Prefacere

[Mosh-Neagu]

Ea spuse:
- Te cauta un domn
- Pe mine? Ce domn?
Eu nu cunosc decat
Oameni saraci
Ma-ndrept grabit
Spre “domnul” cel « gatit »
- Salut, Mosnege. Am venit !
- Va rog sa ma iertati…
Pe cine cautati,
Ca sunt oleaca incurcat ?!
- Nu ma cunosti ? Vai ce pacat…
Sa inteleg ca m-ai uitat
De ma privesti ca pe-un ministru ?
Hai, da-te-asa ca vreau sa intru .
- Poftiti, intrati…
Si sa scuzati deranjul…
Am multe carti ce stau pe jos…
Cu ce va pot fi de folos ?
- Tu faci pe prostu’ ?
Ce-i asa de greu greu ?
Sunt tot ce-am fost mereu :
Eu sunt ORGOLIUL tau.
De-o vreme
M-ai facut uitat
N-am mai baut
N-am mai mancat…
Adu-mi ceva
Dar nu aici printre hartii…
Nu te-ai mai saturat sa scrii ?
Mereu ti-am spus
Ca nu traiesti din scris…
Ce-i asta ? « Sfinti Parinti »,
« Viata lui Iisus »
« Sfanta Scriptura »… ?
Mosnege, te-ai tampit !
Pe bune !
Esti jalnic, trist si ramolit
Chiar nu-nteleg ce-oi fi patit…
In fine
Da-mi ca sa mananc…
-Dar stiti, suntem in post…
Stiti bine…
V-aduc indata
Ce am mancat si noi
Fasole fiarta
Paine
Si o muratura…
- Ce tot vorbesti acolo ?
Vreau friptura !

Se-apropie babuta :
-Ce-i mosnege ?
Mi s-a parut
Ca te aud
Vorbind.
- Se poate, draga mea
Se poate…
Ma bantuie un gand
Ce l-am crezut pierdut
Departe…