normal, firesc , trebuie făcut cu bun simţ şi cumpătare . Da, şi banalul strănut , cer bun simţ ! Am un vecin la bloc distanţă care când strănută se zguduie cartierul ! Unii o fac voit, cică-i semn de sănătate, noroc şi alte cele . . . ! Chiar că de tot râsul , sau plânsul ! A, mi-am adus aminte şi de firescul, căscat. Câţi nu cască cu gura până la urechi de se vede omuleţul din gâtlej şi scot un zgomot tarzanian !

Asa este, tot ceea ce facem trebuie sa se inscrie in firesc, in normalitate. Orice gest, orice act poate deveni irational, nebunesc, transformandu-se in pacat.

Referitor la rasul irational, patimas, dezlantuit, spunea Sfantul Grigorie de Nyssa:
"Cum am putea numi mai cu seama rasul, care nu-i nici cuvant, nici fapta cu vreun scop, ci este o revarsare necuviincioasa a trupului, o tulburare si o agitatie a cugetului, neliniste a trupului intreg, si strambare a obrajilor, dezvelire a dintilor si a gingiilor, degolire a gatlejului si a cerului gurii si frangere fara rost a glasului care este intrerupt de oprirea respiratiei?

Ce altceva poate sa fie asta decat nebunie? De aceea zice [Eccesiastul]: E nebunie! am zis despre ras. Ca ce este el si cum i-ai zice rasului: te agiti si ti-ai iesit din fire si nu ramai in limitele ratiunii, purtandu-te necuviincios de buna voie si strambandu-ti obrazul in chip rautacios, fara sa ai vreun folos din aceasta strambatura?"

[costel]

"Sunt oameni care din orice situatie stiu sa scoata la lumina partea comica. Rasul in sine sau judecat din punct de vedere moral nu este de condamnat. E un lucru firesc al naturii npastre; are o inraurire positiva asupra vietii launtrice.

Trebue facuta insa o deosebire care indeobste nu este luata in seama. Sunt oameni cari cauta sa picure cu acidul trufiei lor suferinta si ingenuncherile in fata destinului ale altora. Aci rasul nu mai are un sens creator. Oamenii se socotesc in genere prea destepti si isi hranesc trufia din sufletul celor mai adanc incercati. Rasul in acest fel trebue condamnat pentruca are un sens negativ. Este ceea ce numim batjocura. Si nimeni nu are dreptul de a se chema om daca se simte bine cand rade pe seama celor mai adanci si umane dintre starile interioare ale fratelui sau.

Exista totusi un altfel de ras creator. E vorba de humor. Oamenii cari sunt daruiti cu acest simt al humorului sunt dintre cei mai buni. Rasul lor este positiv, este luminat. Rasul lor este o bucata din dorul nostru de vieata.

Humorul este bland ; batjocura este cruda. Humorul este uman ; rasul batjocoritor este inuman. Inteligenta este prezenta in humor ca si in batjocura, dar aceasta aleasa insusire a omului este aci curata, nu este pervertita, draceasca cum e in al doilea caz" (Ernest Bernea)