Sexualitatea in Credinta Crestina

În prealabil postat de OmuBun

Ferice de tine ca esti ceea ce vrea Dumnezeu sa fii: un virtuos. (Cu siguranta trebuie sa fii dintre acei care s-au desprins de Biserica Ortodoxa, fiindca nu vad o anume confesiune la avatar si nu prea am vazut des dintr-acei care se considera gata mantuiti si mereu pregatiti sa dea lectii de virtute celorlalti).

Te grabesti si tragi concluzii pripite. Sunt crestin ortodox (pentru linistea ta). Te intreb, trebuie sa scrie undeva ca sa iti dai seama de ce confesiune sunt? Sincer esti simpatic.

Nu eu fac subiectul acestei dscutii. Nu incerc sa dau lectii nimanui. Dar stiu ca Sfaturile Parintelui sunt directe si la subiect, sunt taioase uneori, dar spun ADEVARUL. Eu am postat niste sfaturi ale unui SFANT. Iar tu le-ai atacat...unde o fi fatarnicia?

În prealabil postat de OmuBun

Dar ca sa sustii ca nunta si casatoria iti ingaduie actul sexual doar atat cat sa desavarsesti actul creatiei, mie unul mi se pare o fatarnicie pe care o sesizeaza si cel mai putin induhovnicit.

În prealabil postat de OmuBun

Eu cred ca daca vrem sa combatem ceva, trebuie sa incepem cu noi insine. Ori eu nu sunt vrednic sa cer celorlalti retinere si infranare totala, atat timp cat "In pacate m-a zamislit maica mea!"

Logica simpla, lumeasca. Tu nu te simti vrednic sa dai sfaturi, dar te simti vrednic de a considera fatarnicie postarea unor sfaturi ale unui parinte. Ce sfaturi ar trebui sa dam celorlalti? Sa traiasca in pacate? Daca vad pacatul si incerc sa ma feresc de el, sa nu il spun si celorlalti? Nu ti se pare egoism a nu impartasi si celorlalti care ti-au cerut un sfat?

În prealabil postat de OmuBun

Nu vreau sa institutionalizez desfraul, dar ca sa-i ceri unui cuplu abia casatorit sa pastreze cu sfintenie canoanele date pe-aici pe la inceputul thread-ului, mie personal mi se pare fatarnicie, nu pentru cei ce le citesc, ci pentru cei care sustin ca ei asa procedeaza...

Incearca sa te detasezi...observ ca te tot aduci in discutie si pe deasupra ma introduci si pe mine in oala. Arata-mi unde eu am sustinut ca asa procedez? Ca eu procedez asa sau nu este strict problema mea (NU EU FAC SUBIECTUL ACESTEI DISCUTII, detaseaza-te!). Fiecare ne luptam cu patimile noastre, asta nu inseamna ca trebuie sa le promovam.

"Ca să ajute Dumnezeu trebuie să existe dispoziţie pentru nevoinţa. Şi când spunem dispoziţie pentru nevoinţa înţelegem să depună cineva puţină străduinţă să-şi depăşească neputinţa sa. Puţină dispoziţie curată de va vedea Dumnezeu, îl va ajuta pe om trimiţându-i cu dărnicie harul Său. Şi atunci omul intră pe făgaşul lui Dumnezeu." - Cuviosul Paisie Aghioritul

Ce sfaturi ar trebui sa dam tinerilor casatoriti? Nu nasterea de prunci? Nu ridicarea casatoriei la rangul de taina? Nu evitarea desfranarii? Unde este TAINA din cadrul casatoriei?

• "Iisus sfinţeşte unirea trupească a bărbatului cu femeia, ridicand casatoria la inaltimea de mare Taina - in Hristos si in Biserica."
• "Iisus vede in casatorie, mai inainte de orice (duhovniceşte vorbind), împreunarea a două trupuri. De data aceasta întăreşte spusa Vechii Legi „nu mai sunt două trupuri ci un singur trup”. Mirele şi mireasa fac un singur trup, cu neputinţă de despărţit. Acel bărbat nu va avea altă femeie; femeia aceea nu va cunoaşte alt bărbat, până nu i-a despărţit moartea. Împerecherea bărbatului cu femeia, când nu-i uşurarea une luxurii vagaboande, ori a unei prostituări furişe, când e întâlnirea şi oferta a două feciorii sănătoase, când e precedată de o alegerea nesilită, de o patimă curată , de-o învoială ştiută de lume şi consfinţită, capătă caracter aproape mistic, pe care nimeni nu nu-l mai poate înlătura. Alegerea e fără schimbare, patima (pasiunea) curată e consfinţită , învoiala e veşnică. În cele două trupuri ce se strâng în dorinţă sunt două suflete ce se regăsesc în iubire. Cele două trupuri se schimbă într-un singur trup , cele două suflete într-un singur suflet.
Cei doi şi-au amestecat sângele; dar din această contopire se naşte o faptură nouă, plămădită din viaţa lor: întruchiparea vădită a contopirii lor. Iubirea-i face asemenea lui Dumnezeu: făurari ai mereu reînoitei şi miraculoasei faceri.
Dar această trupească şi rituală vanitate, cea mai desăvârşită dintre nedesăvârşitele înjghebări omeneşti (nunta creştină), nu trebuie să fie tulburată ori întreruptă niciodată. Adulterul o strică; divorţul o curmă. Adulterul este traducerea (trădarea) vicleană a unităţii, divorţul renegarea-i definitivă. Adulterul este un divorţ sercret, întemeiat pe minciună şi trădare; divorţul, urmat de o nouă căsătorie, e adulterul legiut."

• “Şi iată aşa, furişinu-se în sfatul minţii legea păcatului, care este plăcerea simţurilor, pentru care s-a şi hotărât moartea trupului, de atunci mintea multora dă trupului numai sfaturi împotriva firii, sau sfatul fărădelegii”…”Căci ceea pentru simţuri este lumina şi plăcere, pentru minte este adânc de întuneric. Simţurile nu sunt în stare decât de rătăcire şi nu aprind decât stricăciunea trupurilor, iar mintea împinsă în acestea este nu numai contra firii ci şi împotriva lui Dumnezeu. Iar o minte înnebunită de simţuri şi de poftele contra firii, prin care lucrează toată pofta vrăjmaşă, ce sfaturi poate să dea decât sfaturile tâlharilor care căsăpesc pe cei ce coboara din Ierusalim la Ierihon: copiii ce vin în lumea aceasta.
Oare venirea lui Iisus la nunta din Cana să nu aibă şi un înteles mai adânc? Oare să nu îsemneze ceva mai mult faptul că la nuntă face prima dovadă a dumnezeirii Sale? Oare nu trebuie de aici înainte socotit şi Dumnezeu ca prezent la nuntă? Oare Dumnezeu nu are nici un cuvânt în biologie? Nici un lucru ? Nici un sens? Nici o conducere? A dat legile şi a părăsit lumea? Sau legile îl exclud pe Dumnezeu? De ce a ridicat căsătoria la rangul de Taină între cele şapte, iar Bisericii i-a dat în grijă – deci în răspundere şi în drept – de urmări cu luare aminte roadele tainei, aceşti muguri ai vieţii, copiii? Nu oare de aceea ca ei să fie fiii Săi, întregi la minte şi la trup, şi nu dimpotrivă, puii fărădelegii?” - Tinerii, familia si copiii nascuti in lanturi - Parintele Arsenie Boca

În prealabil postat de ovidiu b.

Te grabesti si tragi concluzii pripite. Sunt crestin ortodox (pentru linistea ta am sa postez confesiunea careia apartin). De unde ai tras concluzia ca eu m-am desprins de Biserica Ortodoxa numai tu stii. Insa nu eu fac subiectul acestei dscutii. Nu incerc sa dau lectii nimanui. Dar stiu ca Sfaturile Parintelui sunt directe si la subiect, sunt taioase uneori, dar spun ADEVARUL. Eu am postat niste sfaturi ale unui SFANT. Iar tu le-ai atacat...unde o fi fatarnicia?

Poate se cuvine sa ma opresc aici, fiindca incep sa se spuna rautati. Daca te-am tulburat, imi cer iertare. Totusi, ca un practicant smerit al ortodoxiei, n-ar trebui nici sa te tulburi, nici sa dai interpretari dupa logica la care faci refere. Eu sunt confuz "rau de tot" in masura in care tu te consideri un induhovnicit. De ce crezi tu ca eu il condamn pe Parintele, nu pricep. Nu era greu de inteles de unde veneau esaloanele care au fost evidentiate (nu neaparat de tine, dar tu te-ai simtit ofensat) si n-am numit fatarnicie la cel care le-a scris fiindca sunt convins ca a dus o viata sfintita. Eu am considerat fatarnicie ieftina gestul de a spune celorlalti ce si cum sunt obligati sa faca, ca si cum eu, care cer celorlalti, chiar asa fac. Daca citesti un mesaj superficial, e firesc sa ti se para nu doar confuz, ci vezi gunoaie in ochii toturor celorlalti, fara sa te pui si pe tine in balanta aceleiasi exigente.
Si-apoi s-o luam simplu (nu neaparat logic, fiindca logica ne poate spune pana si faptul ca nu exista Dumnezeu!!!) care este rolul duhovnicului, oare? Sa presupunem ca avem un duhovnic. Ba mai mult, duhovnicul nostru nu este un preot mirean oarecare, ci este un recunoscut monah la o manastire, cu o adevarata traire duhovniceasca si care nu se lasa influentat nici de hainele noastre, nici de fila de cec pe care-o lasam pentru... iertarea pacatelor... Care este sfatul acelui duhovnic in aceasta privinta? Nu trebuie sa-mi raspunzi mie, ci sa te linistesti si sa-ti raspunzi tu singur. Dar mai ales, care este directia noastra? Am spus-o dar vad ca n-ai inteles: daca devin eunuc, mi-am rezolvat problema mantuirii? SUNT un om pacatos, dar parintele duhovnic "vede" ce este de vazut si imi da canonul care considera ca ma duce catre mantuire. Fac pacate mereu, poate si in somn, cu sau fara voie, dar ma straduiesc (in general) sa nu supar pe nimeni, mai ales pe Dumnezeu, desi asta e cel mai greu... (Si cu ceea ce fac acum, stiu bine ca-L supar).
Sfatul pe care l-as da eu, nu ar fi acela de a face altii ce eu nu sunt in stare sa fac, ci fiecare sa armonizeze pe cat ii sta in putere relatia cu Dumnezeu, se se desavarseasca in masura in care Dumnezeu il va lumina si sa-si cunoasca starea sa de pacatosenie. Astfel, duhovnicul vede daca este sau nu cainta si smerenie, pune canonul pe care-l crede de cuviinta si DEZLEAGA PACATELE. Dumnezeu este dragoste, si daca n-ar fi iertat pacatele oamenilor, putini sfinti am mai fi avut in calendar... Aici e problema de fapt: gandul ca ne substituim lui Dumnezeu, impunand teorii valabile pentru altii, dar nu si pentru noi!

În prealabil postat de OmuBun

Poate se cuvine sa ma opresc aici, fiindca incep sa se spuna rautati. Daca te-am tulburat, imi cer iertare. Totusi, ca un practicant smerit al ortodoxiei, n-ar trebui nici sa te tulburi, nici sa dai interpretari dupa logica la care faci refere.

Sa ma tulburi nu ai de ce. Eu sustin o idee si atat. Daca vrei sa o accepti este bine, daca nu fiecare cu alegerea lui. Ca tine sunt si vor mai fi, nu esti primul care nu vrea sa accepte aceste idei. Motivul este cat se poate de simplu, nu trebuie precizat.

În prealabil postat de OmuBun

Eu sunt confuz "rau de tot" in masura in care tu te consideri un induhovnicit. De ce crezi tu ca eu il condamn pe Parintele, nu pricep. Nu era greu de inteles de unde veneau esaloanele care au fost evidentiate (nu neaparat de tine, dar tu te-ai simtit ofensat) si n-am numit fatarnicie la cel care le-a scris fiindca sunt convins ca a dus o viata sfintita.

Da sunt "induhovnicit", "fariseu" si "rupt de Biserica Ortodoxa". Te multumeste faptul ca sunt asa? Are vreo legatura cu subiectul topicului? Te-am rugat sa te detasezi, dar se pare ca am vorbit degeaba! Faptul ca eu sunt asa acum sunt nu schimba cu nimic Sfaturile Parintelui si a BO in general! Sper sa ma fi facut inteles.

Dupa ce combati aceste sfaturi, apoi vii si amintesti de sfintenia parintelui. A poza intr-o smerenie falsa vad ca este destul de usor. Poate nu ai observat ca extrasele sunt chiar din cartea Tnerii, Familia si copiii nascuti in lanturi...iar tu ai spui ca nu se poate cere "unui cuplu abia casatorit sa pastreze cu sfintenie canoanele date pe-aici pe la inceputul thread-ului"...eu cred ca a incerca sa cometez in continuare este de prisos.