Mesaj de la Pr Ciprian de la M-rea Sihastria

În prealabil postat de OmuBun

Pentru cei interesati, Parintele Ciprian s-a reintors la Sihastria pentru perioada Postului Mare. Cu voia lui Dumnezeu, ieri am ingenunchiat in chilia sfintiei-sale si m-am umplut de pace. Apoi, dupa-amiaza am ingenunchiat in fata parintelui Iustin Parvu si i-am multumit lui Dumnezeu ca inca il mai avem printre noi. Desi mai fusesem acolo odata, cu cateva luni in urma, nu eram cu desavarsire convins de harul sau, dar il respectam din toata inima mea fie si numai pentru chinurile la care a fost supus in vremurile trecute. Ieri, totusi m-a uimit si m-a coplesit, intrebandu-ma lucruri pe care n-ar fi avut cum sa le stie. Nu cred ca am stat de vorba mai mult de 2-3 minute, si nu ma dusesem sa-l rog ceva, ci doar sa-I multumesc lui Dumnezeu ca mai e printre noi... Iar el stia mai mult de-atat... Cred ca majoritatea dintre noi nici nu constientizam ce fel de oameni sunt acestia. Dam navala cu tot felul de probleme si problemute (unele poate doar inchipuite), avem in minte doar realizarea unor scopuri materiale sau - mai grav - de razbunare pentru cineva care ne-a nedreptatit, si nu intelegem ca trecem pe langa sanse uriase de a ne dezlega de patimi, de a ne curati sufletele mocirlite in ura si mandrie. Asteptam sa se roage altii pentru noi, fiindca noi suntem mult prea (pre)ocupati cu "telenovela" vietii superficiale... Nu intelegem ca Dumnezeul fiecaruia este in el insusi, la o apasare de "clic" pe fereastra "smerenie", "rabdare", "dragoste"... Priveam ieri pe coridorul plin pana la refuz de lume si ma intrebam: "Doamne, cati dintre noi te cautam pe Tine si cati suntem stapaniti de altcineva si orbecaim toata viata in intunericul nebuniei noastre, fara sansa la mantuire?"

Şi eu îţi mulţumesc Culai pentru această veste. Ştiam că s-a întors acasă (la Sihăstria dar nu ştiam pentru cât timp). Mă rog la bunul şi milostivul Dumnezeu să ajung şi eu în curând la Sfinţia Sa, la Sihăstria cea mult iubită.

Cred ca ar trebui sa mai adaug ceva, important - zic eu. Oameni buni, sfatul meu, pentru toti cei care doriti sa ajungeti la Parintele Ciprian, sau la Parintele Iustin Parvu, sau la orice Parinte cu mare har, cercetati-va cu multa luare-aminte sufletul, inainte toate. Desigur, fiecare doreste sa fie privilegiatul unei binecuvantari minunate, fiecare vrea sa gaseasca cu mare usurinta acea "minune" din viata lui. Asta nu-i rau si cu siguranta, fiecare dintre noi are dreptul la asa ceva, dar nu oricum. Nu va pregatiti scenarii din timp cu ce veti spune si ce veti face cand veti fi acolo fiindca e inutil si sunteti in oarecare inselare. Cel mai important gand care trebuie sa va stapaneasca este cel indreptat catre Dumnezeu. O carte de rugaciuni (nu de impresie artistica!...) sau un siret de matanii pe care sa-l folositi in timp ce asteptati sa intrati, va este mult mai de folos. Fiti blanzi, smeriti si rabdatori, oricate veti vedea si la orice incercare veti fi supusi. Raspundeti in gand cu un "Doamne, Iisuse..." pentru sine si pentru cel ce va provoaca, iar "minunea" vi se va intampla. Daca insa mergeti acolo si va lasati antrenati in tot felul de ganduri (judecata asupra celor din jur care ni se par mult mai pacatosi decat noi, sau discutii legate de politica, de alte secte si religii, sau atatea alte ispite) e greu de crezut ca Dumnezeu se va indura si va va bucura asa cum v-ati astepta. Mai degraba sa va spuneti ca nu sunteti vrednic de o astfel de bucurie, decat sa o asteptati in mod special pentru ca... o meritati. La drept vorbind, nimeni nu e vrednic cu adevarat, dar pentru unii, Dumnezeu se milostiveste. In plus, am observat de fiecare data ca, nu atat vizita la acel Parinte e importanta, ci TOT ce ne inconjoara. Cu cine conversam, ce mai aflam, ce atitudine avem, etc. Pentru ca mult timp dupa aceea, anumite discutii ne vor urmari si ne vor folosi in viata. Sau, poate, sfatul nostru dat intr-un moment cheie, ajuta pe cineva sa se "trezeasca" inainte cu putin timp de a intra la Parintele cu har si sa se foloseasca intr-adevar de "audienta" lui, fara sa mai fie stapanit de ura si razbunare...