![]() |
![]() |
|
|
#1
|
||||
|
||||
![]() Citat:
|
#2
|
|||
|
|||
![]()
Am subliniat un mare adevar pe care l-ati spus.
|
#3
|
||||
|
||||
![]()
Dar nu a sustinut cineva ca nu ar fi asa. Doar ca dvs nerecunoscand Sf Traditie (o entitate aparuta la peste 1800 de ani dupa invierea Mantuitorului si fara continuitate nu poate avea Traditie) nu puteti accepta ca ziua de odihna pentru "cei ce au primit mostenirea" destinata initial evreilor, nu este ziua a 7-a a saptamanii, ci este ziua intai, ziua in care Hristos ne-a mantuit.
|
#4
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Noi avem o credinta apostolica, scripturistica. Nu avem o credinta traditionalista. Care credinta este mai veche si mai adevarata? Cea lasata de Sfintii Apostoli, (in Sfanta Scriptura) sau cea plina de adaugirile facute de-a lungul a 2000 de ani? |
#5
|
|||
|
|||
![]()
"Porunca a IV-a din decalog „să sfințești ziua sâmbetei”, era ținută de evrei cu o rigoare extremă. Chiar Legea impunea această rigoare: orice lucru era oprit în ziua aceea. Neobservarea opreliștii era pedepsită cu moartea (Ieșirea 35,2-3). Interdicția mergea până la: „foc să nu faceți în ziua odihnei în locașurile voastre”. De aceea, când, „fii lui Israel” prinseră pe un om aducând lemne din pustie într-o zi de sâmbătă și-l duseră înaintea lui Moise, acesta îl osândi la moarte și israelitenii l-au omorât cu pietre. (Numeri 15,32-36)
Așa ceva nu încăpea în duhul (iubirea) lui Iisus și nici îngustimea lor nu o putea răbda. Drept aceea, spre a-i trezi din rigorismul sec al Legii, Iisus vindecă sâmbăta o femeie gârbovă în fața lor. Mai-marele sinagogii face o observație răutăcioasă, răstindu-se către popor, că sâmbătă nu este pemis a se videca oameni. Iată care era absurditatea interpretării Legii. Împinseseră rigorismul până la a opri orice facere de bine privitoare la om, dar a da vitelor de mâncare și apă nu era păcat, a scăpa o vită din prijmedie nu era păcat. Absurditatea era aceasta: a face bine omului sâmbăta era păcat, vitelor însă nu. La o așa socoteală de om, Iisus îi strigă în obraz: „fățarnice”. După vederile tale, o vacă, o oaie, un măgar este mai mult decât un om? Este permis să faci bine unui bou dezlegându-l de la iesle sâmbăta, dar a dezlega o fiică a lui Avraam, legată de 18 ani de gârbovire, nu este permis? Fățărnicie. Iisus făcea omului bine sâmbăta și încă în sinagogă. Sinagoga sărea în aer că Iisus făcea bine sâmbăta. În realitate era o mare fățărnicie, fiindcă ceea ce nu suferea sinagoga nu era atât facerea de bine, cât persoana lui Iisus îi era nesuferită, fiindcă Iisus îi dădea absurdiatea în vileag, fără cruțare, și-i spărgea îngustimea înțelegerii de litera legii. De altfel, acesta este și semnul că o insituție îmbătrânește, se apropie de moarte când nu se mai menține decât prin „Litera” Legilor: propiu-zis este o decădere a oamenilor. Instituția sâmbetei îmbătrânise și ca instituțiile care se apropie de moarte, nu se mai menținea decât în cârjele literelor Legii. Și fiindcă sâmbăta, odihna spirituală a omului, nu mai avea decât semnifcația exterioară, represivă, Iisus îi prevedea înlocuirea cu o altă zi. Sâmbăta Legii ajunsese tot atât de gârbovă ca și femeia de 18 ani, decât că sâmbăta era acum gârbovă de 18 veacuri. „Răstirile oficialității” către popor nu mai puteau întărzia căderea definitivă a decăderii. Iisus nu avea nici o atribuție oficială legată de sinagogă. El era un rabin necunoscut de oficialitatea Templului din Ierusalim, deși examenul îl luase tot în Templul din Iersalim la 12 ani. Dar Templul s-a temut întotdeauna de examenul acela. Temerea aceasta nu-i era bună. Cărturarii și fariseii Templului simțeau că tinerelul acela va veni la ei cu un bici de ștreangruri în mână. Iisus a numit Templul „casă a Tatălui Meu”, și când era copilaș de 12 ani, și când a spart bâlciul și a răsturnat zărăfia din el, dar pe lângă aceleași cuvinte a mai adăugat: „iar voi ați făcut peșteră de tâlhari”. Cu acest drept înfrunta Iisus pe mai-marele sinagogii numindu-l fățarnic. Altfel, atitudinea lui Iisus în sinagoga Templului ar fi fost de neînțeles omului. Sinagoga era mai mult a lui Iisus decât Templul lui Solomon al Ierusalimului. Israel cel oficial refuza lui Iisus pe toate căile închipuite această propietate asupra Templului și sinagogii. Aceasta era lupta surdă între Iisus și oficialitate. Sinagoga si mai ales Templul erau cele bune mijloace de exploatare a păcatelor și a necazurilor din Israel, în favoarea unei clase de conducători, care dijmuiau poporul de viață, în numele Legii lui Dumnezeu. În această situație Iisus era un revoluționar. Un reacționar de temut. De fapt a și schimbat sâmbăta Legii fără Duh în Duminica Învierii. Legea lui Moise a venit, dar Darul și Adevărul prin Isus. Femeia s-a tămpduit. Templul a fost ras din Ierusalim; sinagoga tot gârbovă a rămas de mărturia între neamuri a Legii fără Duh. Trecut-a umbra Legii când Darul a venit. Aceasta însemnează pentru noi, creștinii, Duminica: ziua Învierii." |
#6
|
|||
|
|||
![]() |
#7
|
|||
|
|||
![]()
Pai daca rupi din context nu se intelege nimic. Jalnic este ca nu vreti sa intelegi semnificatia zilei de Duminica.
Care este diferenta intre tine si fariseul care incerca sa-i gaseasca vina lui Iisus cand acesta a savarsit vindecarea femeii garbove in ziua de Sabat? |
#8
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Dar, niciodata Domnul Sambetei (Marcu 2:28) nu a schimbat singura zi binecuvantat si sfintita de Dumnezeu inca de la facerea lumii. Acum, sa revenim la topic. Cum explicati faptul ca cei care respecta invataturile din Catehismul Ortodox, referitoare la pazirea Celor 10 Porunci, sunt adventistii si nu ortodocsii? Nu a raspuns nimeni la aceasta intrebare. |
#9
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Cred ca v-am raspuns eu de cateva ori. In decalog este vorba despre ziua de odihna a Domnului pe care "noul popor al Lui Dumnezeu" o serbeaza Duminica. |
#10
|
||||
|
||||
![]() Citat:
V-as fi rugat sa dati exemple de adaugiri, dar exemplele dvs ar fi fost irelevante tocmai pentru ca ceea ce considerati ca fiind adaugiri ale unor oameni sunt de fapt invataturile lui Hristor si ale As Apostoli care se regasesc in Sf Traditie. Nu puteti sustine logic faptul ca apostolii au scris toata invatatura. Mare parte din invatatura a fost transmisa pe cale orala. Aceste aspecte au fost transmise de cei care le-au primit mai departe pe cale orama pana au fost transpuse in scris de catre Sf Parinti. Si acesta nu tine de traditie (in sens lumesc nu ma refer la Sf Traditie) ci tine de logica: apostolii, si ca numar (nu toti au scris invatatura) si ca timp au transmis mesajul si invatatura pe cale orala. Si atat timp cat ati aparut la peste 1800 de ani (repet acest lucru) si nu recunoasteti invatatura Bisericii intemeiata de Hristos care a avut continuitate (biserica dvs nu a fost discontinua ea a aprut la mare distanta de timp si a fost infiintata de un om) evident ca nu puteti norma ce a fost "pus pe hartie" de Sfinti Parinti si a avut ca sursa invataturile Apostolilor. Si cu toate astea in mod absurd acceptati ca fiind canonice cartile "validate" de aceiasi Sfinti Parinti. |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Scosul la biserica de catre nasi | maria32 | Nunta | 14 | 09.07.2015 16:09:53 |
Versete si pasaje Biblice care v-au impresionat | danyel | Despre Sfanta Scriptura | 70 | 01.02.2015 16:45:29 |
Concurs pentru incepatori (si nu numai) - personaje si fapte biblice | sophia | Despre Biserica Ortodoxa in general | 47 | 10.11.2012 00:16:56 |
Contradictii Biblice | julline | Generalitati | 99 | 08.07.2010 23:24:23 |
Despre betie - referiri biblice | patinina34 | Din Vechiul Testament | 9 | 31.05.2009 01:49:13 |
|