alegeri facute in viata

[teodora21]

Viata de multe ori e complicata sau asa ne-o facem noi.Eu ma confrunt cu o problema la care am nevoie de sfaturi.Am un prieten de 3 ani si jumatate e un om minunat, calm, iubitor dar in acelasi timp rece.Nu se poate deschide fata de mine chiar daca eu incerc sa il fac sa comunice mai mult,parca traieste in lumea lui, el nu isi doreste nimic de la viata, sau poate nu vrea sa-mi spuna ce si-ar dori.Cand il intreb ce vrea sa faca in viata da din umeri spunand ca o sa mai vedem, dar tot "vedem" de 3 ani.Eu simt ca nu pot trai in incertitudinea viitorului eu sunt genul de om care lupta din rasputeri sa-si faca un viitor mai bun.Incepusem sa ma obisnuiesc cu gandul ca Dumnezeu mi-a dat un om bun si trebuie sa-l iubesc si sa-l accept asa cum e,dar in urma cu ceva timp am cunoscut un baiat la fel de calm si iubitor, cu care ma aseman foarte mult la caracter si gandim aproximativ la fel,e ceea ce mi-as dori sa am langa mine.Problema mea e ca pentru prietenul meu am sentimente dar nu stiu de ce natura sunt, daca este intradevar dragoste sau doar obisnuinta.De celalalt baiat am sentimente de simpatie si nu stiu ce alegere sa fac.Sa continui langa un om avand anumite frustrari sau sa o iau de la inceput alaturi de altcineva.Voi astepta sfaturile voastre!

[eu-cristina83]

Atunci cand iubesti iti doresti sa stai numai langa fiinta iubita, respiri pt el/ea, nu numai vrei, ii si oferi tot ce-i mai bun, ai grija de ea, nu ridici din umeri si stai ca o sa mai vedem. Actualul tau prieten fuge de responsabilitati si asta cred ca o sa faca toata viata. Poate ca te iubeste intr-un fel, dar nu atat de mult incat sa-si dea si viata pt tine. Cred ca intre voi este doar o prietenie ca sa-i zic asa, o obisnuinta si atat. Tu daca il iubeai nu te mai gandeai la baiatul pe care l-ai cunoscut, nu asta inseamna dragostea adevarata. Roaga-te Domnului sa iti aduca liniste sufleteasca si sa iti arate calea ce trebuie sa o urmezi, ca din moment ce iti pui intrebarile astea...

[Raoul]

Si eu sunt de parere ca e doar obisnuinta. Am cunoscut sentimentul,insa putin rationament m-a facut sa aleg ce era mai bine pt. mine,sa nu accept o situatie in care "sufeream" doar eu. E dureros sa nu stii ce vrei sa faci in viata,sa spui ca "mai vedem",sa astepti etc. Ce asteapta? Nemurirea sufletului,sau ce? E trist sa n-ai un tel in viata! Nu prea vad ce merita o astfel de persoana.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de teodora21

Viata de multe ori e complicata sau asa ne-o facem noi.Eu ma confrunt cu o problema la care am nevoie de sfaturi.Am un prieten de 3 ani si jumatate e un om minunat, calm, iubitor dar in acelasi timp rece.Nu se poate deschide fata de mine chiar daca eu incerc sa il fac sa comunice mai mult,parca traieste in lumea lui, el nu isi doreste nimic de la viata, sau poate nu vrea sa-mi spuna ce si-ar dori.Cand il intreb ce vrea sa faca in viata da din umeri spunand ca o sa mai vedem, dar tot "vedem" de 3 ani.Eu simt ca nu pot trai in incertitudinea viitorului eu sunt genul de om care lupta din rasputeri sa-si faca un viitor mai bun.Incepusem sa ma obisnuiesc cu gandul ca Dumnezeu mi-a dat un om bun si trebuie sa-l iubesc si sa-l accept asa cum e,dar in urma cu ceva timp am cunoscut un baiat la fel de calm si iubitor, cu care ma aseman foarte mult la caracter si gandim aproximativ la fel,e ceea ce mi-as dori sa am langa mine.Problema mea e ca pentru prietenul meu am sentimente dar nu stiu de ce natura sunt, daca este intradevar dragoste sau doar obisnuinta.De celalalt baiat am sentimente de simpatie si nu stiu ce alegere sa fac.Sa continui langa un om avand anumite frustrari sau sa o iau de la inceput alaturi de altcineva.Voi astepta sfaturile voastre!

Din câte înţeleg, sunteţi la vremea căutărilor şi întâlnirilor. Dumnezeu a rânduit vremea asta cu scopul de a o folosi. Trageţi folos din faptul că nu sunteţi căsătorită ori angajată şi luaţi-vă tot timpul necesar. Procedaţi cu prudenţă la această "age of dating", dând o şansă băieţilor care vă curtează şi par a merita această şansă.
Deocamdată, aveţi de făcut o opţiune între cei doi. Criteriul principal pe care vă sfătuiesc să îl urmaţi nu este cel al inimii, ci acela al capului. Întrebările cheie sunt următoarele două:
1) în care dintre cei doi vedeţi un tată mai bun pentru copiii dv ?
2) care dintre cei doi vi se pare în grad mai mare că a trecut prin transformarea în Cristos căreia i se mai spune "convertire", ori, cel puţin, care credeţi că ar avea, cu ajutorul dv, mai mare capabilitate de a-L primi în viaţa sa ? Nu uitaţi că principala calitate a unui soţ trebuie să fie credinţa.

[AlinB]

Ciudat, acum un an situatia parca era alta.

Mi se pare mie sau este o contradictie pe undeva?

În prealabil postat de teodora21

Buna,as dori sa primesc si eu un sfat duhovnicesc din partea voastra.Am 21 de ani si sunt cu prietenul meu de aproape 2 ani.El mi-a mai propus de multe ori sa ne casatorim pentru a nu cadea in ispite si a nu trai in pacat,stiu ca ma iubeste foarte mult si eu la randul meu il iubesc enorm.Nu am luat propunerea lui foarte in serios deoarece ma gandesc ca mai avem 2 ani de facultate si suntem tineri...mie sincer imi e teama sa nu fac vreo greseala casatorindu-ma asa de repede.Cred ca aceasta teama provine din faptul ca parinti mei au divortat iar mama mi-a spus intotdeauna sa am grija...sa deschid bine ochii cu cine o sa ma casatoresc.Dumnezeu insa mi-a adus-o in cale pe mama lui pe care am vizitat-o de Craciun si stand doar noi 2 de vorba mi-a sugerat sa ne casatorim religios chiar daca nu facem si cununia civila,eu i-am spus k nu putem acum k nu avem posibilitatea financiara ink si alte motive.Ea mi-a sugerat sa ne casatorim in taina...iar apoi cand o sa avem posibilitati sa facem si nunta!!Aceasta conversatie m-a pus pe ganduri deoarece vorbisem si noi 2 despre acest lucru,el e sigur pe el si pe ce isi doreste...eu am ezitat insa din cauza problemelor ce ma inconjoara.Stiu ca mama nu ar fi deacord ca sa ma casatoresc asa de curand dar daca as pune-o in fata faptului implinit nu cred ca ar mai zice ceva.Am mai multe intrebari:1 am putea face acum cununia iar apoi cand vom face nunta sa ne reinoim juramintele? 2. se poate face cununia religioasa fara cununia civila?3.Se poate face cununia in taina?4.Trebuie sa ai neaparat nasi? 5.Gresim ca ne gandim la asemenea lucruri?? 6.Ar trebui sa astept si sa fac nunta "ca la carte"?Doamne ajuta!!

[Mosh-Neagu]

Eu cred ca Dumnezeu deja a oranduit altceva pentru tine. Pe "primul" se pare ca l-ai scos demult din inima ta, daca o fi fost cu adevarat acolo vreodata. Nu sunt in masura sa dau sfaturi, iar casatoria in care Dumnezeu este pus la colt, mi se pare un compromis riscant pentru mantuirea cuplului. Din fericire El e milostiv si in timp se pot intampla multe, cu conditia sa vreti si voi sa se intample. Cat despre capitolul: "a vrea ceva in viata", se pare ca multi nu-si dau seama ca totul e relativ si ca "Cine nu aduna cu Mine, risipeste!" Nu cunosc detalii, dar in mod ciudat, Dumnezeu ajuta pe cei din prima categorie, iar pe cei din a doua ii ajuta... altcineva...
Dumnezeu sa aiba mila de voi, iar pe mine sa ma iertati daca am indraznit sa-mi spun parerea.

[Mtcrysty17]

pe oricine ai alege, sa nu o faci doar pentru ca unul vrea sa realizeze ceva in viitor, sa devina nu stiu ce om cu functie importanta, sau sa iti aduca bani cati vrei tu acasa..... sa il alegi pe cel pe care il iubesti mai mult, pe cel care iti face inima sa cante de iubire, cel care iti demonstreaza ca esti viata lui... daca iti doresti o viata linistita si perfecta in viitor, nu cred ca o sa ai parte de asa ceva... nu exista asa ceva..... daca ar fi asa nu ne-am putea mantui, fara incercari si probleme... ai grija ca baietii sunt vicleni, unii dintre ei.... baiatul cel nou poate joaca un rol...... numai Dumnezeu iti poate arata adevarul...... nu sunt de acord cu cei care spun ca Dumnezeu deja ti-a pregatit soarta... noi avem vointa proprie, ne alegem viitorul..... Doamne ajuta!!!

[lore86]

În prealabil postat de AlinB

Ciudat, acum un an situatia parca era alta.

Mi se pare mie sau este o contradictie pe undeva?

foarte interesanta observatie.
prea se bat lucrurile cap in cap.
S-o fi schimbat omul, daca tot i-o refuzat cererea in casatorie de atatea ori.

Hmmmmmmmm,......

[Adriana-Simona]

În prealabil postat de teodora21

Viata de multe ori e complicata sau asa ne-o facem noi.Eu ma confrunt cu o problema la care am nevoie de sfaturi.Am un prieten de 3 ani si jumatate e un om minunat, calm, iubitor dar in acelasi timp rece.Nu se poate deschide fata de mine chiar daca eu incerc sa il fac sa comunice mai mult,parca traieste in lumea lui, el nu isi doreste nimic de la viata, sau poate nu vrea sa-mi spuna ce si-ar dori.Cand il intreb ce vrea sa faca in viata da din umeri spunand ca o sa mai vedem, dar tot "vedem" de 3 ani.Eu simt ca nu pot trai in incertitudinea viitorului eu sunt genul de om care lupta din rasputeri sa-si faca un viitor mai bun.Incepusem sa ma obisnuiesc cu gandul ca Dumnezeu mi-a dat un om bun si trebuie sa-l iubesc si sa-l accept asa cum e,dar in urma cu ceva timp am cunoscut un baiat la fel de calm si iubitor, cu care ma aseman foarte mult la caracter si gandim aproximativ la fel,e ceea ce mi-as dori sa am langa mine.Problema mea e ca pentru prietenul meu am sentimente dar nu stiu de ce natura sunt, daca este intradevar dragoste sau doar obisnuinta.De celalalt baiat am sentimente de simpatie si nu stiu ce alegere sa fac.Sa continui langa un om avand anumite frustrari sau sa o iau de la inceput alaturi de altcineva.Voi astepta sfaturile voastre!

As zice sa incepi cu tine. Toate probleme se rezolva daca sunt luate de unde trebuie.Incearca sa iti dai seama ce vrei defapt, si sa te vezi asa cum esti. Un duhovnic bun te poate ajuta in privinta asta: sa iti dai seama ce iti lipseste, ce poti schimba pentru a fi din nou fericita.

Sincer nu cred ca baiatul e problema, el fiind doar o extensie la ceva mai adanc.
Important e sa incercati sa discutati, sa fii sincera cu el si sa ii spui ce simti, ce ispite ai si asa se va deschide si el, iar lucrurile se vor lamuri.

[cristina27]

Sfatul meu este doar sa te rogi sa te ajute Dumnezeu sa faci alegerea cea buna , nu te baza numai pe tine . Ai si tu liberul arbitru , dar Dumnezeu te ghideaza pe drumul cel bun daca ii cer ajutorul.
Daca este primul tau prieten , as zice sa nu renunti pt ceea ce crezi ca ar fi mai bine . momentan cu cel de al doliea baiat sunteti amici ,dar nu stii cum ar fi intr- o relatie si dupa 3 ani de relatie, poate ar fi si el rece sau poate ar avea alte lucruri care te-ar deranja chiar mai mult .
Deciziile importante se iau numai cu ajutorul lui Dumnezeu!
Succes draga mea . Sper sa faci alegerea potrivita si buna pt tine .